Steaua Roşie, decembrie 1961 (Anul 10, nr. 285-311)

1961-12-01 / nr. 285

Reparaţiile de iarna — în centrul atenţiei ! Mecanizatorii din S.M.T.-urile regiunii noastre au obţinut pînă în prezent succese de seamă. Planul­­anual de producţie este aproape îndeplinit, iar preţul de cost. De hantra­i a fost redus cu aproape 10 lei, faţă de plan. Valoarea totală a economiilor realizate la preţul de cost se cifrează la peste 3 mi­lioane lei. Acum, o dată cu termi­narea urgentă a arăturilor adînci de toamnă, în faţa mecanizatori­lor stă sarcina pregătirii campa­niei de primăvară: reparaţiile de iarnă. De felul cum se vor exe­cuta aceste reparaţii va depinde în mare măsură cîţi bantri se vor executa în anul viitor de fiec­are tractor. In unele staţiuni de maşini şi tractoare, şi în special la S.M.T. Tg. Mureş repa­raţiile de iarnă nu mai constituie o campanie, ca în­­alţi ani. In ultima vreme utilajul a­­­gricol se repară aici potrivit gra­ficului, în tot cursul anului. Tott­uşi, în perioada de iarnă, chiar după grafic, se prevede executa­rea unui volum mai mare de re­paraţii şi revizuirea întregului uti­laj. De aceea conducerea staţiunii, şi în special sectorul mecanic, acordă o atenţie deosebită pregă­tirii în cele mai bune condiţiuni a lucrărilor de reparaţii. Pentru ca reparaţiile să se des­făşoare la un înalt nivel tehnic, mai întîi s-a format o comisie care a verificat starea tehnică a fiecărui tractor şi maşini agricole de pe teren, întocmindu-se totoda­tă fişe de constatare. Pe baza acestor fişe s-a întocmit un plan de muncă cuprinzînd numărul trac­toarelor şi maşinilor agricole pe mărci şi tipuri. Planul mai pre­vede şi repartizarea oamenilor din atelier pe echipe, precum şi nece­sarul de zile-om pentru executa­rea reparaţiei, cît şi data intrării şi ieşirii din reparaţie. Pe de altă parte, atelierul me­canic a fost pregătit; s-a revizuit încălzirea centrală, baia cu duş, creîndu-se condiţii favorabile de lucru oamenilor. Utilajele de ate­lier şi maşinile-unelte, printre care: strunguri, maşini de găurit, com­­­presoare etc., au fost din vreme revizuite şi puse în stare de funcţionare. Dotarea S.M.T.-ului cu maşini de tipuri noi a pus în faţa meca­nicilor de la S.M.T. problema creă­rii unor maşini-unelte cu care să se poată repara anumite piese ale acestor maşini. Astfel, reglarea şi repararea pompelor hidraulice la tractoarele U.T.O.S. 26 şi U.T.O.S. 27 se făcea pînă în prezent din ochi, prin tatonare. Pentru actuala campanie de reparaţii, comunistul András Arcadie, şeful atelierului, a conceput o maşină-unealtă pe care a denumit-o „Banc de probă şi reglaj pentru pompe hidraulice şi distribuitoare hidraulice“. Acest banc de probă este de o construc­­ţie foarte simplă. Se recomandă ca pentru executarea unor repara­ţii de bună calitate la pompele hidraulice, această maşină-unealtă să fie generalizată în toate S.M.T.-urile din regiune. In acest an inginerul mecanic Iszlai. P, ajutat de­ ceilalţi meca­nici- de atelier, a­ inventat o baie de spălat piese cu apă caldă şi sodă, care funicţionează pe princi­piul maşinei de spălat rufe. Apa necesara este asigurată din fîn­­tîna din curtea S.M.T.