Steaua Roşie, octombrie 1961 (Anul 10, nr. 233-258)

1961-10-14 / nr. 244

Anul X, Nr. 244 (1.118) PROLETARI DIN TOATE 1 ARI­LE, INITIJAI ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA 4 pagini 20 bani Sîmbătă, 14 octombrie 1961 Calitatea superioară — mereu pe primul plan. Traducînd în viaţă Directivele C.C. al P.M.R. privind criteriile principale ale întrecerii socialiste, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderea noastră desfăşoară o activitate susţinută pentru ridicarea nivelu­lui calitativ al produselor noastre, lărgirea sortimentelor şi obţinerea unui volum sporit de economii şi beneficii peste plan. Ca o urmare a îndeplinirii an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă s-au _____________ realizat pînă în prezent mai multe obiecti­ve. S-au for­mat brigăzi de calitate în sec­ţia carderie, care lucrează după metode avansate. Din aceste bri­găzi fac parte muncitoarele care şi-au însuşit cele mai bune metode de lucru şi dau produse de bună calitate. Pentru asigurarea unei tehnici­tăţi înalte în conducerea procesu­lui tehnologic, se va înfiinţa un nou curs de ridicare a calificării profesionale a muncitorilor. Astfel de cursuri s-au mai ţinut în ca­drul întreprinderii. In urma per­fecţionării lor în meserie, munci­toarele noastre obţin rezultate frumoase în muncă. O metodă care a dat rezultate bune este auto­controlul semifabricatelor de către muncitorii care le produc. In sec­ţia preparaţie şi carde au fost calificate muncitoare care îşi con­trolează singure calitatea produ­selor. Pentru aceasta li s-au pus la dispoziţie aparatele necesare pentru control, iar pentru contro­lul semitortului se foloseşte labo­ratorul. Tot mai multe din filatoarele noastre învaţă să folosească apa­ratele de laborator pentru contro­lul calităţii produselor. Deşi filatura noastră nu are plan de calitate, noi am întocmit un plan uzinal, în care sînt tre­cuţi parametrii cei mai importanţi pe care trebuie să-i îndeplinească semifabricatul în diferite faze. Controlul pe faze de producţie se face în baza acestui plan. O preocupare de seamă a co­lectivului nostru este şi crearea ______________ de noi sorti­mente. Astfel, se fac încer­cări pentru ob­ţinerea de noi sortimente de fire subţiri din cîlţi de in. Prin producerea aces­tor fire contribuim la lărgirea sortimentelor de fire subţiri, sarci­nă a industriei textile, trasată de Congresul al IlI-lea al P.M.R. Cele arătate mai sus sunt doar o parte din preocupările colecti­vului de muncă al întreprinderii cu privire la îmbunătăţirea cali­tăţii produselor. Rezultatele nu au întîrziat să se arate. Astfel, pe primele trei trimestre ale acestui an am ob­ţinut rezultate deosebite. La preţul de cost am obţinut un volum de economii în valoare de 535.090 lei faţă de angajamen­tul de 256.000 lei, iar beneficii peste plan în valoare de 249.000 lei faţă de angajamentul de 181.000 lei. La realizarea acestor economii a contribuit în mare mă­sură şi reducerea de consumuri la materia primă şi materiale. IOSIF POPOVICI inginer şef al Filaturii „8 Martie“ Gheorghieni Din experienţa noastră în întrecerea socialistă — succese de seamă In întreprinderile Raionului Gheorghieni, ca pretutindeni pe întinsul regiunii noastre, oamenii muncii obţin lună de lună izbînzi noi în întrecerea socialistă întrecerea socialistă a cuprins noi colective de muncitori care s-au organizat mai bine şi şi-au îndreptat