Steaua Roşie, noiembrie 1961 (Anul 10, nr. 259-283)

1961-11-01 / nr. 259

Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid Deschiderea Invaţămintului de partid la sate IN RAIONUL TÎRNĂVENI Pînă ieri, în Raionul Tîrnăveni s-a deschis învăţămîntul de partid pe anul 1961/1962, în 12 organi­zaţii de bază. S-au deschis opt cercuri de studiere a Statutului P.M.R., două cercuri de economie concretă şi două cursuri serale. In gospodăria agricolă de stat din Zagăr, de exemplu, au fost organizate un cerc de studiere a Statutului P.M.R. şi unul de eco­nomie concretă. Cursanţii ambelor cercuri s-au adunat zilele trecu­te într-o şedinţă festivă, unde to­varăşul Enescu Ioan, secretarul organizaţiei de bază, a făcut o scurtă analiză a rezultatelor ob­ţinute în învăţămîntul de partid în cursul anului trecut, arătînd sarcinile ce stau în faţa cursanţi­lor în anul acesta de învăţămînt. In continuare, tovarăşul Gal Constantin, activist al cabinetu­lui raional de partid Tîrnăveni, a făcut o expunere asupra celei mai actuale probleme de politică externă, IN RAIONUL LUDUŞ Şi în Raionul Luduş, s-au des­­chis pînă ieri 18 cercuri şi cur­suri în învăţămîntul de partid. Aşa de pildă, s-au deschis cer­curile de studiere a Statutului P.M.R. la G.A.C. din Sămărghita, al cărui propagandist este tova­răşul Ionaş loan, cel de la gos­podăria colectivă din Chirileu, propagandist Rusu Traian, cel de la G.A.C. Aţintiş, propagandist Demeter Ştefan, instructor terito­rial al comitetului raional de par­tid şi altele. La toate adunările de deschi­dere, delegaţii sau propagandiştii au ţinut expuneri asupra situaţiei internaţionale actuale. IN RAIONUL REGHIN In majoritatea organizaţiilor de bază săteşti din raion au avut loc în zilele de vineri, sîmbătă şi duminică adunări festive consa­crate deschiderii noului an de în­­văţămînt de partid. La deschidere, au participat secretari şi activişti ai comitetului raional de partid, care au ţinut expuneri asupra celor mai actuale probleme ale situaţiei internaţio­nale. Frecvenţa cursanţilor la adu­nările de deschidere pe raion, a fost între 90—95 la sută. Invăţă­­mîntul de partid s-a deschis la organizaţiile de bază de la gos­podăria colectivă din Batoş unde a participat tovarăşul Dănescu Constantin, secretar al comitetului raional de partid, la G.A.C. din Cedrad, G.A.C. din Ideciu de Sus, G.A.C. din Suseni, la Ibăneşti, Gur­­ghiu, Sîntu și în alte organizaţii de bază. Au fost aleşi cei mai buni In cursul acestei luni a avut loc adunarea de dare de seamă şi alegeri în organizaţia de bază din cadrul cooperativei Invalizi­lor „Mureşul“ din Tg. Mureş. A­­dunarea a ales în birou pe a trei tovarăşi care au dovedit prin mun­ca lor atît în producţie cît şi pe linie organizatorică şi politică că merită această încredere. Tovară­şa Koros Ana de exemplu, condu­ce secţia de compactat, legătoria de cărţi şi confecţia cutiilor de carton. Ea lucrează cu multă pri­cepere şi se străduieşte să execu­te numai lucrări de bună calitate, ca planul de producţie să fie sis­tematic îndeplinit şi depăşit. To­varăşul Sereş Mihail, responsabil la atelierul de tîmplărie, se stră­duieşte de asemenea să facă mun­că de bună calitate şi să-şi înde­plinească planul. Tovarăşii aleşi şi-au cîştigat prestigiul şi stima în faţa cooperatorilor. In biroul organizaţiei de bază U.T.M. au fost de asemenea aleşi cei mai buni tineri, care au dove­dit prin activitatea