Steaua Roşie, octombrie 1961 (Anul 10, nr. 233-258)

1961-10-01 / nr. 233

____________ De vorbă cu prof. univ. dr. Székely Karoly despre ... UN EVENIMENT ŞTIINŢIFIC REMARCABIL Inaceste zile de început de toamnă, în cetatea ştiinţei, Institutul medico-farmaceutic din Tg. Mureş, e mare forfotă. Examenele de admitere pentru anul I au luat sfîrşit abia de cîteva zile... iar noul an de învăţămînt bate la uşă. Pe coridoare, în casa scărilor e un dute-vino continuu. Tineri şi tinere se plimbă cu feţe zîmbitoare, alţii se agită, iar alţii privesc cu un aer de „gravitate“ listele de pe afişier, din care rezultă că au fost primiţi în marea familie a studenţilor. Pe profesorul universitar dr. Székely Károly, secretarul Bazei de cercetări ştiinţifică a Academiei R.P.R., l-am întîlnit în iureşul acestei agitaţii. Interesîndu-ne de preocupărileoamenilor de ştiinţă în preajmadeschiderii noului an de învăţămînt şi în pragul unui asemenea eveniment cu aniversarea la 5 ani de la înfiinţarea Bazei de cercetări ştiinţifice din Tg. Mureş a Academiei, am remarcat entuziasmul deosebit cu care profesoruluniversitar Székely îşi aminteştede Congresul internaţional de biochimie, care a avut loc recent la Moscova, şi la care a avut cinstea să participe şi dînsul, alături de ceilalţi membri ai grupului de cercetători din R.P.R., în frunte cu academicianul Macovschi. Experienţa bogată şi impresiile încă deosebit de vii, culese la această întîlnire de mare anvergură, vor constitui timp îndelungat sursă de inspiraţie în activitatea ştiinţifică şi didactică a cadrelor din învăţămîntul nostru medical superior. De aceea, l-am rugat pe interlocutorul nostru, să împărtăşească cititorilor ziarului „Steaua roşie“, cîteva din impresiile sale. Fotografie realizată cu prilejul deschiderii Congresului, pe stadionul „V. I. Lenin", din Moscova. Aprinzînd un „Pinguin“ aromat, profesorul Székely, scoate de pe raftul bibliotecii cîteva publicaţii cu adevărat luxoase, tipărite în mai multe limbi, pe hîrtie extrafină, cuprinzînd programul Congresului, iar apoi începe să ne povestească: ...UNIC, IN ISTORIA CONGRESELOR ȘTIINȚIFICE — Dacă afirmăm că cel de-al V-lea Congres de biochimie de la Moscova din anul acesta a fost unic în istoria congreselor, în aceasta nu este nici o exagerare. Congresul — organizat de societatea de biochimie a U.R.S.S., sub auspiciile Uniunii Internaţionale de Biochimie, în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (U.N.E.S.C.O.) şi cu Agenţia Internaţională a Energiei Atomice — atît ca amploare, cit şi ca conţinut, a fost o confirmare strălucită a importanţei pe care o acordă Uniunea Sovietică ştiinţei, şi a culmilor la care a ajuns ştiinţa în ţara constructorilor comunismului. Este îndeajuns să amintim cîteva cifre, pentru a ne da seama de amploarea, şi nu în mai mică măsură, de însemnătatea acestui eveniment ştiinţific remarcabil. Cu acest prilej au venit la Moscova peste 5.000 de savanţi, cei mai eminenţi specialişti în biochimie din toate ţările lumii. Tematica Congresului a îmbrăţişat toate laturile biochimiei, constituind un uriaş pas înainte în domeniul progresului ştiinţific şi soldîndu-se cu rezultate practice de mare însemnătate, care vor avea o înrîurire binefăcătoare în asemenea tărîmuri de activitate ca industria, agricultura, medicina etc. etc. In cadrul unor simpozioane au fost abordate de pildă, asemenea tematici generale, ca: structura şi funcţiile biologice la nivel molecular; căile chimice şi mecanismul controlului sintezei proteice; respiraţia intercelulară; mecanismul fotosintezei; biosintezele