Steaua Roşie, noiembrie 1961 (Anul 10, nr. 259-283)
1961-11-01 / nr. 259
Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid Deschiderea Invaţămintului de partid la sate IN RAIONUL TÎRNĂVENI Pînă ieri, în Raionul Tîrnăveni s-a deschis învăţămîntul de partid pe anul 1961/1962, în 12 organizaţii de bază. S-au deschis opt cercuri de studiere a Statutului P.M.R., două cercuri de economie concretă şi două cursuri serale. In gospodăria agricolă de stat din Zagăr, de exemplu, au fost organizate un cerc de studiere a Statutului P.M.R. şi unul de economie concretă. Cursanţii ambelor cercuri s-au adunat zilele trecute într-o şedinţă festivă, unde tovarăşul Enescu Ioan, secretarul organizaţiei de bază, a făcut o scurtă analiză a rezultatelor obţinute în învăţămîntul de partid în cursul anului trecut, arătînd sarcinile ce stau în faţa cursanţilor în anul acesta de învăţămînt. In continuare, tovarăşul Gal Constantin, activist al cabinetului raional de partid Tîrnăveni, a făcut o expunere asupra celei mai actuale probleme de politică externă, IN RAIONUL LUDUŞ Şi în Raionul Luduş, s-au deschis pînă ieri 18 cercuri şi cursuri în învăţămîntul de partid. Aşa de pildă, s-au deschis cercurile de studiere a Statutului P.M.R. la G.A.C. din Sămărghita, al cărui propagandist este tovarăşul Ionaş loan, cel de la gospodăria colectivă din Chirileu, propagandist Rusu Traian, cel de la G.A.C. Aţintiş, propagandist Demeter Ştefan, instructor teritorial al comitetului raional de partid şi altele. La toate adunările de deschidere, delegaţii sau propagandiştii au ţinut expuneri asupra situaţiei internaţionale actuale. IN RAIONUL REGHIN In majoritatea organizaţiilor de bază săteşti din raion au avut loc în zilele de vineri, sîmbătă şi duminică adunări festive consacrate deschiderii noului an de învăţămînt de partid. La deschidere, au participat secretari şi activişti ai comitetului raional de partid, care au ţinut expuneri asupra celor mai actuale probleme ale situaţiei internaţionale. Frecvenţa cursanţilor la adunările de deschidere pe raion, a fost între 90—95 la sută. Invăţămîntul de partid s-a deschis la organizaţiile de bază de la gospodăria colectivă din Batoş unde a participat tovarăşul Dănescu Constantin, secretar al comitetului raional de partid, la G.A.C. din Cedrad, G.A.C. din Ideciu de Sus, G.A.C. din Suseni, la Ibăneşti, Gurghiu, Sîntu și în alte organizaţii de bază. Au fost aleşi cei mai buni In cursul acestei luni a avut loc adunarea de dare de seamă şi alegeri în organizaţia de bază din cadrul cooperativei Invalizilor „Mureşul“ din Tg. Mureş. Adunarea a ales în birou pe a trei tovarăşi care au dovedit prin munca lor atît în producţie cît şi pe linie organizatorică şi politică că merită această încredere. Tovarăşa Koros Ana de exemplu, conduce secţia de compactat, legătoria de cărţi şi confecţia cutiilor de carton. Ea lucrează cu multă pricepere şi se străduieşte să execute numai lucrări de bună calitate, ca planul de producţie să fie sistematic îndeplinit şi depăşit. Tovarăşul Sereş Mihail, responsabil la atelierul de tîmplărie, se străduieşte de asemenea să facă muncă de bună calitate şi să-şi îndeplinească planul. Tovarăşii aleşi şi-au cîştigat prestigiul şi stima în faţa cooperatorilor. In biroul organizaţiei de bază U.T.M. au fost de asemenea aleşi cei mai buni tineri, care au dovedit prin