atenţia spre cele mai actuale probleme ale întreprinderilor. Printr-o îndrumare concretă din partea organizaţiilor de partid, au fost introduse noi iniţiative în producţie. Activitatea comuniştilor a fost îndreptată spre înfăptuirea sarcinilor celor mai importante, ca îmbunătăţirea calităţii produselor, realizarea de economii, sporirea producţiei şi productivităţii muncii. In primele 9 luni ale anului oamenii muncii din întreprinderile Raionului Gheorghieni au dat peste plan produse în valoare de­­ 8.670.000 lei, faţă de 3.928.000 lei la cit se angajaseră. Ei au mai realizat 2.341.000 lei economii la reducerea preţului de cost, faţă de 718.000 lei, cit le era angajamentul, şi au dat beneficii peste plan în valoare de 3.483.000 lei, faţă de angajamentul de 389.000 lei. Dotaţiile de stat au fost reduse cu 449.000 lei, față de angajamentul de 115.000 Iei. F­INISAJUL O dată turnată, piesa ia dru­mul atelierului de prelucrare. Aici, frezorii, rabotorii sau strungarii o prelucrează du­pă indicaţiile desenului res­pectiv. Se întîmplă uneori ca la un anumit fel de piesă să-şi aducă contribuţia în aceeaşi măsură strungarii, ra­botorii, frezorii. Intr-un cuvînt, ea necesită prelucrare pe fie­care maşină unealtă existentă în atelier. Nu rare sînt cazurile, mai ales cînd intră în fabricaţie un nou lot de piese, ca mun­citorii împreună cu maistrul lor să se consulte pentru a găsi cele mai simple şi în acelaşi timp cele mai sigure metode prin care să poată fi executată. De obicei aceste discuţii co­­­­lective se încheie cu găsirea unei soluţii foarte bune. Aşa , se naşte ideea unei inovaţii, a unui dispozitiv. Nu se poate­­ afirma însă că de fiecare dată cînd au loc asemenea discuţii, apar inovaţii sau dispozitive.­­ Un lucru e cert: ori de cite ; ori se iveşte un nou reper ce­­ urmează a intra în fabricaţie,­­ din discuţiile colective se cris­­­ talizează cele mai bune meto-­­ de de prelucrare. Muncitorii­­ mai vîrstnici, cu o bogată şi­­ îndelungată experienţă, îşi­­ spun părerea. Tinerii ascultă­­ şi vin apoi cu sugestiile lor. Aşa­­ se întîmplă de obicei în sinul­­ unui colectiv care doreşte­­ să-şi menţină renumele cîşti­­­­gat, de realizatori de lucrări , de bună calitate. Că schimbul­­­­ condus de maistrul Gheorghe­­ Marton a reuşit de la începu­­­­tul anului, să prelucreze piese \ fără a avea măcar o piesă­­ respinsă de controlorul de ca­­­­litate, aceasta se datoreşte în­­­­tregului colectiv, dorinţei co­mune de a-şi menţine presti­giul ciştigat. Exemple asemă­­­­nătoare se mai pot da de la '■ 1.1.S. „Ludovic Minszki" din \ Tg.-Mures. p • . Dar să ne întoarcem in mij­­­­locul metalurgiştilor care ştiu '■[ atît de bine să minuiască ma­­­­şinile şi să dea viaţă tuturor­­ calculelor şi liniilor de pe de­­­­sen. După ce bucata de fontă­­ ,brută a „trecut" prin atelierul­­ de prelucrare şi a fost con­n­­­rolată, ea se opreşte in ate­n­­lierul de lăcătuşerie pentru a fi asamblată.