lor, că merită să li se încredinţeze această mun­că de cinste. TURCO GHEORGHE corespondent voluntar VEŞTI DIN TÎRNĂVENI 2.500 TONE CARBID PESTE PLAN ŞI 700.000 LEI ECONOMII In cadrul secţiei carbid din Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, întrecerea socialistă se desfăşoară cu mult avînt. întregul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri a depus eforturi sporite în tot cursul anului spre a asigura nu numai îndeplinirea ci şi de­păşirea sarcinilor de plan. Prin modernizările aduse cuptorului II carbid s-a obţinut atit mărirea capacităţii de producţie a acestui cuptor cît şi un produs de mai bună calitate. De la începutul anului şi pînă acum, au fost date peste prevederile planului peste 2.500 tone carbid la nivelul ultimului angajament luat pe întregul an. Harnicul colectiv de muncă de aici a obţinut pînă acum economii peste plan în valoare de cca. 700.000 lei. Frumoase realizări au fost obţinute şi în ceea ce priveşte îmbu­nătăţirea calităţii carbidului, ajungîndu-se în trimestrul III al aces­tui an la o calitate de peste 280 litri acetilenă/kg carbid faţă de 279 litri cît a fost media anului 1960. Prin mărirea densităţii de curent în electrozii cuptorului I şi o mai bună izolare termică a pereţilor cuptorului II, consumul specific de energie electrică planificat va fi redus anul acesta cu cca. 20 kw/oră/tonă de carbid. Rezultatele cele mai frumoase în întrecerea socialista au fost obţinute de muncitorii fruntaşi Munteanu Ioan, şef arzător la cup­torul III, Chinciuşan Octavian, şef de echipă la cuptor, Bunea Ale­xandru, Hancu Ioan, Kiss Ioan, Miklós Ludovic, cuptorari, Nagy Io­sif, Gubcin Marin, sortatori, şi alţii. întregul colectiv de muncă al secţiei este animat de aceeaşi do­rinţă­­ să încheie şi acest trimestru cu realizări cît mai frumoase. Paralel cu aceasta, se iau de pe acum o serie de măsuri în vederea asigurării îndeplinirii sarcinilor sporite de producţie pe anul 1962. Aceasta prin faptul că se cunosc din timp cifrele planului pentru anul viitor. Printre cele mai importante măsuri luate se poate aminti mări­rea capacităţii de producţie la cuptorul I, lucrare ce se va realiza la sfîrşitul anului în curs, prin montarea unui nou transformator de putere mai mare construit la noi în ţară. S-a­ pregătit deja de pe acum mărirea capacităţii de răcire a blocurilor de carbid prin confecţionarea a 40 buc. vagoneţi de răcire, permiţînd mărirea producţiei la cuptoare. De asemenea, prin monta­rea unui motor de putere mai mare la pompele de apă se asigură răcirea necesară pentru mărirea capacităţii de producţie la cuptorul I. Mărirea randamentului termic va duce la o nouă reducere a consumului specific de energie electrică. Ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice luate şi a elanu­lui cu care se munceşte, există garanţia că sarcinile încredinţate de partid se traduc în fapte, obţinîndu se mereu noi şi noi succese in producţie. POPA IONIŢA :corespondent voluntar CĂLĂTORIE“ CU BIBLIOTECARII DE LA HOMOROD-BĂI Presa centrală şi locală a anun­ţat deja pe cititori că în Raionul Odorhei are loc un curs de cali­ficare al bibliotecarilor din toată ţara. Zilele trecute am avut ocazia să vizitez această staţiune şi m-am interesat şi de activitatea lucrătorilor cu cartea, veniţi aici din toate colţurile ţării. Era sîmbătă seara şi un afiş ne invita la o călătorie pe harta ţării. Am participat şi eu la