activitatea lor, că merită să li se încredinţeze această muncă de cinste. TURCO GHEORGHE corespondent voluntar VEŞTI DIN TÎRNĂVENI 2.500 TONE CARBID PESTE PLAN ŞI 700.000 LEI ECONOMII In cadrul secţiei carbid din Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, întrecerea socialistă se desfăşoară cu mult avînt. întregul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri a depus eforturi sporite în tot cursul anului spre a asigura nu numai îndeplinirea ci şi depăşirea sarcinilor de plan. Prin modernizările aduse cuptorului II carbid s-a obţinut atit mărirea capacităţii de producţie a acestui cuptor cît şi un produs de mai bună calitate. De la începutul anului şi pînă acum, au fost date peste prevederile planului peste 2.500 tone carbid la nivelul ultimului angajament luat pe întregul an. Harnicul colectiv de muncă de aici a obţinut pînă acum economii peste plan în valoare de cca. 700.000 lei. Frumoase realizări au fost obţinute şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii carbidului, ajungîndu-se în trimestrul III al acestui an la o calitate de peste 280 litri acetilenă/kg carbid faţă de 279 litri cît a fost media anului 1960. Prin mărirea densităţii de curent în electrozii cuptorului I şi o mai bună izolare termică a pereţilor cuptorului II, consumul specific de energie electrică planificat va fi redus anul acesta cu cca. 20 kw/oră/tonă de carbid. Rezultatele cele mai frumoase în întrecerea socialista au fost obţinute de muncitorii fruntaşi Munteanu Ioan, şef arzător la cuptorul III, Chinciuşan Octavian, şef de echipă la cuptor, Bunea Alexandru, Hancu Ioan, Kiss Ioan, Miklós Ludovic, cuptorari, Nagy Iosif, Gubcin Marin, sortatori, şi alţii. întregul colectiv de muncă al secţiei este animat de aceeaşi dorinţă să încheie şi acest trimestru cu realizări cît mai frumoase. Paralel cu aceasta, se iau de pe acum o serie de măsuri în vederea asigurării îndeplinirii sarcinilor sporite de producţie pe anul 1962. Aceasta prin faptul că se cunosc din timp cifrele planului pentru anul viitor. Printre cele mai importante măsuri luate se poate aminti mărirea capacităţii de producţie la cuptorul I, lucrare ce se va realiza la sfîrşitul anului în curs, prin montarea unui nou transformator de putere mai mare construit la noi în ţară. S-a pregătit deja de pe acum mărirea capacităţii de răcire a blocurilor de carbid prin confecţionarea a 40 buc. vagoneţi de răcire, permiţînd mărirea producţiei la cuptoare. De asemenea, prin montarea unui motor de putere mai mare la pompele de apă se asigură răcirea necesară pentru mărirea capacităţii de producţie la cuptorul I. Mărirea randamentului termic va duce la o nouă reducere a consumului specific de energie electrică. Ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice luate şi a elanului cu care se munceşte, există garanţia că sarcinile încredinţate de partid se traduc în fapte, obţinîndu se mereu noi şi noi succese in producţie. POPA IONIŢA :corespondent voluntar CĂLĂTORIE“ CU BIBLIOTECARII DE LA HOMOROD-BĂI Presa centrală şi locală a anunţat deja pe cititori că în Raionul Odorhei are loc un curs de calificare al bibliotecarilor din toată ţara. Zilele trecute am avut ocazia să vizitez această staţiune şi m-am interesat şi de activitatea lucrătorilor cu cartea, veniţi aici din toate colţurile ţării. Era sîmbătă seara şi un afiş ne