­­ In cazurile cînd ea rămîne­a o simplă piesă, adică nu se ii montează cu altele pentru a ii forma un ansamblu, i se fac­e doar unele operaţiuni. Aşa se­­ întîmplă de pildă cu roţile ^ dinţate sau de transmisie. a Brigada U.T.M. de producţie A nr. 6 condusă de Ambrus Mir­­a cea intervine pentru a le exe-­­ cuta doar canalele de pană şi a curaţi părţile care, conform desenului, rămin neprelucrate. De cele mai multe ori însă, lăcătuşii din această brigadă execută lucrări care necesită o temeinică pregătire profe­sională. A devenit o obişnuin­ţă ca pe mesele unde sunt fi­xate menghinele să stea teancuri întregi cu desene, cu ansambluri, subansambluri şi repere. Ele sunt răsfoite şi studiate cu atenţie de către fiecare lăcătuş. Din partea lor se cere o cunoaştere temeini­că atît a desenului tehnic, cit şi a fiecărei piese în parte. Numai în acest fel pot să exe­cute ultimul finisaj şi să asam­bleze perfect diferitele repe­re. Dacă aici, in atelierul de lăcătuşerie, nu se execută bi­ne operaţiunea de finisare si asamblare, oricît de bine a fost prelucrată piesa, în mo­mentul cînd va funcţiona, se vor ivi deficienţe. Aşadar, ultimul finisaj, pe lingă faptul că dă un aspect frumos şi în­grijit pieselor, are un rol im­portant în întreaga perioadă de funcţionare. De aceea, toți tinerii din brigada lui Ambrus s-au înscris la cursurile de ri­dicare a calificării din între­prindere, pe care-l frecventea­ză cu regularitate. Despre activitatea brigăzii se pot arăta şi alte lucruri frumoa­se. Fruntaşii ei, Ardeleanu Aurel, Berekméri Ioan, Minor Géza, avînd o îndelungată ex­perienţă în muncă, ii ajută pe ceilalţi tovarăşi din bri­­v­­adă pentru a pătrunde cît­­ mai mult în tainele­ meseriei. \, Cînd au un ansamblu mat \ complicat brigada ţine o ade- «; vărată şedinţă în care se ve- ^ rifică cunoştinţele despre de- j senul tehnic. împreună discu- \ tă despre fiecare piesă com­- \ ponentă şi apoi se execută ui- \ tim­ul finisaj. Cînd ne-am in- \ teresat dacă au existat cazuri \ cînd controlorii de calitate au t­­respins piese finisate de aceşti \ tineri, şeful brigăzii ne-a pri- \ vit curios. Apoi ne-a relatat­­ că cei 11 tineri pe care ii \ conduce s-au hotărît să înde- l plinească toate condiţiile pen- v tru ca brigada să obţină \ titlul de ..colectiv de muncă \ fruntaş“. Cît despre calitatea \ finisajului, a ţinut să adauge \ că în anul curent nici o piesă \ n-a fost respinsă de C.T.C. \ Lună de lună sarcina de plan } este depăşită. \ Ei, lăcătuşii, execută ulti- \ mul finisaj aşa­­ cum se cere \ unor piese de bună calitate şi­­ nu uită niciodată că la ele au­­ pus mult suflet turnătorii,­­ strungarii, frezorii şi toţi cei- ' lalţi muncitori din ateliere.­­ Tocmai de aceea se străduiesc­­ ca din mîinile lor, să iasă nu­­mai lucru de bună calitate, şi­­ acest fel ei îşi întăresc presti­­giul şi-şi cîștigă respectul tova- ' rășilor de muncă. P. GIURGIU ««««««««› ,”~~~~««››., r-------------------------------------"7 / Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniu­nii Sovietice, care va face o vizită în țara noastră la invi­tația Consiliului de Miniştri al R. P. Române, va sosi în Capi­tală la aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă, 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmo­nautul Titov va vizita oraşul Bucureşti, iar duminică oraşele Ploieşti şi Braşov. --------------------——-------— ------OOOOO--------------­ Muncitorii Szabó Gáspár, Tînteşan Ioan, Oltean­ Lazar, Pop Alexandru, Ormenişan Augustin şi Jakab Iosif lucrează în atelierul manual al Fabricii de mobilă „23 August“. Ei îşi depăşesc sistematic planul cu 23—42 la sută. Bun sosit pe pămîntul patriei noastre cosmonautului sovietic Gherman Titov Un oaspete drag va sosi azi pe pămîntul patriei noastre. Solul marelui popor sovietic, cosmonau­tul sovietic Gherman Stepanovici Titov a venit să ne viziteze ţara, să facă cunoştinţă cu