Steaua Roşie, noiembrie 1961 (Anul 10, nr. 259-283)

1961-11-01 / nr. 259

PROLETARI DIN TOATE ŢARII.E, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ # Anul X, Nr. 259 (1.133) | Miercuri, 1 noiembrie 1961. 1­4 pagini 20 bani Citiți în pag. 4­a: REZOLUȚIA CONGRESULUI AL XXII-lea | AL P.C.U.S. 1 Congresul al XXII-lea al P. C. U. S. şi-a încheiat lucrările MOSCOVA­­(Agerpres)­, TASS transmite: In şedinţa din dimineaţa din 31 octombrie Congresul ia ascultat comunicarea tovarăşului P. N. Demirev, preşedintele Comisiei pentru numărătoarea voturilor cu privire la rezultatele alegerilor în organele centrale ale partidului. Delegaţii la Congres întîmpină prin aplauze furtunoase, prelun­gite, informarea despre alegerea unanimă a membrilor Comitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanţi ai C.C., a membrilor Co­misiei Centrale de Revizie. Tovarăşul N. S. Hruşciov ia sub­liniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului dovedeşte încă o dată unitatea şi coeziunea de monolit a partidului. In numele tovarăşilor aleşi, el mulţumeşte delegaţilor la Congres pentru înalta lor încredere. Marţi după-amiază, sub preşe­dinţia lui N. S. Hruşciov a avut loc şedinţa de închidere a Congre­sului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru ela­borarea rezoluţiei cu privire la ra­­portul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care a supus Con­gresului spre dezbatere şi aprobare proiectul de rezoluţie. Rezoluţia cu privire la raportul de l­ctivitate­­al Comitetului Cen­tral­­a fost adoptată în unanimi­tate. Rezoluţia aprobă în întregi­me linia politică şi activitatea practică la C.C. al P.C.U.S. în do­meniul politicii interne şi externe. Delegatul Boris Ponomariov a supus apoi spre examinare Con­gresului proiectul de rezoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie proiectul de Program al P.C.U.S. a fost publicat în presă pentru a fi dez­bătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Pono­mariov, a aprobat în unanimitate noul Program al P.C.U.S., ca program marxist-leninist de luptă pentru crearea primei societăţi co­muniste din lume. Comisia a examinat toate pro­punerile şi completările la proiec­tul de Program şi supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. In Rezoluţie se spune: Congre­sul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui Nikita Hruşciov cu privire la proiectul de Program­­al P.C.U.S. hotărăşte: să fie adoptat Programul Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute sala ră­sună de puternice ovaţii. Delegaţii şi invitaţii la Congres se ridică în picioare. Se aud urale. In continuare Congresul al XXII-lea a aprobat în unanimitate noul Statut al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice prezentat spre examinare de Comitetul Cen­tral al partidului. A luat cuvîntul N. S. Hruşciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C. el a informat pe delegaţii la Con­gres că a avut loc o plenară a Comitetului Central care a ales organele de conducere. N. S. Hruşciov a rostit cuvînta­­rea de închidere a Congresului, care a fost primită cu puternice şi îndelungi aplauze. Apoi N. S. Hruşciov a declarat închis Con­gresul al XXII-lea. Delegaţii şi invitaţii la Congres intonează imnul clasei muncitoare „Internaţionala“. Din toate colţurile sălii răsună aclamaţii: „Pentru Congresul­­al XXII-lea ,al P.C.U.S. — Ura!“. „Slavă Partidului leninişti“, „Tră­iască Programul leninist­­al parti­dului. Ura!“, „Pentru partidele marxist-leniniste frăţeşti — Ura!“. „Pentru lagărul socialist — Ura!“. „Trăiască Comitetul Central leni­nist! Ura!“. „Pentru poporul so­vietic — Ura!“. Sala scandează: „Leninism — comunism!“. „Leni­nism — comunism. Ura!“. „Prie­tenie între popoare!“. „Prietenie intre popoare!“. „Pace!“. „Ura!