invita la o călătorie pe harta ţării. Am participat şi eu la această interesantă călătorie prin locuri cunoscute şi despre care totuşi am aflat lucruri interesante. Am colindat prin gospodăriile agricole colective din Banat şi ne-am oprit mai mult la „milionarii“ de la G.A.C. din Biled, pe care ni-i prezintă scriitorul Dragoş Vicol. Am admirat iscusinţa foştilor iobagi români, maghiari şi slovaci de la fabrica de sticlă din Pădurea Neagră, care au dus faima ţării noastre peste hotare. Pe valea Mureşului ne-am oprit în călătoria noastră imaginară la Gălăuţaş, mîndria industriei noastre forestiere. La Braşov am cunoscut eroii de la „Steagul Roşu“, constructorii autocamioanelor şi pe cei care trimit atîtea tractoare pe ogoarele patriei. La sfîrşitul călătoriei am admirat imensele construcţii din Capitala ţării noastre dragi, de pe Calea Griviţei, Bucureşti-Noi, Vatra Luminoasă, Ferentari, Floreasca etc. Peste tot am întîlnit oameni de tip nou, comunişti. Am simţit peste tot mina sigură a partidului nostru drag, care ne călăuzeşte cu înţelepciune pe drumul luminos al desăvîrşirii construcţiei socialiste. Bibliotecarii de la Homorod, sub îndrumarea competentă a directorului şi a lectorilor, au ocazia să-şi îmbogăţească cunoştinţele în domeniul muncii cu cartea. Totodată aici se desfăşoară interesante manifestări culturalartistice. Toţi participanţii la aceste cursuri sunt dornici şi nerăbdători să aplice în practică cele învăţate la Homorod-Băi, să popularizeze cu bune rezultate cărţile care vorbesc despre realizările poporului nostru şi să-i ajute pe oamenii muncii în obţinerea unor succese şi mai frumoase. SLOVENSKI GAVRIL corespondent voluntar (Urmare din pag. 1) si necesarul pe trimestru sau chiar semestru, iar la unele materiale, ca de pildă la granule de ipoliclorură de vinil, s-a aprovizionat cu 75 tone — necesarul pe întregul an. La data de 1 octombrie 1960, fosta întreprindere „Internaţionala“ a fost preluată de întreprinderea „Lázár Ödön“. In urma acestei măsuri nu s-a mai simţit nevoia dezvoltării unor sectoare din vechea întreprindere, astfel încît, trebuia ca să se renunţe la anumite cantităţi de materiale cerute in planul pe acestan. Deşi renunţările s-ar mai fi putut face chiar ,la începutul anului, aceasta nu s-a făcut; astfel, în cursul trimestrului I şi în prima lună la trimestrului II, s-au primit materiale în cantităţi prea mari. O parte dintre acestea nici nu erau necesare în procesul de producţie. „GOSPODARI PREVĂZĂTORI“ Dindu-şi seama — deşi târziu— de situaţia financiară nesănătoasă, conducerea întreprinderii a organizat la începutul lunii iunie a. c. o acţiune de depistare şi valorificarea tuturor materialelor care sunt în cantităţi prea mari sau care nu sunt folosite. S-a constatat că se pot da ca disponibile materiale în valoare de aproape 800.000 lei, deşi în realitate valoarea supranormativelor era mult mai mare. Şi de data aceasta conducerea întreprinderii a dat dovadă de o atitudine greşită de „bun gospodar“, reţinînd o serie de materiale care „s-ar mai putea folosi cîndva“. Lista materialelor supranormative a fost înaintată O.R.A.D.-ului din Tg. Mureș, pentru urmărirea valorificării lor în alte întreprinderi. Acesta la rîndul său a acceptat valorificarea unor materiale în valoare de numai 20.000 lei. Ce rezultă de aici? Că restul materialelor nu mai puteau fi valorificate, sau erau degradate. Dar și atunci cînd O.R.A.D.