poporul nostru. Sosirea In mijlocul nostru a omului care, alături de Iuri Ga­garin, a uimit întreaga lume prin eroism şi vitejie, prin act de un înalt patriotism, ne umple inimile de bucurie şi mîndrie. Zborul pe care l-a efectuat Titov nu are precedent în istorie. În­treaga omenire a urmărit cu emo­ţie timp de peste 24 ore evoluţia zborului, şi-a trimis gîndurile şi sincerile sentimente de dragoste aceluia care prin curajul şi abne­gaţia sa a adus o contribuţie fără seamăn la tezaurul ştiinţei şi teh­nicii universale. Poporul nostru îl întîmpină cu drag pe marele fiu al poporului sovietic, pe Gherman Titov, crescut și educat de partidul lui Lenin, urîndu-i bun sosit pe pămîntul pa­triei noastre. Cosmonautul sovietic Gherman Stepanovici Titov la o conferință ‘ ' ' de presă. Consultaţie pe marginea proiectului de Program al P.C.U.S. Ieri după amiază în sala de festivităţi a întreprinderii „Elec­­tro-Mureş“ din Tg. Mureş a avut loc o consultaţie organizată de către Comitetul orăşenesc al P.M.R. şi Cabinetul de partid al Co­mitetului regional al P.M.R. pe marginea proiectului de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La consultaţie au participat lectori ai Comitetului regional de partid, cadre din aparatul de partid şi de stat, lucrători pe tarimul muncii ideologice, propagandişti de partid, conducători ai organizaţiilor de masă. Consultaţia a fost susţinută de către tovarăşii Ivanciu Nico­­laie şi Oprescu Vasile, din partea grupului de lectori al C.C. al P.M.R.. In comunele Raionului Reghin Oamenii muncii din regiunea noastră işi manifestă cu căldură şi dragoste prietenia faţă de poporul Uniunii Sovietice, în cadrul adu­nărilor populare şi manifestărilor culturale ce au loc zilnic în ora­şele şi satele regiunii. In Raionul Reghin, au avut loc adunări populare în toate comu­nele şi în majoritatea satelor. La aceste manifestări tradiţionale au luat parte un mare număr de ţărani muncitori, care au ascultat cu mult interes conferinţele expu­se, despre minunatele realizări obţinute de poporul sovietic în in­dustrie, agricultură, ştiinţă etc. La Dedrad, Milaş, Batoş, Băiţa, pretutindeni unde au avut loc adunări populare, ţăranii munci­tori şi-au manifestat cu căldură prietenia faţă de poporul sovietic, care ne-a sprijinit în toate dome­niile de activitate. După fiecare manifestare ce a avut loc, au urmat bogate progra­me artistice, prezentate de artiştii amatori din fiecare localitate. De asemenea, în multe comune şi sate din raion au fost organizate ex­poziţii care prezintă cele mai n­oi realizări ale Uniunii Sovietice. Filme sovietice pe ecranele caravanelor cinematografice Plecînd pe trasee, caravanele întreprinderii cinematografice re­gionale au dus cu c­ele numeroase filme reprezentînd aspecte din via­ţa, activitatea şi lupta eroicului popor sovietic. „Marea mă cheamă“ şi „Insula în flăcări“ sînt filmele pe care caravana nr. 1 le va proiecta în aceste zile ale Lunii marii prie­tenii, în comunele şi satele Raio­nului Luduş. Caravana nr. 2 vizi­tează comunele şi satele din ra­ioanele Reghin şi Topliţa unde va prezenta filmul sovietic „Infrînge­­rea“ şi filmul „Mîndrie“, o produc­ţie a cinematografiei româneşti. Raionul Mureş este vizitat de ca­ravana nr. 8 şi va proiecta în cămine culturale filmul „Stele de mai“, o minunată evocare a unor aspecte ale ofensivei biruitoare ale armatei sovietice în urmărirea hitleriştilor pe pămîntul