“ Tovarăşul Hruşciov exclamă: „ Pentru partidele marxist-le­niniste frăţeşti, Ura! Ca tunetul răsună din nou ova­ţiile, se aud laclamaţii în cinstea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, în cinstea marxism­­leninismului.. — Trăiască popoarele care luptă pentru libertate şi independenţă, împotriva jugului colonialismului şi imperialismului! Ura! Miile de delegaţi şi oaspeţi la Congres ovaţionează cu căldură pe reprezentanţii popoarelor Asiei, Africii, Americii Latine, care luptă pentru libertate şi independenţă. Oaspeţii de peste hotare aclamă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea şi înfrăţirea popoarelor în lupta pentru pace şi un viitor luminos. Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov la închiderea Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Dragi tovarăşi, Lucrările Congresului al XXII- lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adop­tat rezoluţia cu privire la raportul Comitetului Central, a adoptat noul Program al partidului. Statutul partidului, a apro­bat raportul Comisiei Centrale de Revizie şi a ales organele con­ducătoare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres marchează una dintre cele mai importante etape în viaţa parti­dului şi a ţării noastre, în lupta pentru triumful comunismului. (Aplauze furtunoase). Calea luptei pentru construirea societăţii comuniste a fost funda­mentată ştiinţific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, En­gels, Lenin. Conducătorul nostru nemuritor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluţionar al bolşevicilor care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După octombrie, partidul nostru a început să se numească partid comunist. Aceasta înseamnă că ţelul lui este con­struirea comunismului. Comuniștii, întregul popor muncitor, au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora, însă comunismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foarte îndepărtat. De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a con­struit socialismul, a înfăptuit grandioase transformări în viaţa economică, politică şi de stat a ţării şi a păşit pe drumul larg al­­construcţiei comuniste. Adoptînd noul Program, Con­gresul al XXII-lea a proclamat în faţa întregii lumi că popoarele Uniunii Sovietice, în frunte cu Partidul Comunist, călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, ridică sus steagul luptei pentru construirea societăţii comuniste în ţara noastră. Construirea socie­tăţii comuniste a devenit o sarci­nă practică a partidului şi po­porului (aplauze). Pentru instaurarea comunismu­lui este nevoie de o bază materia­lă trainică şi de un belşug de bunuri materiale şi spirituale. Acest lucru nu se poate obţine prin descîntece şi îndemnuri. Co­munismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane de oameni şi numai prin munca lor (aplauze prelungite). Tovarăşi, pe adresa Congresului au sosit zeci de mii de telegrame şi scrisori conţinînd saluturi căl­duroase şi urări de activitate rod­nică pentru Congresul partidului. Au sosit peste 10.000 de rapoarte din partea unor colective de mun­citori, colhoznici, lucrători din sovhozuri, oameni de ştiinţă, cul­tur­ă şi artă cu privire la îndepli­nirea angajamentelor luate în cin­stea Congresului al XXII-lea al partidului. Permiteţi-mi ca, în numele dele­gaţilor la Congres, să mulţumesc din inimă tuturor colectivelor, tu­turor tovarăşilor care au trimis saluturi Congresului al XXII-lea şi să le urez noi şi mari succese în muncă (aplauze furtunoase). In numele delegaţilor la Con­gres, în numele întregului nostru partid şi al poporului sovietic permiteţi-mi să mulţumesc încă o dată călduros partidelor marxist­­leniniste frăţeşti pentru participa­rea la lucrările Congresului, pen­tru bunele lor urări (aplauze pre­lungite). Ii asigurăm pe prieteni că şi pe viitor