lipidelor; biochimia virusurilor şi altele. Dar s-au dezbătut şi probleme privind biochimia sistemului nervos, sau rolul vitaminelor în nutriţie etc. Menţionăm că, şi savanţii din ţara noastră au prezentat comunicări care s-au bucurat de mult interes, ca de pildă: „Studiul aminoacizilor creierului, în funcţie de vîrsta animalelor şi acţiunea cisternei“ (I. Tănase); sau: „Modificări biochimice îni glanda tiroidă în timpul muncii fizice“ (un grup de savanţi romîni) etc. Lucrările Congresului s-au desfăşurat timp de 7 zile, concomitent în 23 săli ale Universităţii Lomonosov, de pe colinele „Lenin“, sub preşedinţia ilustrului savant sovietic A. I. Oparin. In total au fost prezentate 2.400 comunicări, difuzate concomitent in limbile rusă, engleză şi franceză. SEMNIFICAŢIA UNUI PROVERB Ca o dovadă a participării largi a savanţilor din lumea întreagă la acest Congres, putem aminti cîteva episoade. De pildă, conferinţa plenară de deschidere a fost ţinută de profesorul D. Green din S.U.A., directorul Institutului enzimologic din Wisconsin, pe tema: „Structura subcelulară şi funcţiunea enzimatică“, iar cea de încheiere de către profesorul F. prof. dr. Székely Károly), Soimn (R.S. Cehoslovacă), pe tema: „Microstructura proteinelor şi funcţiile lor biologice“. La Congres, biochimia sovietică a fost reprezentată prin asemenea somităţi, ca: V. A. Engelhardt; N. M. Sissakian; A. I. Oparin; A. E. Braunstein; S. E. Severin; A. A, Krasnovsky; N. A. Jcudaev; M. A. Bokutciava şi alţii. j Următorul episod este caracteristic atmosferei care a domnit la Congres: Luînd cuvîntul, savantul francez P. Grabar, a mulţumit pentru organizarea exemplară a Congresului şi pentru ospitalitatea nemărginită a organiza- ] torilor. Cînd translatorul a vrut să traducă cuvintele sale de mul- | țumire, P. Grabar i-a făcut semn, i să nu se ostenească. El însuși, a[ rostit aceleași cuvinte într-o rusă perfectă; ba mai mult, a citat pro- \\ verbul rus: „Este bine să ai 100. 11 de ruble, dar e și mai bine să ai i 100 de prieteni“... Noi acum — jj a continuat Grabar — ne-am pro- curat cu mult mai mult decit o J sută de prieteni. n — Desigur, pe lingă lucrările Congresului, participanţii au avut ]| prilejul să viziteze o serie de instituţii ştiinţifice sovietice. Noi, de jj pildă, printre altele, am vizitat laboratorul profesorului Oparin. In încheiere, prof. univ. Székely Károly a arătat că participarea cercetătorilor noştri ştiinţifici la acest Congres, Ie-a creat posibiilitatea să se informeze despre orientarea şi preocupările savan- s ţilor din lumea întreagă în dome- ţ niul biochimiei; să se convingă • de uriaşele progrese realizate de * ştiinţa sovietică în drumul spre crearea materiei vii pe cale arti- • ficială. • Oamenii noştri de ştiinţă au făcut cunoştinţă la Congres cu numeroase metode noi, şi au constatat cu satisfacţie, că ştiinţa ro- mînească face faţă cu cinste chei mării ei şi în domeniul biochimiei. De asemenea, s-a confirmat încă o dată cu putere, că concepţia ştiinţifică despre lume, materialismul dialectic, înlătură toate barierele din faţa progresului ştiințelor, făcînd posibilă rezolvarea celor mai complicate probleme. STEFAN IZSÁK Prof. univ. dr. Székely Károly Vedere de la nivelul etajului 23 al Universității „Lomonosov", din Moscova, (Fotografie realizată de Ştiaţi că... Savanţii din Leningrad au creiat un microscop ultraviolet fluorescent, de care se servesc la studiul proceselor care se petrec în celulele vii ale organismului. Acest nou aparat este înzestrat cuo instalaţie de fotografiat. Imaginile diferitelor sectoare ale celulei se fixează pe o peliculă ultrasensibilă. Finlanda este denumită ţara celor 1.000 de lacuri. Totuşi autorităţile «finlandeze, valungind«, la concluzia ca cu tot marele lor număr, ele nu satisfac cerinţele, au hotărît să construiască încă un lac, cu o capacitate de 5 milioane m.c. apă. Hotărîrea a fost determinată de secetă și de răspîndirea excesivă a algelor, ,. ..