-ul ia comunicat întreprinderii să livreze unele materiale din stocul supranormativ la Baia-Mare sau Satu-Mare, serviciul desfacerii din cadrul întreprinderii ia dat dovadă de o totală nepăsare, nelivrînd aceste materiale. Tot datorită spiritului gospodăresc greşit înţeles, cînd s-au făcut prototipurile de mobilier din ţevi, pentru îmbinarea acestora, unitatea s-a aprovizionat cu o cantitate mare de şuruburi de 8X25 mm, deşi nu era stabilit, felul în care se va face îmbinarea ţevilor. Găsindu-se o soluţie în care nu erau necesare şuruburi, întreprinderea a rămas în stoc cu peste 10.000 buc. în valoare de aproape 22.000 lei. Şi acum, un ultim aspect. De dragul de a depăşit planul de producţie — fără însă va avea asigurată desfacerea— încă în cursul anului trecut unitatea a produs peste cantitatea contractată 7.437 buc. candelabre de sticlă în valoare de peste 90.000 lei, care de asemenea nu iau fost vîndute pînă în prezent. DE CE JUSTIFICĂRI ȘI NU FAPTE ? .. . Faţă de situaţia de mai sus considerăm că este inadmisibilă atitudinea pasivă pe care o ia conducerea întreprinderii, recurgînd la justificări neîntemeiate. O.R.A.D. Tg.Mureş — așa cum am arătat mai sus a cerut de nenumărate ori să livreze aceste materiale altor întreprinderi care le pot folosi, dar aceste cereri s-au lovit de nepăsarea tovarăşilor de la „Lázár Ödön“. Paralel cu acestea, întreprinderea a comis şi abateri de la disciplina de plan şi financiară, prin aceea că peste 50 la sută din valoarea supranormativelor sunt necreditabile. Şi, curios, întreprinderea se plînge că Banca de Stat nu-i acordă credite pentru diferite comenzi neplanificate. Este normal ca la o astfel de situaţie financiară sa i se refuze creditele. Existenţa imobilizărilor în stocurile supranormative la această întreprindere mai scoate în relief şi un alt aspect: disproporţia dintre volumul mijloacelor circulante necesare în conformitate cu planul pentru îndeplinirea sarcinilor de producție, și volumul efectiv al acestora. Principala obligație a conducerii întreprinderii pe de o parte, şi a secțiunii de industrie locală regională pe de altă parte, trebuia să fie gasirea grabnica a căilor folosirii cu economie a mijloacelor circulante și readucerea în circuitul economic a valorilor materiale imobilizate încă in stocuri supranormative, asigurîndu-se astfel îndeplinirea sarcinilor numai cu mijloacele planificate. Nu este indiferent dacă sarcinile de plan sînt îndeplinite oricum. Ele trebuie să fie realizate, asa cum s-a arătat, cu respectarea stricta a disciplinei financiare și de plan. Luarea unor măsuri eficace se cere cu atît mai urgent, cu cît tendința menținerii acestui aspect negativ există de la an la an. Or, lichidarea stocurilor supranormative trebuie facuta încă în acest an. M. BARDASAN ■ I ■ ■ ' AA .............—. „Bun gospodar”* * interpretat greșit STEAUA ROȘIE Se extinde mişcarea de inovaţii La centrala termoelectrică din Tîrnăveni, mişcarea de inovaţii cunoaşte o tot mai mare dezvoltare. Introducerea tehnicii noi este o problemă ce preocupă în măsură tot mai mare pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici. Faţă de 11 inovaţii cîte s-au făcut anul trecut, anul acesta au fost înregistrate până acum 22 de propuneri de inovaţii, din care 20 au fost acceptate, 18 aplicate, iar 2 sunt în curs de aplicare. Inovaţiile cele mai importante sunt: „Semnalizarea acustică şi optică la indicatorul de nivel al cazanului I.P.R.O.M.