-uluî şi dusă pînă,la baia de spălare cu ajuto­rul electropompei. La S.M.T. Tg. Mureş reparaţiile de iarnă pot fi considerate înce­pute. Pe baza graficelor de repa­raţii, primele tractoare au şi fost introduse în atelier (acelea care nu mai dau randament în cîmp). Au şi fost repa­rate un număr de 20 tractoare, care după recepţie au fost imediat tri­mise în cîmp, la arat. Mecanizatorii de aici sînt hotărîţi ca la 1 ianuarie 1962 să exe­cute reparaţiile în proporţie de 80—90 la sută. Sînt însă unele S.M.T.-uri, ca cele din Lăzarea, Odorhei, Sărmaş şi Luduş, unde pînă zilele trecute nu s-au început reparaţiile sau chiar dacă s-au început, au fost re­parate prea puţine maşini. Este necesar ca în zilele ce urmează toate S.M.T.-urile să-şi organizeze munca după exemplul S.M.T.-ului Tg. Mureş şi să înceapă din plin reparaţiile de iarnă. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît dispoziţiile primite de la forurile superioare prevăd ca întregul parc de maşini şi tractoare care va lucra în cam­pania din primăvara anului 1962 să fie reparat pînă la 31 decembrie în proporţie de 60 la sută. Pînă la această dată a mai ră­mas doar o lună. De aceea, fie­care S.M.T. trebuie să-şi revizu­iască de urgenţă maşinile-unelte din atelier, să facă aprovizionarea cu piese de schimb, iar tractoarele şi maşinile agricole să fie retrase de pe teren numai conform grafi­cului de reparaţii. La fel, persona­lului care lucrează în atelier tre­buie să-i fie asigurate condiţii bune de lucru, pentru ca repara­ţiile să se desfăşoare la un înalt nivel calitativ. S-a constatat în general la S.M.T.-uri că bunul mers al re­paraţiilor este frînat de lipsa unor piese de schimb ca: coroană co­nică helicoidală la tractorul U.T.O.S., steluţe K. D„ tambur de frînă, prazuri şi coroane de plu­guri şi altele. Baza nr. 16 din Tg. Mureş ar putea să aducă un aport deosebit la executarea la timp a reparaţiilor, dacă s-­ar aproviziona de urgenţă cu aceste piese atît de necesare. De felul şi timpul în care se vor executa reparaţiile parcului de ma­şini şi tractoare va depinde în cea mai mare măsură reuşita campa­niilor agricole din anul viitor. T. GABOR Un schimb de experienţă al colectiviştilor Zilele trecute a avut loc la Sărmaş, un schimb de experienţă între cele şase gospodării agrico­le colective de pe raza comunei Sărmaş, la care au participat peste 300 ţărani colectivişti şi în­tovărăşiţi. Scopul acestui schimb de ex­perienţă a fost să examineze mer­sul realizării sarcinilor care de­curg din hotărîrile Congresului al III-lea al P.M.R. privind întă­rirea economico-organizatorică a G.A.C.-urilor, de pe raza comunei Sărmaş şi de a se extinde expe­rienţa înaintată din gospodăriile colective fruntaşe. Din referatul prezentat de tov. Pop, tehnician agronom la Sfatul popular comu­nal Sărmaş, a reieşit că s-au ob­ţinut rezultate frumoase în toate cele şase gospodării agricole co­lective de pe raza comunei. Pentru adăpostirea animalelor pe timpul iernii, au fost termina­te la timp grajdurile, maternită­ţile, coteţele de păsări şi saiva­nele pentru oi în toate cele 6 G.A.C.