••• J. ° .r ' '-"f v @ Trei lone, de furnici au fost .. transDOrtata 'iinMjsnsurtămari da la orașulitalian Civitavecchia peste mare în Sardinia. Furnicile au fost strînse în Alpii italieni şi au menirea de a izgoni furnicile mai puţin paşnice de pe insulă care distrug arborele de plută. , ^ $,® Un ecran puţin obişnuit s-a instalat anul acesta deasupra Casnicei1. întins intre doi stîlpi, seara pe el sînt proiectate de pe coaste, diferite filme documentare şi ştiinţifice care sunt vizionate de numeroşi locuitori ai oraşului Baku. Sala acestui original cinematograf... e parcul maritim ale cărui alei oferă locuri unui număr de 2.500 de succuitori. 5 TITANA ROȘIE. Popas turistic la Lacul Roşu După aproape o oră de urcuş, autobuzul opreşte pe culmea Pîngăraţilor, adunîndu-şi parcă ultimele resurse de energie. De pe această culme, aflată la 1.600 metri altitudine, ochii privesc vrăjiţi întregul peisaj din împrejurimi. La răsărit se văd culmile înalte ale munţilor Gherghiului, în dreapta se zăreşte oraşul Gheorghieni; pîrîul Belchea sa vede ca o bandă metalică, pinâ departe şerpuind printre munţi. Drumul spre Lacul Roşu coboară apoi în serpentine oferind o privelişte plină de farmec. Undeva în vale, apare staţiunea Lacul Roşu — pitoresc punct de atracţie pentru turişti. Lacul — format acum o sută şi ceva de ani, prin prăbuşirea unei păduri uriaşe de brad, într-o vale, şi închizînd pîrnaşul Bicaz — este unic în felul lui. Suprafaţa lacului este străpunsă de, vârfurile, brazilor din vechea pădure, iar pe marginea lacului, se ridică stînci uriaşe, mărturie a fenomenului geologic petrecut. ZIMBETUL NATURII Marele nostru poet, Tudor Arghezi scrie undeva : ,,Zadarnic ai căuta posomorîrea şi încruntarea la noi, surîsul e al ţării întregi. Romînia nu rîde în hohote zgomotoase. Ea zîmbeşte ca şi peisajul ei şi sub- , sul e al naturii întregi trecînd în graiul şi literatura orală". Cu adevăr în aceste cuvinte ! Romînia a îmbrăcat azi haina nouă a socialismului, logodindu-se armonios cu întregul ei peisaj natural. Turiştii, oamenii veniţi la odihnă la Lacul Roşu, se încîntă de frumuseţile acestor locuri, dar ei mai vin pentru ceva. Prin Lacul Roşu trec sute de autoturisme, autocare şi în special motociclete care după ce se strecoară printre stîncile colţuroase de granit din Cheile Bicazului, şi trec prin faţa „Ucigaşului" de unde munţii se dau la o parte, se îndreaptă spre lacul de acumulare. Bicazul atrage oamenii din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. La tot pasul auzi aceleaşi dialoguri : — Departe ? — La lacul de acumulare! La baraj! La Bicaz, privirea îţi este atrasă de lacul cristalin, strălucitor in soare şi de enormitatea stăvilarului înălţat prin turnarea a peste 1.600.000 metri cubi de beton, înfipt in cei doi munţi. Peisajul îţi împlineşte sentimentul de mîndrie în faţa unei naturi modificate şi stăpânite de om. Omul, a cîştigat în luptă cu natura ! Bistriţa a fost captată şi puterea ei gigantă este azi folosită pentru a da viaţă sarcinilor puse de partid. întregul zîmbet al naturii este tonic, reconfortant, ca cel al talentatului şi harnicului nostru popor, ca a ţării întregi. Dar turiştii şi oamenii veniţi la odihnă la Lacul