“, „Panou de verificare a contactelor interioare la întrerupătorii de 110 kw“ şi altele. Prin aceste inovaţii s-a redus în mod simţitor timpul de reparaţii al agregatelor energetice şi de lichidare a avariilor, şi s-a realizat şi mărirea siguranţei de exploatare. Au fost obţinute de asemenea economii în valoare de peste 230.000 lei, depăşindu-se de pe acum angajamentul anual. Printre inovatorii fruntaşi se numără : Marcu Grigore, Salamon Vasile, Peter Iuliu şi alţii. LA CINEMATOGRAFUL „PROGRESUL“.* „PRINCIPIUL SUPREM" • Acţiunea filmului, care se petre- j ce intr-un orășel cehoslovac in anii apăsători ai ocupafiei. hitleris. ! te, ne dezvăluie inima nobilă și curajul unui profesor al liceului j J local, un bătrîn în aparență șters, rupt de viață, cu nasul mai mult I in cărţi, Elevii l-au poreclit pe paşnicul por profesor de latină „Principiul I h suprem", pentru că se referea des ca principiile morale, in care aveai nare încredere şi care credea că sint ‘întipărite in conştiinţa tuturor ființelor omeneşti. ţ Orăşelul se găseşte sub ieroa- / ■ea Gestapoului. Megafoanele asună de mai multe ori zilnic, o a lată cu draconicul ordin cu pri- sire la starea de asediu, liste a ungi de oameni executaţi de bes- v iile naziste. Atmosfera apăsătoa-' jt e cuprinde şi liceul care se gu- j c' ieşte tocmai in perioada exame- | r oului de maturitate. Situafia de-1 s vine încordată la culme după a- ) ■estarea a 3 elevi absolvenți ai jlasei a 8-a. Zbirii Gestapoului ii ■ . scot din examen, in timp ce tsi l. făceau lucrarea scrisă la latină, j , Nimeni nu știe de ce au fost a- \ besta(i, dar to(i știu că vor fi executaţi încă în ziua aceea. Trebuie să se intervină, să se ncerce salvarea celor trei tineri nevinovaţi. Dar Cine s-o facă ? ! loji se retrag, cînd aud despre ce este vorba. Avocatul bogat şi incluent, tatăl unei colege a celor arestaţi, deşi îl cunoaşte pe şeful Testapoului, e prea laş să-şi pună la încercare influenţa. Atunci se duce profesorul de Datină, bătrinul „Principiu sa- I vrem". I se pare firesc, dacă di- rectorul liceului şi avocatul n-au intervenit, să încerce el să salve le vieţile tinerilor. Şeful Gestapou lui rîde cînd îl întilneşte la poarta vilei sale; il amuză înfăţişarea macronică a bătrînului, faptul că r, •iu-l cunoaşte pe el, atotputernicul oraşului. ( — Eşti singurul om din acest oraş care nu mă cu-noaşte), il amuză faptul că se nu- l feletniceşte cu predarea limbii latine. ( I se pare că are de-a face cu r in senil, se poartă politicos cu el, t li promite că va rezolva problema. Bineînţeles, nu s-a ţinut de promisiune şi gloanţele călăilorlitlerişti au curmat încă în aceaşi zi cele trei vieţi tinere nevinovate. Cind află cele întîmplate, dure-' ■ea îl copleşeşte pe bătrîn. Erau tineri, abia au pășit pragul vie'ii! In 30 de ani de cind profe-j iează, n-a avut încă un elev atit de talentat ca unul din ei, fiul jupălătoresei. Trimis in fa(a clasei j tin care au făcut parte cele trei victime, ca să le vorbească elevior, pașnicul profesor de latină ii heartă, citind din Seneca, în nu- vele principiului moral suprem, să lupte împotriva cotropitorilor I tirani. Figura odioasă a hitleristului întruchipează şeful