-uri. Cele mai bune rezultate le-a obţinut G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Balda, care a repar­tizat colectiviştilor în afară de cereale, legume, furaje, vin etc. şi cîte 5 lei lunar la zi-muncă. In cadrul schimbului de expe­rienţă au luat cuvîntul mulţi co­lectivişti, care au arătat realiză­rile obţinute de ei, metodele folo­site, făcînd totodată propuneri preţioase pentru viitor. ROBEA RADU corespondent voluntar Uzinele de utilaj chimic şi pe­trolifer din Bucureşti. In foto: Sudorii Itu Gheorghe şi Slave Ion lucrînd la sudarea capace­lor de la vasele propani. Foto Agerpres — P. Dumitrescu Wfl’ÎT.TÎTX'RT T5TTTTCXTE TXOTLF U­ITT-VAI ORGAN^Atr^CCftllTETCftui DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA 4 pagini 20 bani Vineri, 1 decembrie 1961 Anul X. Nr. 285 (1.159) = Cu planul anual Îndeplinit La 28 noiembrie, brigada zoo­tehnică din Suseni, aparţinătoare de G.A.S. Reghin, a raportat în­deplinirea planului anual de pro­ducţie. A fost realizat în întregi­me planul de 345.000 litri lapte, obţinîndu-se pe cap de vacă fura­jată dite 3.450 litri lapte, iar pla­nul de livrare la carnea de porc s-a depășit cu peste 8.000 kg. PUSKAS VASILE, organizator de partid Din acelaşi m­c — o valoare cu 80 la sută mai mare Folosirea complexă a lemnului Directivele Congresului al III- lea al P.M.R. pun în faţa noastră, a lucrătorilor din sectorul forestier, sarcina de a folosi integral şi com­plex lemnul. De asemenea s-au pre­văzut sarcini privind sporirea con­tinuă a valorii m c de masă lem­noasă exploatată. Din coloanele ziarului „Steaua roşie“ am luat cunoştinţă despre nenumăratele căi de valorificare superioară a lem­nului, de sporire a valorii m c de lemn. Şi la I.L.E.F.O.R. Tg. Mureş există numeroase căi de folosire complexă­ a lemnului. Dînd viaţă Directivelor Congresului al III -a al P.M.R., lucrătorii I.L.E.F.O.R- ului, cadrele tehnice, sub condu­cerea organizaţiilor de partid şi-au îndreptat atenţia spre prelucrarea lemnului subţire de fag direct în clăzi, pentru ambalaje de diferite tipuri. Se ştie că aproape 15 la sută din masa lemnoasă a păduri­lor de fag este formată din lemn subţire (lemn pentru construcţii rurale), inapt pentru producţia de cherestea. Acest lemn a fost va­lorificat pînă în prezent numai pentru construcţii rurale pasagere. Pe baza unei inovaţii întreprin­derea noastră a experimentat şi acum prelucrează acest lemn sub­ţire în lăzi fag. Buştenii subţiri sunt retezaţi la lungimea lamelelor cu ferăstraie electrice, apoi spinte­caţi în două părţi la ferăstraiele panglică. Din buştenii spintecaţi se fac dulăpaşi cu ajutorul circu­larelor, iar lamelele se spintecă la ferăstraie panglică, pentru a se reduce procentul de rumeguş şi a se realiza­ o suprafaţă fină a lamelelor. Din 100 m­c lemn subţire fag se obţin 45=-52 m c lăzi fag­­.depiu­--------------------------- __0 V. ---------------------------­de de grosimea lamelelor). Din 100 m­c buşteni groşi de fag (normali), rezultă 57 m­c cheres­tea, din care se pot confecţiona 31,35 m c lăzi. Iată deci, că din 100 m­c de lemn subţire se pot obţine în plus 11 ,13 m c lăzi. Făcînd un studiu de rentabilitate a prelucrării lăzilor din lemn sub­ţire fag, comparativ cu lemnul de fag de mari dimensiuni (buşteni groşi), rezultă o economie de 88 lei/m­c de ladă fabricată. Deci noul procedeu de fabricare­­a lăzi­lor din lemn subţire are importanţă pe de o parte pentru faptul că se valorifică lemnul subţire într-un sortiment mult căutat, care sporeș­te valoarea m c de masă lemnoasă, iar pe de