Roşu mai au de văzut şi de admirat multe frumuseţi ale Carpaţilor Răsăriteni. O plimbare cu vaporul de cîteva ore pe cel mai mare lac din ţară îl apropie de poalele împietrite pentru veşnicie ale Ceahlăului. Începe urcuşul. E anevoios ce-i drept dar priveliştea ce se deschide din vîrful acestuia vrăjeşte pe vizitatori prin frumuseţea unică, ce se deschide pînă departe în zare. Turiştii care poposesc la Lacul Roşu fac plă- IN STAŢIUNE • Răsfoind programul bazei cultural-sportive am aflat că nu cu mult în urmă a fost organizată o excursie la Fisura Artei, unde a avut loc o frumoasă demonstraţie de alpinism de cîţiva alpinişti de frunte printre care se afla şi maestrul sportului Cristea Emilian. Alpiniştii au efectuat o ascensiune de mare dificultate care a durat 15 ore. Cei peste patru sute de oameni care au asistat la demonstraţie au răsplătit cu vii aplauze curajul şi excepţionala condiţie fizică a sportivilor. Mulţi dintre oamenii veniţi la odihnă chiar cei în trecere, petrec după mese plăcute în sălile clubului din staţiune. O carte bună, un joc de renii sau şah sunt reconfortante după o plăcută excursie de dimineaţă. Pe terasa clubului, zilnic, cele cîteva mese aliniate frumos sunt ocupate de oaspeţi. Crişan Rozalia, directoarea bazei cultural-sportive ne conduce în biblioteca staţiunii care are peste 9.000 de cărţi. Am aflat că numărul cititorilor se ridică în acest sezon la 1.400 care au citit peste 3.000 volume. Majoritatea cititorilor preferă literatura contemporană — a precizat bibliotecara Sara Udrişte. In ansamblu, întreaga activitate cultural-sportivă s-a desfăşurat în acest an mai organizat faţă de anii trecuţi. Conferinţele prezentate au fost interesante şi actuale. Amenajările făcute în acest an în staţiune, mobilierul nou şi în parte refăcut, o bună aprovizionare a cantinelor şi o deservire ireproşabilă au adus din partea vizitatorilor cuvinte de mulţumire întregului colectiv al staţiunii, * * ,w . ■: ,,£'! Vorbeam mai sus că Lacul Roşu este un punct de atracţie pentru turişti. Cifra de 30.000 om-zile înregistrate la cele patru cabane în anul trecut vorbesc cu prisosinţă de afluenţa de turişti ce poposesc aici. In acest an numărul lor a crescut cu mult faţă de anul trecut. Iar hotelul „Suhard“ frumos amenajat a găzduit şi acest an pe lingă oameni ai muncii din ţara noastră şi turişti străini din peste 25 de ţări. Imaginile prinse pe peliculă de turiştii străini vorbesc de Lacul Roşu ca de unul din cele mai frumoase puncte de atracţie pentru turişti. AUREL URZICAFotografiile au fost executate de CIOSS TEODOR câte excursii şi pe piscurile Suhard, Ucigaşii, Făgetul Ciucului, Piatra , Unică (din munţii Hăşmaşul Mare). O amintire de neuitat îţi oferă excursia făcuta la Cheile Bicazului. Excursioniştii admiră cu emoţie zidurile verticale de granit de peste 400 metri. De pe piscul Surduc, plrâiaşul cu acelaşi nume cade de la o înălţime de peste 25 de metri formind o uriaşă cascadă. Apa ajungînd în valea Bicazului, a creat adevărate cazane naturale mult admirate de vizitatori, Cheile Bicazului. Pe aici, o şosea îngustă însoţită de pîrîul Bicaz duce spre Moldova. In faţă se ridică semeaţa „Piatra Altarului“, in vîrîul căreia străjuie o uria să stea metalică în cinci colţuri. In vîrf de munte e plăcut să te plimbi cu barca nu? Un grup de oameni ai muncii au vomit în plimbare pe lac. Pentru ce vizionează expoziţiile de artă abstractă. — Faţa de masă din restaurantul vostru trebuie doar pusă în ramă şi e garantat premiul I la expoziţia abstracţioniştilor. SITUAŢII „PLĂCUTE“ lui Vă cheamă la telefon...