a­­ceastă interesantă călătorie prin locuri cunoscute şi despre care totuşi am aflat lucruri interesante. Am colindat prin gospodăriile agricole colective din Banat şi ne-am oprit mai mult la „miliona­rii“ de la G.A.C. din Biled, pe ca­re ni-i prezintă scriitorul Dragoş Vicol. Am admirat iscusinţa foştilor iobagi români, maghiari şi slovaci de la fabrica de sticlă din Pădu­rea Neagră, care au dus faima ţării noastre peste hotare. Pe valea Mureşului ne-am o­prit în călătoria noastră imagina­ră la Gălăuţaş, mîndria industriei noastre forestiere. La Braşov am cunoscut eroii de la „Steagul Ro­şu“, constructorii autocamioanelor şi pe cei care trimit atîtea trac­toare pe ogoarele patriei. La sfîrşitul călătoriei am admi­rat imensele construcţii din Capi­tala ţării noastre dragi, de pe Ca­lea Griviţei, Bucureşti-Noi, Vatra Luminoasă, Ferentari, Floreasca etc. Peste tot am întîlnit oameni de tip nou, comunişti. Am simţit pes­te tot mina sigură a partidului nostru drag, care ne călăuzeşte cu înţelepciune pe drumul lumi­nos al desăvîrşirii construcţiei socialiste. Bibliotecarii de la Homorod, sub îndrumarea competentă a di­rectorului şi a lectorilor, au oca­zia să-şi îmbogăţească cunoştin­ţele în domeniul muncii cu car­tea. Totodată aici se desfăşoară interesante manifestări cultural­­artistice. Toţi participanţii la aceste cursuri sunt dornici şi nerăbdă­tori să aplice în­ practică cele în­văţate la Homorod-Băi, să popu­larizeze cu bune rezultate cărţile care vorbesc despre realizările poporului nostru şi să-i ajute pe oamenii muncii în obţinerea unor succese şi mai frumoase. SLOVENSKI GAVRIL corespondent voluntar (Urmare din pag. 1) si­ necesarul pe trimestru sau chiar semestru, iar la unele mate­riale, ca de pildă la granule de ipoliclorură de vinil, s-a aprovizio­nat cu 75 tone — necesarul pe întregul an. La data de 1 octombrie 1960, fosta întreprindere „Internaţio­nala“ a fost preluată de întreprin­derea „Lázár Ödön“. In urma aces­tei măsuri nu s-a mai simţit ne­voia dezvoltării unor sectoare din vechea întreprindere, astfel încît, trebuia ca să se renunţe la anu­mite cantităţi de materiale cerute in planul pe acest­­an. Deşi renun­ţările s-ar mai fi putut face chiar ,la începutul anului, aceasta nu s-a făcut; astfel, în cursul trimestru­lui I şi în prima lună la trimestru­lui II, s-­au primit materiale în cantităţi prea mari. O parte dintre acestea nici nu erau necesare în procesul de producţie. „GOSPODARI PREVĂZĂTORI“ Dindu-şi seama —­ deşi târziu­­— de situaţia financiară nesănă­toasă, conducerea întreprinderii a organizat la începutul lunii iunie a. c. o acţiune de depistare şi va­lorificare­­a tuturor materialelor care sunt în cantităţi prea mari sau care nu sunt folosite. S-­a con­statat că se pot da ca disponibile materiale în valoare de aproape 800.000 lei, deşi în realitate valoa­rea supranormativelor era mult mai mare. Şi de data aceasta con­ducerea întreprinderii a dat do­vadă de o atitudine greşită de „bun gospodar“, reţinînd o serie de materiale care „s-ar mai putea folosi cîndva“. Lista materialelor supranorma­­tive a fost înaintată O.R.A.D.-ului din Tg. Mureș, pentru urmărirea valorificării lor în alte întreprin­deri. Acesta la rîndul său a accep­tat valorificarea unor materiale în valoare de numai 20.000 lei. Ce rezultă de aici? Că restul materia­lelor nu mai puteau fi valorificate, sau erau degradate. Dar și atunci cînd O.R.A.D.