altă parte, deoarece aduce economii la prelucrare. KEREKES GAVRIL’ I.L.E.F.O.R. Tg. Mureş _------—-■ Acţiuni ale tineretului In comunele Bah­nea, Laslău, Zagăr, Seleuş etc., utemiştii au strîns din pădure şi au predat­­ centrului de depozitare a ghindei­­ din Bahnea 2.400 kg ghindă. De asemenea, în pădurea comu­nei Bahnea, în parchetul princi­pal care a fost tăiat în 1960, du­pă ce s-a făcut pregătirea solu­lui pe o suprafaţă de 6 ha şi s-au făcut degajări pe o suprafaţă de alte 6 ha, zilele trecute au fost insămînţate cu ghindă 12 ha su­prafaţă. Cu aceasta îşi îndeplin­i­neşte planul de împădurire oco­lul silvic pe anul 1961.. In această acţiune de folos ob­ştesc au fost mobilizaţi utemiştii din Bahnea, Zagăr, Şoimuş etc, care au efectuat mii de ore mun­că patriotică la lucrările de îm­pădurire, realizînd economii de peste 4.000 lei.­­ BOCHIŞ SIMION, corespondent voluntar =======­­ Pentru asigurarea obţinerii de re­­colte cît mai sporite în anul viitor se munceşte intens la pregătirea terenului ce va fi însămînţat în primăvară. Pînă în prezent s-­au executat arături adînci şi s-au aplicat îngrăşăminte naturale pe o suprafaţă de peste 300 ha. ★ In scopul redării de noi terenuri agriculturii, colectiviştii au început zilele acestea defrişarea unor su­prafeţe neproductive ocupate cu boscheţi şi mărăcini. In fruntea acestor munci se situează brigada­­ condusă de comunistul Muru­­ţan Victor. ★ Mergînd pe linia dezvoltării mul­tilaterale, gospodăria a acordat atenţie deosebită sectorului zooteh­nic. Numărul de bovine a ajuns în prezent la aproape 400 capete. Ca urmare a creşterii numărului animalelor de producţie, şi acumu­lării în construcţii, fondul de bază se ridică în prezent la peste 2,5 milioane lei. CALEA DUMITRU corespondent voluntar Preocupări ale colectiviştilor din Pogăceaua Printre produsele U.S. „Electro-Mureşul", găsim şi renumitele maşini de calculat, care sunt de tot mai bună calitate cucerind apre­cierile unanime ale specialiştilor. Pe tot­ parcursul procesului de fabri­caţie controlul tehnic este asigurat chiar pină la controlul final al produsului terminat. In foto­controlorul de calitate Kiss Stefan execută ultima verificare a aparatelor. In ciuda gerului pătrunzător de noiembrie, trecătorii continuau să se oprească pe trotuarul cu o mar­gine suspendată. Unii adunaţi in grupuri, discutau arătînd spre lo­cul unde lucra tînăra echipă, alţii se mulţumeau să fie spectatori tă­cuţi, să urmărească mişcările age­re ale constructorilor. De şirul celor de pe trotuar s-a apropiat un om înalt, spătos, de vreo 50 de ani, îmbrăcat într-o pufoaică. Meşterul zidarilor vă­­zîndu-l, l-a salutat prietenos şi a urcat pe trotuar lingă el. Au stat de vorbă cîteva minute. Tema dis­cuţiei se putea citi uşor din ges­turile celor doi. Vorbeau despre echipa zidarilor, despre tinerii cu mișcări agere și sigure, stăpîni pe meserie. Omul cu pufoaică părea tare mulțumit, chiar mîndru de cele spuse de meșter. Cu o voce calmă dar pe un ton hazliu se adresă unui constructor: — Măi , Portik, trage-ți cușma mai pe urechi, că î­i inghepta ... nasul! Ca la o comandă, zidarii și-au îndreptat privirile spre omul cu vocea cunoscută. Au început să rîdă. Rîdeau și zidarii și trecă­torii opriți pe trotuar. Portik lăsă mistria