Gestapoului. E o bestie elegantă, care zimb veşte în permanenţă, care ştie să declame din autori latini, ştie să se poarte şi politicos, acasă La el e un soţ atent şi un tată grijului. Aşa arată exteriorul celui care, cu cinism şi singe rece, tri- mite zilnic la moarte zeci de oameni nevinovaţi. — La universitate, la Viena, ne-au învăţat să facem in fiecare zi o faptă bună. Azi voi face o faptă bună, iertindu-i pe elevii dv. Zimbeşte larg, cînd ii promite profesorului că-i va elibera pe cei trei tineri. Dar zimbeşte şi cu o oră-două mai tîrziu, în momentul cînd, cu mina pe telefon, se răzgindeşte, pecetluind astfel soarta tinerilor. Improspătind în memorie vremurile groaznice ale ocupafiei hitleriste, filmul „Principiul suprem", are darul să mobilizeze la luptă mpotriva planurilor deşănţate ce se urzesc hitleriştii de azi aflaţi la putere in Republica Federală Germană, tot atit de avizi de teritorii străine şi de a subjuga alte popoare ca şi predecesorii lor. -X ERNEST LOB Femeile în schimb de experienţă Sub îndrumarea comitetului regional al femeilor, periodic, comitetele comunale de femei organizează viziteale femeilor la gospodăriile agricole colective. Zilele trecute, femeile din mai multe comune din Raionul Odorhei s-au deplasat în vizită la gospodăriile colective învecinate. Cele din Olteni de exemplu, au fost la gospo- dăria agricolă colectivă din re-1 liceni, cele din Morești la gospo- dăriile colective din Mugeni și Bodogaia, iar cele din Gheorghieni la Vrabia. Vizitatoarele au avut prilejul să vadă astfel multe lucruri bune, folositoare. Au văzut şi s-au con- I vins că munca în comun este izvorul sigur al belşugului şi bunăstării. Prin muncă patriotică La întrecerea paşuluî Luduş cît şi număr de 45.568. zile Iriotică organizată aia comunelor şi sate- muncă patriotică nul acesta sub con- lor din raion, au parc . , , , ducerea organizaţii- ticipat un număr de S’au efectuat lucrăn lor de partid pentru 50.232 de cetăţeni în valoare de peste înfrumusețare« at«« oan au trectutf.10-153.000 Ie!. FOILETON JOCUL DRAGOSTEI ȘI AL ÎNTÎMPLÂRII E un joc nou. S-a născut la I.L.E.F.O.R. Tg. Mureş, în cadrul serviciului de contabilitate. Pentru a-l putea juca e neapărată nevoie de două elemente: de dragoste și de întîmplare. Dragostea există la serviciul de contabilitate. Ea se manifestă faţă de actualii sau de foştii salariaţi ai întreprinderii. E şi normal, sînt doar tovarăşi de muncă! Mai lipsea intîmplarea. Şi ea a venit. La o verificare mai amănunţită, organele de control au descoperit „întîmplător" o factură din 1958, achitată, prin care s-au procurat nişte materiale cărora.. li s-a pierdut urma. Dar urma trebuia găsită. Cine s-o caute? Cei de la contabilitate au zîmbit. Se ivise prilejul să joace jocul. 11 vor chema pe Simion Alexandru. E transferat de citeva luni la Arad, la altă întreprindere. Era „băiat bun", ar fi păcat să nu-i revadă ochișorii Distanta e prea mare ? Nu-i nimic, cu atît e jocul mai tare. Pentru că, am uitat să vă spun, regulamentul jocului cere ca îmbinarea dragostei cu intîmplarea să ducă la un final precis — spaima. Și-apoi, natural, rîsul. Rid cu toții de spaima celui speriat. Și au trimis adresa nr. 7.526 din 17 iulie 1961. „Din verificarea făcută de către organele de controlale Serviciului de control şi revizie la rezultat că pe baza facturii nr. 7.743/1958... aţi