-ul ia comunicat întreprinderii să li­vreze unele materiale din stocul supranormativ la Baia-Mare sau Satu-Mare, serviciul desfacerii din cadrul întreprinderii ia dat dovadă de o totală nepăsare, nelivrînd aceste materiale. Tot datorită spiritului gospodă­resc greşit înţeles, cînd s-au fă­­­­cut prototipurile de mobilier din­­ ţevi, pentru îmbinarea acestora,­­ unitatea s-a aprovizionat cu o cantitate mare de şuruburi de 8X25 mm, deşi nu era stabilit, felul în care se va face îmbinarea ţevilor. Găsindu-se o soluţie în care nu erau necesare şuruburi, întreprinderea a rămas în stoc cu peste 10.000 buc. în valoare de aproape 22.000 lei. Şi acum, un ultim aspect. De dragul de a de­păşit planul de producţie — fără însă va avea asigurată desfacerea­­— încă în cursul anului trecut uni­tatea a produs peste cantitatea contractată 7.437 buc. candelabre de sticlă în valoare de peste 90.000 lei, care de asemenea nu iau fost vîndute pînă în prezent. DE CE JUSTIFICĂRI ȘI NU FAPTE ? .. . Faţă de situaţia de mai sus con­siderăm că este inadmisibilă ati­tudinea pasivă pe care o ia con­ducerea întreprinderii, recurgînd la justificări neîntemeiate. O.R.A.D. Tg.Mureş — așa cum am arătat mai sus a cerut de nenumărate ori să livreze aceste materiale al­tor întreprinderi care le pot folosi, dar aceste cereri s-au lovit de ne­păsarea tovarăşilor de la „Lázár Ödön“. Paralel cu acestea, întreprinde­rea a comis şi abateri de la disci­plina de plan şi financiară, prin aceea că peste 50 la sută din va­loarea supranormativelor sunt ne­­creditabile. Şi, curios, întreprinde­rea se plîn­ge că Banca de Stat nu-i acordă credite pentru diferite comenzi neplanificate. Este normal ca la o astfel de situaţie financia­ră sa i se refuze creditele. Existenţa imobilizărilor în stocu­rile supranormative la această în­treprindere mai scoate în relief şi un alt aspect: disproporţia dintre volumul mijloacelor circulante ne­cesare în conformitate cu planul pentru îndeplinirea sarcinilor de producție, și volumul efectiv al acestora. Principala obligație a conduce­rii întreprinderii pe de o parte, şi a secțiunii de industrie locală re­gională pe de altă parte, trebuia să fie gasirea grabnica a căilor folosirii cu economie a mijloacelor circulante și readucerea în circui­tul economic a valorilor materiale imobilizate încă in stocuri supra­­normative, asigurîndu-se astfel în­deplinirea sarcinilor numai cu mij­loacele planificate. Nu este indife­rent dacă sarcinile de plan sînt îndeplinite oricum. Ele trebuie să fie realizate, asa cum s-a arătat, cu respectarea stricta a disciplinei financiare și de plan. Luarea unor măsuri eficace se cere cu atît mai urgent, cu cît ten­dința menținerii acestui aspect ne­gativ există de la an la an. Or, lichidarea stocurilor supranormati­­ve trebuie facuta încă în acest an. M. BARDASAN ■ I ■ ■ ' AA .............—. „Bun gospodar”* * interpretat greșit STEAUA ROȘI­E Se extinde mişcarea de inovaţii La centrala termoelectrică din Tîrnăveni, mişcarea de inovaţii cunoaşte o tot mai mare dezvol­tare. Introducerea tehnicii noi es­te o problemă ce preocupă în mă­sură tot mai mare pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici. Faţă de 11 inovaţii cîte s-au făcut anul trecut, anul acesta au fost înregistrate până acum 22 de propuneri de inovaţii, din care 20 au fost acceptate, 18 aplicate, iar 2 sunt în curs de aplicare. Inovaţiile cele mai importante sunt: „Semnalizarea acustică şi optică la indicatorul de nivel al cazanului I.P.R.O.M.