Cehoslo­vaciei. Caravana nr. 3 dotată cu ecran lat va prezenta în întreaga regiune capodopera cinematogra­­-----------pop- ----------­fiei sovietice, filmul „Prologul“. Caravane cinematografice au plecat în aceste zile și în celelal­te raioane din regiune. GOSPODĂRIE COLECTIVĂ LA OŢENI O zi frumoasă de octombrie. Pe uliţele satului e un freamăt ne­obişnuit. Ţăranii muncitori din Oţeni, îmbrăcaţi in straie de săr­bătoare, se îndreaptă voioşi spre căminul cultural. S-au adunat aici oamenii pentru a sărbători un eve­niment de seamă din viaţa lor: inaugurarea gospodăriei agricole colective „Pionierul“. Frămintările pentru a-şi făuri o nouă formă de muncă şi de via­ţă au început aici încă cu ani în urmă. Astfel, în anul 1958 întreg satul s-a ur­it într-o întovărăşire agricolă. Cei peste trei ani în întovără­şire au constituit pentru întovără­şiţii din Oţeni o adevărată şcoală. Folosind toate mijloacele pe care statul le-a pus la dispoziţia înto­­vărăşiţilor ca: maşini, seminţe de sol, îngrăşăminte etc. recoltele obţinute de intovărăşiţii din Oţeni au întrecut cu mult pe cele ce le obţineau atunci cind lucrau pă­­mîntul individual. Anul acesta de pildă, producţia la grîu şi porumb a depăşit cu 780 kg respectiv 700 kg la hectar, pe cea obţinută in anul dinaintea înfiinţării întovă­răşirii. La cartofi producţia la hectar a fost mai mare cu 6.000 kg la ha. Cu toate că au lucrat bine pă­mântul, rezultatele obţinute de ci­reu se puteau compara cu ale co­lectiviştilor din satele veci­ne şi îndeosebi cu ale co­lectiviştilor din Chendu-Mic şi Chendu-Mare, pe care i-au vizitat. Vizitînd gospodăria colectivă din Chendu-Mic, întovărăşiţii şi-au dat seama că munca şi recoltele ob­ţinute in gospodăria colectivă sînt mai superioare decit in înto­­­­vărăşire.­­ Recoltele obţinute de colecti­­­­viştii din Chendu la cereale au depăşit cu 400—500 kg la hectar pe cele ale întovărăşiţi­lor. In plus de aceasta, colectiviştii au posi­bilitatea să-şi organizeze şi să-şi dezvolte şi alte ramuri de pro­ducţie ca zootehnia, plantele teh- I nice, legumicultura, pomicultura, etc. Aici la colectivă, intovărăşiţi­­lor le-au fost prezentate grajdurile gospodăriei, cu aproape 300 bo­vine din care 100 vaci, frumoasele ferme de porci şi oi. La prima vizită făcută în gospodăria colec­tivă, chiar în toiul iernii, oaspeţii au fost serviţi cu roşii provenite din serele gospodăriei. Fondul de bază al gospodăriei trece de 1.600.000 lei, iar veniturile anuale realizate depăşesc 1.000.000 de lei. Veniturile şi recoltele mari ob­ţinute de gospodăria colectivă se reflectă în mod pozitiv in casele noi construite, în podurile pline de bucate, in viaţa îmbelşugată pe care o duc colectiviştii pe care i-au vizitat. întorşi acasă, cei care au vizitat gospodăriile colective, s-au strins in jurul organizaţiei de bază, de­ Noul hotel din Suceava venind cei mai buni agitatori în rindurile vecinilor, rudelor şi prietenilor. Primii care au înain­tat cereri pentru înfiinţarea unei gospodării colective au fost co­muniştii Szente Iosif, Tiban Iosif, Szente Alexandru, apoi au urmat alţii, iar în scurt timp întreg satul. Inaugurarea gospodăriei colec­tive a avut loc duminica trecută. Gospodăria cuprinde 65 familii (întreg satul), dispunînd de 241 ha teren. La început ea are un fond de bază de peste 106.000 lei. Cu aceasta, în Raionul Odorhei sunt 76 gospodării colective, din care 21 au fost inaugurate anul acesta. T. GABOR FOTBAL.