din mină, își aranjă grijuliu basca pe cap și se grăbi să răspundă. — Eu îs zidar, nu amator! Zidar ca­lificat! Nici unul nu purtăm că­ciuli nici pufoici și nici urmă de foc nu găsiți pe şantier. Zidul e soba noastră, Juhász baci. Parcă aşa­­ spuneaţi cîndva... Trecătorii continuau să priveas­că­ de pe trotuarul suspendat. A­şa s-­­au obişnuit locuitorii Gheorghio­­ritului încă ,din timpul cînd se fă­ceau săpăturile pentru fundaţia blocului cu 24 apartamente, si­tuat în mijlocul oraşului. Acum se lucrează la zidăria subsolului. Omul cu pufoaică e maistrul şcolii profesionale din oraş, Juhász Alexandru. Aceşti 8 zidari, timp de trei ani au fost ele­vii lui. De fiecare dată cină trece pe aici, se opreşte. Meşterul con­structor1. • Gheorghe\ Kádár\ I vor­beşte mereu despre comportările şi isprăvile „puştilor" —" cum îi numesc ei. încă de pe băncile şcolii, maistrul Juhász le spunea tinerilor că un bun constructor munceşte fără pufoaică şi că soba zidarilor e cărămida, peretele pe care îl ridică şi că numai leneşi­, lor le e frig cînd lucrează. Practica a dovedit că maistrul avea dreptate. Aceşti opt zidari n-au nevoie nici de foc, nici de căciuli sau pufoici. Lucrează ca adevăraţii zidari şi nu le place cînd cineva le spune „puşti". Nu clădesc ei zidăria subsolului celui mai mare bloc din oraş? Nu minuiesc mistriile, firele cu plumb, ciocanele pentru zidărie sau toate celelalte scule necesare ridicării zi­­durilor la fel ca oricâte alt construc­tor? Sau, la terminarea celor opt ore nu măsoară ei suprafeţe de zid chiar mai mari ca ale altor echii­pe formate din vîrstnici? Echipa lor are şi alte calităţi. Seara sau ziua, o dată cu munca, obişnuită pe şantier, ei cintă. „Dirijorul" e Miklós Portik. Cin­­tecele vesele, tinereşti, străbat în­­treg centrul de oraş, se împletesc cu ale difuzoarelor şi cu cel al malaxorului pentru mortar. Miklós Portik, Benedek Balázs şi Boricz Gavril sunt fruntaşii acestei brit­gazi conduse de Sipos Ladislau. Nici unul din echipă nu depăşeşte vîrsta de 20 de ani. Meşterul Kádár le încredinţează fără pic de îndoială lucrări com­­­plicate. E sigur de buna reuşită a oricăror lucrări ce­ le execută echipa formată din aceşti tineri şi entuziaşti constructori. „ In curând, partea suspendată a trotuarului va fi sprijinită de zi­dul blocului. De pe schele vor com­tinua­­ să se dudă c­ntece vesele. Poate nici atunci cei 8 zidari nu vor purta pufoici, chiar de va­că­, dea zăpada. Zidul îi va încălzi așa cum le spunea cîndva Juhász baci. P. GIURGIU Colectiviştii din Cuci, Raionul Luduş, au obţinut anul acesta recolte bogate. Astfel la griu s-au obţinut în medie cite 1.880 kg la ha, la orz 2.680 kg, la porumb 4.522 kg ştiuleţi, iar la sfeclă de zahăr aproape 26.000 kg la ha. Producţii frumoase s-au obţinut şi din sec­torul zootehnic. Acest lucru a permis gospodăriei ca la repartizarea avansurilor să împartă membrilor importante cantităţi de cereale şi bani. Recent, colectiviştii au primit al treilea avans în bani, în suma de 189.740 lei, revenind cite 7 lei la zi-muncă. Colectivistul Domokos Gheorghe, pentru zi­ele-muncă efectuate pe primit avans 2.896 lei, Nagy Iosif junior, 2.831 lei etc. Două Inovaţii valoroase1e Dintre propunerile de Inovaţii, înaintate în acest an cabinetului tehnic al Filaturii de vn­dini Gheorghieni, cele mai valoroase, sunt ale maistrului Csergő Ladis­­lau şi ale inginerului Gheorghe Truţa­ Maistrul a conceput recu­­perarea materialului valorificabil din rămăşiţele ce se foloseau in alte scopuri. Prin reintroducerea acestor rămăşiţe recuperate în.