“, „Panou de verificare a contactelor interioa­re la întrerupătorii de 110 kw“ şi altele. Prin aceste inovaţii s-a redus în mod simţitor timpul de repara­ţii al agregatelor energetice şi de lichidare a avariilor, şi s-a realizat şi mărirea siguranţei de exploatare. Au fost obţinute de asemenea economii în valoare de peste 230.000 lei, depăşindu-se de pe acum angajamentul anual. Printre inovatorii fruntaşi se numără : Marcu Grigore, Salamon Vasile, Peter Iuliu şi alţii. LA CINEMATOGRAFUL „PROGRESUL“.* „PRINCIPIUL SUPREM" • Acţiunea filmului, care se petre- j ce intr-un orășel cehoslovac in anii apăsători ai ocupafiei. hitleris. ! te, ne dezvăluie inima nobilă și curajul unui profesor al liceului j J local, un bătrîn în aparență șters,­­ rupt de viață, cu nasul mai mult I in cărţi, Elevii l-au poreclit pe paşnicul­ p­or profesor de latină „Principiul I h suprem", pentru că se referea des c­a principiile morale, in care avea­i nare încredere şi care credea că sint ‘întipărite in conştiinţa tutu­­r­­or ființelor omeneşti. ţ Orăşelul se găseşte sub ieroa- / ■ea Gestapoului. Megafoanele a­­s­­un­ă de mai multe ori zilnic, o a lată cu draconicul ordin cu pri- s­­ire la starea de asediu, liste a ungi de oameni executaţi de bes- v iile naziste. Atmosfera apăsătoa-' jt e cuprinde şi liceul care se gu- j c' ieşte tocmai in perioada exame- | r oului de maturitate. Situafia de-1 s vine încordată la culme după a- ) ■estarea a 3 elevi absolvenți ai j­­lasei a 8-a. Zbirii Gestapoului ii ■ . scot din examen, in timp ce tsi l. făceau lucrarea scrisă la latină, j , Nimeni nu știe de ce au fost a- \ b­­esta(i, dar to(i știu că vor fi e­­xecutaţi încă în ziua aceea. Trebuie să se intervină, să se ncerce salvarea celor trei tineri nevinovaţi. Dar Cine s-o facă ? ! loji se retrag, cînd aud despre ce­­ este vorba. Avocatul bogat şi in­­c­­luent, tatăl unei colege a celor arestaţi, deşi îl cunoaşte pe şeful T­­estapoului, e prea laş să-şi pună l­­a încercare influenţa.­­ Atunci se duce profesorul de D­­atină, bătrinul „Principiu sa- I vrem". I se pare firesc, dacă di- r­ectorul liceului şi avocatul n-au i­ntervenit, să încerce el să salve­ l­­e vieţile tinerilor. Şeful Gestapou­ l­ui rîde cînd îl întilneşte la poart­a­­ vilei sale; il amuză înfăţişarea macronică a bătrînului, faptul că r, •iu-l cunoaşte pe el, atotputernicul­­ oraşului. ( — Eşti singurul om d­­in acest oraş care nu mă cu-­­­noaşte), il amuză faptul că se nu- l feletniceşte cu predarea limbii l­­atine. ( I se pare că are de-a face cu r in senil, se poartă politicos cu el, t li promite că va rezolva proble­ma. Bineînţeles, nu s-a ţinut de promisiune şi gloanţele călăilor­­litlerişti au curmat încă în a­­­ceaşi zi cele trei vieţi tinere ne­vinovate. Cind află cele întîmplate, dure-' ■ea îl copleşeşte pe bătrîn. Erau tineri, abia au pășit pragul vie­­'ii! In 30 de ani de cind profe-j iează, n-a avut încă un elev atit de talentat ca unul din ei, fiul j­upălătoresei. Trimis in fa(a clasei j tin care au făcut parte cele trei­­ victime, ca să le vorbească elevi­­or, pașnicul profesor de latină ii heart­ă, citind din Seneca, în nu-­­ vele principiului moral suprem,­­ să lupte împotriva cotropitorilor I tirani. Figura odioasă a hitleristului î­ntruchipează şeful Gestapoului. E o bestie elegantă, care zim­­b