partidul leninist va ţine sus steagul comunismului, steagul in­ternaţionalismului proletar (aplau­ze prelungite). Mulţumim cordial reprezentan­ţilor partidelor democratice naţio­nale din statele independente ale Africii pentru caldele saluturi a­­dresate Congresului nostru (a­­plauze furtunoase). Sprijinim şi vom sprijini lupta popoarelor pen­tru libertatea şi independenţa lor, împotriva robiei coloniale (aplauze furtunoase). Vom întări prietenia dintre toate popoarele, vom traduce cu consec­venţă în viaţă principiul leninist al coexistenţei paşnice, vom lupta pentru pace în lumea întreagă (aplauze furtunoase). înarmat cu noul Program, po­porul nostru îşi va uni şi mai strîns rîndurile în jurul partidu­lui, sub steagul marxism-leninis­­m­ului. (Aplauze furtunoase, pre­lungite). Ţelurile noastre sînt clare, sar­cinile sînt bine precizate. La muncă, tovarăşi! Pentru noi victorii ale comunismului! (Aplau­ze furtunoase, prelungite care se transformă în ovaţii. Toţi se ridică în picioare). COMUNICAT cu privire la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Plenara a ales Prezidiul C.C. al P.C.U.S. In următoarea com­ponenţă: Membri ai Prezidiului: Brejnev L. I., Hruşciov N. S„ Kosîghin A. N„ Kozlov F, R„ Kuusinen O. V.,*Mikoian A. I., Podgornii N. V., Poleanski D. S„ Suslov M. A„ Şvernic N. M„ Voronov G. I, Membri supleanţi aî Prezidiului: Grişin V. V., Rasidov S. R., Mazurov K. T„ Mjavanadze V. P., Şcerbiţki V. V. Plenara a ales Secretariatul C.C. al P.C.U.S în următoarea componenţă: Hruşciov N. S.­­— prim secretar al C.C. al P.C.U.S., Kozlov F. R„ Demirev P. N., Ilicev L. F., Kuusinen O. V„ Pono­mariov B. N., Spiridonov I. V., Suslov M. A. Selepin A. N. Plenara l-a ales pe Svernik N. M., președinte al Comitetului Controlului de Partid de pe Ungă C.C. al P.C.U.S. iar pe Serdiuk Z. T. prim-vicepreședinte al Comitetului Controlului de Partid. Şedinţa Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA (Agerpres). TASS transmite: Din partea Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice: La 31 octombrie 1961 a avut loc şedinţa Comisiei Centrale de Re­vizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Comisia Centrală de Revizie a ales pe Muraviova N. A. președin­te­­al comisiei. Biroul C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. MOSCOVA (Agerpres). TASS transmite: Prezidiul C.C. ial P.C.U.S. ia con­firmat Biroul C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. în următoarea componenţă: HRUŞCIOV N. S. - preşedinte. VORONOV G. I. — prim vice­preşedinte. LOMAKO P. F. —­ vicepreşe­dinte. Membri ai Biroului: ABRAMOV­ G. G., CIURAEV V. M.. EFRE­MOV L. N„ IASNOV M. A„ KI­RILENKO A. P„ ORGANOV N. N„ POLEANSKI D. S„ ROMA. NOV A. V. Aspect din sala unde s au desfășu­rat istoricele lucrări ale celui de-al XXH-lea Congres al P.C.TJ.S. laSAMlNŢÄRILE TREBUIE GRARHIC TERMINATE Profitînd de timpul frumos, co­lectiviştii şi întovărăşiţii din sa­tele regiunii noastre, cu îndruma­rea organizaţiilor de partid, de­pun eforturi tot mai sporite în vederea realizării grabnice a pla­nului de însămînţări. Astfel, pînă la data de 30 octombrie s-au exe­cutat însămînţări pe 90,1 la su­tă din suprafaţa planificată. Pe raioane, la data de 30 oc­tombrie situaţia însăminţărilor se prezenta după cum urmează : Op­rntmiina Va­lea I­­arm­o Dain. De comuna Valea Largă, Raio­nul Luduş, aparţin gospodăriile colective „Octombrie Roşu“ din Valea Largă şi „Văile Unite“, din Văi. Aceste unităţi iau pre­văzute în planul de însămînţări de toamnă peste 800 ha. Pînă la 28 octombrie a. c., din a­­ceastă suprafaţă s-au însămîn­­ţat doar 320 ha. Care sunt cau­zele acestei rămineri în urmă ? La început, cauza principală a fost neeliberarea la timp a te­renului după care urma să fie însămînţat grîul. Printr-un efort din partea colectiviştilor care