­­ In cadrul celei de a 7-a etape a campionatului categoriei „B“ de fotbal, dumini­că 15 octombrie cu începere de la orele 15 pe stadionul „23 Au­gust“ I.R.A. (Rapid) Tg. Mureş primeşte vizita echipei C.F.R. A­­rad. Fruntaşa clasamentului, Mu­reşul Tg. Mureş joacă în deplasa­re cu Industria Sîrmei Cîmpia Turzii. ★ In etapa a 9-a a campionatului regional de fotbal sînt programa­te următoarele meciuri: duminică 15 octombrie la Tg. Mureş, pe te­renul Şcolii agricole, orele 9,15: Voinţa Tg. Mureş—Minerul Bă­lan; orele 11 : Ciocanul Tg. Mu­reş—Avîntul Sovata. Pe terenul Fabricii de zahăr la orele 10 : O­­ţelul Tg. Mureş—Mureşul Luduş. In regiune au loc următoarele jocuri: Seria I: Sticla Tîrnăveni—A­vîntul Reghin; Rapid Odorhei— Victoria Iernut; Energia Fîntîne­­ie—Viitorul Apalina; Voinţa Săr­­maş—Cablul Tg. Mureş; Strădu­inţa Cristuru Secuiesc—Voinţa Tîrnăveni. Seria a II-a: Metalul Vlăhiţa— Chimica Tîrnăveni; Mureşul To­pliţa — Progresul Gheorghieni; Borsecul Borsec—Mureşul Reme­­ siacfrirtftrra­ tea; Complexul Gălăuţaş—Lemna­rul Tg. Mureş; Minerul M. duc— Gloria Tg. Mureş; Progresul Re­ghin—U.M.T.E. Odorhei, ★ HANDBAL. — In cadrul celei de a 7-a etape a Campionatului republican de handbal în 7, du­minică 15 octombrie de la orele 10 pe terenul din parcul sportiv Voinţa echipa feminină Mureşul Tg. Alureş se va întîlni cu Ştiinţa Timişoara. Echipa masculină Di­namo Tg. Mureş joacă în depla­sare cu Voinţa Sibiu, ★ POLO. — In cadrul campiona­tului republican de polo pe apă duminică în bazinul de înot „1 Mai“ cu începere de la orele 12, echipa de polo Mureşul Tg. Mu­reş primeşte vizita echipei Ştiinţa Bucureşti. VOLEL — Sîmbătă după amia­ză de la orele 15 şi Duminică di­mineaţa de la orele 9 pe terenul de volei al asociaţiei sportive Sa­nitarul încep întrecerile de volei dotate cu „Cupa C.E.C.“, compe­tiţie la care participă un număr de 14 echipe masculine şi 8 echi­pe feminine. •­­ IOAN PAUŞ ! 125 vagoane de Şapte peste plan In gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră lupta pentru mai mult, mai bun şi mai ieftin se desfăşoară cu tot mai mare însufleţire. Cu îndrumarea orga­nizaţiilor de partid, lucrătorii din sectorul zootehnic obţin lună de lună, zi de zi, succese tot mai de seamă în întrecerea pentru mai mult lapte, mai multă carne, la un preț de cost cît mai scăzut. Astfel, pină la 10 octombrie, gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au livrat cu pes­te 125 vagoane de lapte de vacă mai mult decit prevedea planul la zi. Gospodăria agricolă de stat din Sîngeorgiu de Mureș a livrat de la începutul anului pina la 10 octombrie, 1.806 hectolitri de lap­te peste plan, iar cea din Sîncrai 1.576 hectolitri. Mulgătorii de la G.A.S. Reghin care au lansat chemarea „pentru 3.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată“ își realizează cu succes angajamen­tele luate. Ei au dat peste plan 1.497 hectolitri de lapte. Planul a fost cu mult depăşit şi de gospo­dăriile agricole de stat din Batoş, Jidvei, Rîciu, Band şi altele. Gospodăriile agricole de stat au acumulat o experienţă bogată în creşterea animalelor. Această ex­perienţă trebuie generalizată şi extinsă în toate gospodăriile co­lective. In acest sens se recoman­dă a se organiza cît mai multe schimburi de experienţă, în cadrul cărora mulgătorii să împărtăşeas­că colectiviştilor metodele folosite pentru creşterea producţiei de lapte.

Next