veşte în permanenţă, care ştie să declame din autori latini, ştie să se poarte şi politicos, acasă La el e un soţ atent şi un tată griju­­lui. Aşa arată exteriorul celui ca­­re, cu cinism şi singe rece, tri-­ mite zilnic la moarte zeci de oameni nevinovaţi. — La universitate, la Viena, ne-au învăţat să facem in fiecare zi o faptă bună. Azi voi face o faptă bună, iertindu-i pe elevii dv. Zimbeşte larg, cînd ii promite profesorului că-i va elibera pe cei trei tineri. Dar zimbeşte şi cu o oră-două mai tîrziu, în momen­tul cînd, cu mina pe telefon, se răzgindeşte, pecetluind astfel soarta tinerilor. Improspătind în memorie vre­murile groaznice ale ocupafiei hit­­leriste, filmul „Principiul suprem", are darul să mobilizeze la luptă mpotriva planurilor deşănţate ce se urzesc hitleriştii de azi aflaţi la putere in Republica Federală Germană, tot atit de avizi de te­­ritorii străine şi de a subjuga al­te popoare ca şi predecesorii lor. -X ERNEST LOB Femeile în schimb de experienţă Sub îndrumarea comitetului re­gional al femeilor, periodic, co­mitetele comunale de femei orga­nizează vizite­­ale femeilor la gos­podăriile agricole colective. Zilele trecute, femeile din mai multe co­mune din Raionul Odorhei s-au deplasat în vizită la gospodăriile colective învecinate. Cele din O­l­teni de exemplu, au fost la gospo-­ dăria agricolă colectivă din re-1 liceni, cele din Morești la gospo-­ dăriile colective din Mugeni și­­ Bodogaia, iar cele din Gheor­­ghieni la Vrabia. Vizitatoarele au avut prilejul să vadă astfel multe lucruri bune, folositoare. Au văzut şi s-au con- I vins că munca în comun este iz­vorul sigur al belşugului şi bună­stării. Prin muncă patriotică La întrecerea pa­­şuluî Luduş cît şi număr de 45.568.­ zile Iriotică organizată a­­ia comunelor şi sate- muncă patriotică nul acesta sub con- lor din raion, au par­­c . , , , ducerea organizaţii- ticipat un număr de S’au efectuat lucrăn lor de partid pentru 50.232 de cetăţeni în valoare de peste înfrumusețare« at«« oan au trectutf­­.10-153.000 Ie!. FOILETON JOCUL DRAGOSTEI ȘI AL ÎNTÎMPLÂRII E un joc nou. S-a născut la I.L.E.F.O.R. Tg. Mureş, în ca­drul serviciului de contabilitate. Pentru a-l putea juca e nea­părată nevoie de două elemente: de dragos­te și de întîmplare. Dragostea există la serviciul de conta­bilitate. Ea se mani­festă faţă de actua­lii sau de foştii sa­lariaţi ai întreprin­derii. E şi normal, sînt doar tovarăşi de muncă! Mai lipsea intîmplarea. Şi ea a venit. La o verificare mai amănunţită, organe­le de control au des­coperit „întîmplător" o factură din 1958, a­­chitată, prin care s-au procurat nişte materiale cărora.. li s-a pierdut urma. Dar urma trebuia gă­sită. Cine s-o caute? Cei de la contabi­litate au zîmbit. Se ivise prilejul să joa­ce jocul. 11 vor che­ma pe Simion A­­lexandru. E transfe­rat de citeva luni la Arad, la altă între­prindere. Era „băiat bun", ar fi păcat să nu-i revadă ochișorii Distanta e prea ma­re ? Nu-i nimic, cu atît e jocul mai tare. Pentru că, am uitat să vă spun, regu­lamentul jocului cere ca îmbinarea dragos­­tei cu intîmplarea să ducă la un final precis —­ spaima. Și-apoi, natural, rî­­sul. Rid cu toții de spaima celui speriat. Și au trimis adre­sa nr. 7.526 din 17 iulie 1961. „Din ve­rificarea făcută de către organele de control­­ale Serviciu­lui de control şi re­vizie la rezultat că pe baza facturii nr. 7.743/1958... aţi ri­dicat cantitatea