în mai puţin de 10 zile au re­coltat porumbul de pe o supra­faţă de peste 600 ha, această cauză a fost înlăturată. In pre­zent cauza principală care face ca însămînţările să se desfăşoa­re greoi este nefolosirea judi­cioasă şi cu întreaga capacitate de lucru a maşinilor şi tractoa­relor existente. Există aici 10 tractoare, care fac parte din brigada­­a XX-a de la S.M.T. Luduş, şi cu a căror exploatare raţională nu prea se ocupă nimeni. Tractoarele lu­crează la voia întîmplării şi cu productivitate scăzută. In ziua de 27 octombrie a. c., 3 trac­toare care au lucrat la Văile Unite în teren bun, iau arat doar 4 ha. Tractoarele lucrează fără grape chiar şi în terenurile unde lucrarea cu grapa­­ar pre­găti terenul în­­aşa măsură încît să se poată însămînţa imediat. Tractoriștii din brigadă se plîng că nu iau grape, pe cînd la se­diul brigăzii există un agregat de grape reglabile cu 6 cîmpuri, care stă nefolosit. Acest agre­gat ar putea fi folosit cu succes pe unele terenuri, imediat după executarea arăturii, fără i a se lăsa arăturile săptămini întregi negrăpate, pînă cînd pămîntul se întărește la un grad cînd patul germinativ nu se mai poa­te pregăti decit cu ajutorul dis­cului. Cele două discuitoare existen­te la brigadă sînt insuficiente. Dar nici acestea nu sînt folosi­te la întreaga lor capacitate. In zilele de 26 şi 27 octombrie, pe motiv că tractorul KD de la discuit s-a defectat, discul a stat După cum se vede din situaţia de mai sus peste tot însămînţări­le sunt pe terminate. Cea mai ma­re suprafaţă neînsămînţată există în Raionul Luduş (5.058 ha). Tre­buie mobilizate toate forţele pen­tru ca în cel mai scurt timp, în­treaga suprafaţă să fie însămîn­­ţată. Trebuie să spunem însă că rit­mul în care s-a lucrat în ultimele două zile nu poate fi de loc mul­ţumitor. In timp ce în două zile anterioare, adică la 27 şi 28 pc­ I ★ fără să lucreze. Oare nu mai­ exis­ta alt tractor KD în brigadă ? Exista, însă ,a lipsit organizarea muncii. Tot din lipsa de organi­zare a muncii, 2 tractoare au stat defecte mai bine de două zile, fără să tragă o brazdă. In toate acestea, conducerea S.M.T. poartă o parte din vină prin faptul că la aceste tinere gos­podării, rămase în urmă cu lucră­rile, a repartizat pe tractoriştii cu cea mai puţină experienţă, chiar şeful brigăzii este fără experienţă în muncă. RITMUL ÎNSĂMINŢĂRILOR SA FIE INTENSIFICAT, DAR NU IN DAUNA CALITĂŢII Se ştie că grîul fiind însămîn­­ţat cu mina în arătură bulgă­­roasă, se repartizează neuni­form şi intră sub bulgări la o a­­dîncime la care se pune la îndoia­lă răsărirea lui. tombrie s-au însămînţat pe regim de peste 9.000 hectare, în zilelel de 29 şi 30 octombrie s-au însă­­mînţat numai 4.730 hectare. Pu­­ţin s-a făcut în aceste două zile­ în raioanele Reghin, Tîrnăveni şi Odorhei. In Raionul Reghin, bu­­năoară, s-au însămînţat numai 205 he­ctare, în Raionul Tîrnăveni 440 hectare, iar în Raionul Odor­­hei 680 hectare. Dacă şi în aces­­te două zile se menţinea ritmul realizat în zilele precedente, însă­­mînţările puteau fi aproape ter­­minate. Este deci necesar ca peste tot mijloacele existente să fie mai bine folosite. Există toate condi­­ţiile ca săptămîna aceasta planul de însămînţări să fie realizat în întregime, peste tot. ★ Asemenea metode de grăbire a însăminţărilor nu se recomandă. Pentru terminarea în scurt timp a însăminţărilor trebuie luate măsuri organizatorice. In primul rînd este necesar ca S.M.T.