­­ scuturătoare se economisesc în­­semnate cantităţi de materii prii­me. Autorul inovaţiei „Utilizarea in amestec pentru fire groase a cîlţilor de cînepă C2“ este ingi­­nerul Truţa Gheorghe. Prin apli­­carea celor două inovaţii, la Fu­­latura de in din Gheorghieni se­ obţin anual 463.820 lei economii antecalculate. -----------'XXX----------­ Consfătuirea lectorilor de la cercurile agrozootehnice din Raionul Tîrgu-Mureş In ziua de 29 noiembrie a. c. a avut loc la Tg. Mureş o con­'­­sfătuire cu toţi lectorii din Raio­o­nul Tg. Mureş care vor preda lec­­ţii la cele 93 cercuri agrozooteh-^­nice şi la ciclurile de conferinţe­ de la căminele culturale. . Cu acest prilej, tov. Kulcsár,­ Gh. prim-secretar al comitetului­ raional P.M.R. a făcut o expunere asupra sarcinilor ce stau în fața agriculturii în lumina Documente­­lor Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c. VESTI DIN RAIONUL TOPLIŢA LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1962 Colectivul întreprinderii „Ape­­min“ din Borsec a raportat în­deplinirea la 30 octombrie a. c. a planului de producţie pe 1961. Acest harnic colectiv a dat în contul anului viitor pină în pre­zent peste 1,5 milioane litri apă minerală. SCHIMB DE EXPERIENŢA Recent, în sala clubului „23 Au­gust" din Topliţa, biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor Topliţa a organizat un valoros schimb de experienţă între cabine­tele tehnice ale F.F. Topliţa, C.I.L. Gălăuţaş şi „Apemin" Borsec, în legătură cu mişcarea de inovaţii şi raţionalizări. Au participat responsabilii ca­binetelor tehnice, preşedinţii co­mitetelor sindicale din întreprin­deri, responsabilii cu inovaţii, ino­vatori fruntaşi, etc.... Au fost prezentate două dări de seamă, una din partea cabinetului tehnic al I.F. Topliţa şi alta de la C.I.L. Gălăuţaş. Cu acest prilej a fost organiza­tă şi o expoziţie de prototipuri şi fotografii, cuprinzînd numeroase inovaţii, şi portrete ale inovatorilor fruntaşi. Tot aici s-a organizat un stand cu cărţi tehnice şi cu bro­şuri de specialitate. PESTE 1.161.000 LEI ECONOMII Tineretul din Raionul Topliţa, organizat în aproape 100 brigăzi de muncă patriotică, cuprinzînd peste 4.800 tineri, a efectuat prin muncă patriotică numai în acest an lucrări care aduc economii de peste 1.161.000 lei. Cele mai importante lucrări la care a participat tineretul sunt: curăţirea unei suprafeţe de păşu­ne de peste 6.000 ha ; colectarea a 930 tone fier vechi; lucrări de împădurire pe o suprafaţă de 125 ha. Tineretul din Raionul Topliţa a mai contribuit la construcţii de drumuri, saivane şi la înfrumu­seţarea comunelor şi satelor ra­­ionului. BOGATA ACTIVITATE CULTURAL-ARTISTICĂ A devenit un obicei ca la fieca­re sfirşit de săptămînă, formaţiile artistice ale Casei de cultură rai­­onală din Topliţa să se deplasez­­e în comunele şi satele raionului. In ultimul timp, formaţiile artist­­ice au poposit în localităţile Rîpa de Jos, Vătava, Dumbrava, Răstoi­ița etc. Una din