de 700 kg tablă neagră în valoare de 2.135 lei... Avînd în ve­dere că materialul mai sus menţionat nu a fost recepţio­nat,... în termen de 10 zile să ne in­dicaţi cui­­aţi predat cantitatea de... în caz contrar suntem­ nevoiţi ;a emite dis­poziţie de reţinere asupra dv. pentru suma de lei 2.135“. Semnat: Director ad­junct — Magyari Ca­rol. Contabil-şef —­­Szálkai- Iosif. Trebuie să recu­noaştem, efectul a fost cel scontat. Si­­mion Alexandru s-a speriat. Doar nu-i glumă să­­i se im­pute 2.135 lei, plus alte consecinţe. Şi mai rea a fost ruşi­nea. După peste 20 de ani de muncă cinstită, să te pri­vească toţi ca pe un afacerist, ca pe un delapidator ? Cu primul tren a sosit la Tg. Mureș. Au început căutări­le : la contabilitate, la serviciul aprovi­zionare, la magazia centrală, la unitatea Mureșeni, la O.C.L. ..Produse industriale". Nicăieri, nici un in­diciu.­Nici un act nu arată că ar fi .,ridi­cat“, cum zice adre­sa, această tablă neagră, că ar fi avut vreun amestec, vreo legătură cu această problemă. Mai mult, lipsesc chiar actele. Nu s-a găsit nota de comandă către O.C.L. „Produse in­dustriale", nu s-a găsit dispoziţia de livrare a serviciului de aprovizionare că­tre magazia centrală. Tovarăşii de la O.C.L. îşi amintesc de tablă. A fost achi­tată prin C.E.C. nr. 0653.595 în 28 mai 1958. A doua zi a fost ridicată de tov. Samuel Iosif, gestio­narul de la magazia centrală a ILEFOR- ului. întrebările se im­pun de la sine: de ce nu a început ser­viciul contabilitate cercetările la servi­­ciul aprovizionare, la magazia centrală sau la O.C.L. „ Produse industriale" ? Era doar mult mai uşor,­­oate fiind aici pe loc. Dacă n-a existat nici un indiciu că Simion Alexandru ar fi avut vreo legătu­ră cu această tablă, pentru ce i s-a tri­mis adresa cu amenin­ţarea că i se va im­puta­ contravaloarea ei ? Pentru ce a fost scos un om timp de 3 zile din producţie, fă­ră plata salariului, purtat cu trenul 324 km dus şi 324 km în­tors, plus alte cheltu­ieli de deplasare ? Pentru ce au încercat să păteze onoarea ţi­nui om nevinovat ? Răspunsul e sim­plu : aşa cerea re­gulamentul jocului. E tare, nu? Printr-o cerere, înregistrată la I.L.E.F.O.R. Tg. Mu­reș sub nr. 8.494 din 15 august 1961, tova­rășul Simion Alexan­dru solicită achitarea cheltuielilor de de­plasare făcute cu o­­cazia cercetării unei afaceri în care nu era vinovat. După două luni și jumăta­te încă nu i s-a răspuns. Pentru noi au ră­mas două probleme nelămurite. Prima: cînd şi cum i se vor restitui tovarăşului Simion banii pe care a fost nevoit să-i cheltuiască? A doua: Ce soartă au avut ce­le 700 kg de tablă neagră ? Răspunsul îl aşteptăm din partea Direcţiunii ILEFOR Tg. Mureş. Jocul nu e termi­­nat. Încă nu s-a rîs. Pentru că se ride la urmă, nu-i aşa ? C. TRIFU * „Privind concursul de motociclete" Foto: HARAGOS ZOLTÁN Cu însămînţărire pe terminate Executarea însămînţărilor de t­­oamnă la timp şi în bune con­­diţiuni a constituit o preocupare de seamă a ţăranilor muncitori d­­in comuna Sînmihaiul de Pădure,­ Raionul Reghin. Cu îndrumarea organizaţiei de bază şi mobilizaţi de sfatul popular, ei au depus zi­­ de zi eforturi tot mai sporite iiu ca sămînţa să­­ajungă la timp n pămînt, în vederea obţinerii în anul viitor de recolte cît mai nari. Astfel pînă la 26 octombrie, din cele 260 ha planificate, s-au executat însăminţări pe 211 hectar­e 6. EMIL husar,­­ corespondent volun­tis

Next