-ul să repartizeze pe lîngă această brigadă un meca­­nic bun din atelier care să poată interveni imediat la unele defec­­ţiuni ivite la tractoare. De aseme­­nea se simte nevoia unui om de specialitate, agronom de la S.M.T. sau de la secţia agricolă, care să se ocupe în permanenţă de exploa­tarea judicioasă a tractoarelor, in­­­dicind ce maşini să se întrebuin­ţeze pe diferite parcele, în funcţie de starea terenului. Din unităţile care au terminat însămînţările să fie concentrate aici mai multe tractoare, şi în special maşini de însămînţat şi discuitoare. Organizîndu-se bine munca, este posibil ca şi la Valea Largă în­­sămînţările de toamnă să fie ter­­minate în cel mai scurt timp. Raionul însămînţat ________________________% Ciuc 101,0 Gheorghieni 101,5 Luduş 80,9 Odorhei 89,0 Reghin 92,4 ★ Raionul însămînţat ________________________% Tg. Mureş 90,1 Tîrnăveni 92,5 Topliţa 100,3 Tg. Mureş oraş___________87,3 In cadrul manifestărilor ce au avut loc în aceste zile la Casa priete­­niei romîno-sovietice din Tg. Mureş, de un deosebit interes s-a bucu­rat seara de întrebări şi răspunsuri pe teme ale situaţiei internaţio­nale care a avut loc marţi 31 octombrie a. c. Numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile din oraş au trimis înainte cu cîteva zile pe adresa Casei prieteniei romîno-sovietice întrebări privind probleme care îi interesează în mod deosebit. La întrebările scrise, cit şi la cele verbale puse de asistenţă, au dat răspunsuri zia­riştii Incze Gábor şi Löb Ernest. PROGRAM DE CINTECE ŞI DANSURI Sala Palatului Culturii a găzduit ieri seara un frumos program de cintece şi dansuri, prezentat de Ansamblul de stat de cîntece şi jocuri „Mureşul“. Spectacolul intitulat: „Din dansurile şi cîntecele popoarelor s-a bucurat de un binemeritat succes. EXPOZIŢIE LA CĂMINUL CULTURAL In comuna Acăţari, Raionul Tg. Mureş, Luna prieteniei romîno­­sovietice a prilejuit numeroase manifestări culturale şi artistice care s-au desfăşurat în căminul cultural. Printre altele au fost organizate o seară literară, recenzii asupra unor noi cărţi sovietice, cit şi o ex­poziţie care oglindeşte in imagini înaltul grad de mecanizare a agri­­culturii sovietice. Colectiviştii vizitează cu mult interes expoziţia. »Bun gospodar- interpretat greşit Industria locală este cunoscută ca una din ramurile ajutătoare ale industriei republicane, avînd sarcina de a folosi deşeurile şi reziduurile provenite de la indus­tria republicană şi rezervele lo­cale. In Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile întrecerii socialiste s-a stabilit clar linia care trebuie urmată de către in­dustria locală. Ea trebuie să asi­gure o varietate largă de produse de bună calitate, în scopul apro­vizionării mai complete a consu­matorilor, producînd în special mărfuri cu specific local, precum şi articole de uz casnic şi gos­podăresc, care nu se produc sau se produc în cantităţi insuficiente de către industria republicană. Aceste indicaţii date de partid constituie un ghid preţios în ac­tivitatea fiecărei unităţi şi a fie­cărui muncitor din industria lo­cală, întreprinderea „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş a produs în cursul acestui­­an un bogat sortiment de produse noi, cerute şi mult apre­ciate de cumpărători, datorită ca­lităţii lor superioare. Produsele textile, metalurgice şi alimentare ale acestei întreprinderi iau găsit întotdeauna beneficiari, tocmai pentru faptul că erau executate la un înalt nivel calitativ şi la un preţ de cost redus. Rezultatele obţinute de harnicul colectiv al întreprinderii în cursul celor trei trimestre oglindesc strădania fie­cărui muncitor de a da consuma­torilor şi cumpărătorilor produse cît mai bune, mai multe şi mai ieftine. Pentru acestea, muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprin­derii „Lázár Ödön“ merită calde felicitări, de, mari în desfacerea produselor şi că stocurile­­ nevandabile stin-­ gheresc situaţia financiară. Ne vom ocupa în special de ul­tima: existența unor stocuri supra­­normative şi produse nevandabile, IN CE CONSTA „BOALA“ La data de 1 ianuarie a. c. sto­curile supranormative însumau 2.190.000 lei, pentru ca să creas­că lună de lună, trimestru