ridicat cantitatea de 700 kg tablă neagră în valoare de 2.135 lei... Avînd în vedere că materialul mai sus menţionat nu a fost recepţionat,... în termen de 10 zile să ne indicaţi cuiaţi predat cantitatea de... în caz contrar suntem nevoiţi ;a emite dispoziţie de reţinere asupra dv. pentru suma de lei 2.135“. Semnat: Director adjunct — Magyari Carol. Contabil-şef —Szálkai- Iosif. Trebuie să recunoaştem, efectul a fost cel scontat. Simion Alexandru s-a speriat. Doar nu-i glumă săi se impute 2.135 lei, plus alte consecinţe. Şi mai rea a fost ruşinea. După peste 20 de ani de muncă cinstită, să te privească toţi ca pe un afacerist, ca pe un delapidator ? Cu primul tren a sosit la Tg. Mureș. Au început căutările : la contabilitate, la serviciul aprovizionare, la magazia centrală, la unitatea Mureșeni, la O.C.L. ..Produse industriale". Nicăieri, nici un indiciu.Nici un act nu arată că ar fi .,ridicat“, cum zice adresa, această tablă neagră, că ar fi avut vreun amestec, vreo legătură cu această problemă. Mai mult, lipsesc chiar actele. Nu s-a găsit nota de comandă către O.C.L. „Produse industriale", nu s-a găsit dispoziţia de livrare a serviciului de aprovizionare către magazia centrală. Tovarăşii de la O.C.L. îşi amintesc de tablă. A fost achitată prin C.E.C. nr. 0653.595 în 28 mai 1958. A doua zi a fost ridicată de tov. Samuel Iosif, gestionarul de la magazia centrală a ILEFOR- ului. întrebările se impun de la sine: de ce nu a început serviciul contabilitate cercetările la serviciul aprovizionare, la magazia centrală sau la O.C.L. „ Produse industriale" ? Era doar mult mai uşor,oate fiind aici pe loc. Dacă n-a existat nici un indiciu că Simion Alexandru ar fi avut vreo legătură cu această tablă, pentru ce i s-a trimis adresa cu ameninţarea că i se va imputa contravaloarea ei ? Pentru ce a fost scos un om timp de 3 zile din producţie, fără plata salariului, purtat cu trenul 324 km dus şi 324 km întors, plus alte cheltuieli de deplasare ? Pentru ce au încercat să păteze onoarea ţinui om nevinovat ? Răspunsul e simplu : aşa cerea regulamentul jocului. E tare, nu? Printr-o cerere, înregistrată la I.L.E.F.O.R. Tg. Mureș sub nr. 8.494 din 15 august 1961, tovarășul Simion Alexandru solicită achitarea cheltuielilor de deplasare făcute cu ocazia cercetării unei afaceri în care nu era vinovat. După două luni și jumătate încă nu i s-a răspuns. Pentru noi au rămas două probleme nelămurite. Prima: cînd şi cum i se vor restitui tovarăşului Simion banii pe care a fost nevoit să-i cheltuiască? A doua: Ce soartă au avut cele 700 kg de tablă neagră ? Răspunsul îl aşteptăm din partea Direcţiunii ILEFOR Tg. Mureş. Jocul nu e terminat. Încă nu s-a rîs. Pentru că se ride la urmă, nu-i aşa ? C. TRIFU * „Privind concursul de motociclete" Foto: HARAGOS ZOLTÁN Cu însămînţărire pe terminate Executarea însămînţărilor de toamnă la timp şi în bune condiţiuni a constituit o preocupare de seamă a ţăranilor muncitori din comuna Sînmihaiul de Pădure, Raionul Reghin. Cu îndrumarea organizaţiei de bază şi mobilizaţi de sfatul popular, ei au depus zi de zi eforturi tot mai sporite iiu ca sămînţa săajungă la timp n pămînt, în vederea obţinerii în anul viitor de recolte cît mai nari. Astfel pînă la 26 octombrie, din cele 260 ha planificate, s-au executat însăminţări pe 211 hectare 6. EMIL husar, corespondent voluntis