echipele de teatru ale Casei de cultură pregătește piesa „Oameni care tac” de A. Voitin, cu care se va prezenta la cel de-al lll-lea Festival bienal de teatru L. Caragiale". Pregătirile sunt un stadiu avansat. CÎŢIVA DIN FRUNTAŞII ÎNTREPRINDERII In numărul de ieri am con­semnat în coloanele ziarului ştirea că şi Fabrica de piese de schimb şi garnituri de carde pentru industria de confecţii şi tricotaje „Encsel Mauriciu" din Tg. Mureş şi-a realizat înainte de termen planul anual de pro­ducţie. Printre fruntaşii întreprinde­rii îşi înscriu numele la loc de cinste şi membrii brigăzii de la montarea maşinii de bobinat rapide, condusă de Baranyai Anton. Avînd în vedere importanţa secţiei în întreprindere, specia­lizarea înaltă pe care o implică munca de montare a maşinilor de înaltă tehnicitate, mi-l închi­puiam pe conducătorul brigăzii un muncitor vîrstnic, cu o în­delungată experienţă în mese­rie. Dar am făcut­ cunoştinţă cu un tînăr, care abia împli­neşte 25 de ani — vîrsta medie a tuturor membrilor brigăzii. „Cărui fapt se datorează succesele brigăzii?“ — a repetat tânărul Baranyai întrebarea pe care i-o pusesem. E greu de dat un răspuns precis. Poate elanului tineresc, disciplinei care s-a statornicit în brigadă, faptului că fiecare e preocupat să-și ridice necontenit califi­carea profesională, sau poate .Oameni ai zilelor j: i noastre l| j...........................j specializării , fiecărui membru din brigadă în efectuarea anu­mitor operațiuni. Căci în bri­gadă nu se lucrează alandala — ne explică tov. Baranyai, — , ci organizat. Cei 12 membri ai brigăzii sînt repartizaţi in gru­pe restrînse la fiecare suban­­samblu al maşinii şi astfel fie­care ştie precis ce are de făcut în tot timpul orelor de lucru. Nu o dată am discutat în colec­tiv una sau alta din problemele studiate din cărţile sau revis­tele tehnice de specialitate. Şi tot astfel s-au născut, în colec­tiv, ideile unor inovaţii, care au dus la perfecţionarea ma­şinii, la uşurarea muncii şi la economii de manoperă şi mate­riale. Pentru meritele obţinute în producţie — ne spune tov. Ba­ranyai — membrii brigăzii noastre se bucură de încrederea întregului colectiv al fabricii. Zólyomi Márton e secretarul organizaţiei de partid, Kovács Francisc e responsabil de pro­ducţie în comit­etul U.T.M., Bá­lint Domokos are în primire bi­blioteca comitetului sindical, iar Sfark­ Iosif şi Nemeş Eugen III, „matematicianul brigăzii“, cum îi mai spunem, urmează cursu­rile serale ale şcolii medii“. Am mai aflat apoi că brigada lui Baranyai Anton îşi îndeplineşte planul de producţie lună de lu­nă în proporţie de 130—135 la sută, prestînd o muncă de o ca­litate ireproşabilă.* O. HOSSU £«››››››››%%% ›:“››«««,c~c. L SE LĂRGEŞTE REŢEAUA SANITARA An de an creşte şi se dezvoltă reţeaua sanitară în Raionul To­pliţa. In curind se va da în folo­sinţă dispensarul de la Bilbor, care dispune de un aparat nou Roentgen, laborator etc. De curind s-a creat o staţie de salvare la Răstoliţa, care a pri­mit o maşină, precum şi alte u­­tilaje necesare. Dispensarul medi­cal din Deda a fost înzestrat în acest an cu un apărat Roentgen. In oraşul Topliţa se construieş­te o policlinică nouă cu 14 servi­­cii. Aici va funcţiona şi o farma­cie modernă precum şi Sanepldtilj raional.

Next