de tri­mestru, astfel ca la 30 septembrie să reprezinte 4.192.000 lei. Din această valoare, 2.079.000 lei re­prezintă materii prime şi mate­riale, adică aproape cu o dată şi jumătate peste necesar; 1.700.000 lei stau imobilizaţi în produse fi­nite nelivrate; 413.000 lei, consti­tuie aşa-zisele, produse netermi­nate. Să vedem acum din ce sunt con­stituite aceste stocuri supranorma-I tive. La produsele finite, între­prinderea are în magazie un lot de covoare în valoare de 1.000.000 lei încă din anul 1959, întrucit beneficiarul a renunțat la coman­dă. De mai bine de doi­­ani, deci, aceste covoare grevează fondurile circulante ale întreprinderii cu un milion de lei. Deşi tovarăşii din conducerea întreprinderii, printre care şi contabilul-şef Rusu Vasile, spun că au căutat să pu­nă în vînzare aceste produse, nu iau reuşit pînă în prezent. Oare poate să existe vreun argument atît de puternic care să justifice imobilizarea acestor sume ? Sun­tem­ convinşi că nu ! Dar există altceva : o doză prea mare de ne­păsare din partea întreprinderii şi a secţiunii de industrie locală­­a sfatului popular regional. De asemenea, tot cu o valoare destul de ridicată, mai sunt în stoc 50 covoare orientale, care iau fost respinse în cursul anului trecut datorită unor defecţiuni calitative. Şi pe seama acestor produse nevandabile stau imobilizaţi 1.700.000 lei. In ceea ce priveşte stocul supra­­normativ la materiale, situaţia este şi mai condamnabilă. Pentru ia avea asigurată cantitatea nece­sară de materiale, întreprinderea, încă de la începutul anului a făcut aprovizionări care au depă­ (Continuare îa psor. 3-a.). Scopul articolului de faţă este, însă, de a scoate în evidenţă une­le deficienţe tehnico-organizatori­­ce, de planificare şi financiare care iau produs greutăţi în buna desfăşurare­­a­­activităţii. Trebuie să arătăm în primul rînd că, conducerea întreprinderii nu s-a orientat întotdeauna după criteriile trasate de partid în dezvoltarea producţiei indus­triei locale. Adesea întreprinderea s-­a hazardat spre o producţie pa­ralelă cu cea a unor întreprin­deri republicane, folosind mai mult materiale din fondul centra­lizat de materii prime. Datorită acestui fapt, uneori se constata (cu întîrziere­ că întreprinderea nu se poate încadra în preţurile de catalog, că sînt greutăţi destul Locuinţe pentru oamenii muncii Zilele acestea în centrul oraşu­lui Tg. Mureş au fost terminate şi date în folosinţa oamenilor muncii două blocuri cu 6 etaje, compuse din 72 de apartamente. Anul acesta pe întreaga regiune au fost date în folosinţa oameni­lor muncii 672 apartamente, iar pînă la sfîrşitul anului se va ter­mina construirea a încă 570 de apartamente. In ultimii zece ani, nivelul construcţiilor de locuinţe din fonduri de stat a crescut de peste 20 de ori. In perioada dintre anii 1951—1961 în oraşele şi cen­trele muncitoreşti din regiune au fost construite peste 4.300 de apartamente din fonduri de stat. De asemenea a crescut şi volumul construcţiilor de case proprii. In această perioadă în regiune s-­a construit pestte 25.000 case par­ticulare, din care cele mai multe aparţin colectiviştilor. Succese însemnate au fost în­registrate în îmbunătăţirea cali­tăţii construcţiilor, în finisarea lucrărilor. De asemenea, a fost mărit confortul apartamentelor în blocurile construite din fonduri de stat. In multe blocuri s-au con­struit apartamente cu cîte 3 ca­mere şi dependinţe. In urma îm­bunătăţirii muncii de proiectare, a introducerii unor metode înain­tate­ şi a folosirii mai judicioase a mijloacelor mecanizate, costul unui apartament este în jurul a 1­40.000 lei. In anul viitor, construcţiile de­ locuinţe vor cunoaşte o creştere şi­ mai accentuată. In anul 1962 va-f fumul construcțiilor de locuințe în regiune va crește aproape de­­ două ori față de anul 1961.

Next