Steaua Roşie, decembrie 1961 (Anul 10, nr. 285-311)

1961-12-01 / nr. 285

2 Vom munci cu pasiune Gospodăria agricolă colectivă din Gheja, Raionul Luduş, şi-a propus să obţină în anul viitor o producţie de 5.000 kg porumb boabe la hectar, pe o suprafaţă de 80 ha. In acest scop s-au luat din timp o serie de măsuri tehnico-orga­­nizatorice. Astfel, s-au identificat suprafeţele, s-au delimitat pe teren loturile respective etc. Cultura premergătoare pentru porumb este orzul. După recoltarea acestuia, s-a executat arătura de vară. Aces­te suprafeţe au fost repartizate pe cele trei brigăzi de cimp, pe bază de procese verbale. După terminarea campaniei de insăminţări s-a trecut la arături adinei de toamnă la o adîncime de 35—40 cm. O dată cu arătura Incorporăm în sol cantitatea de 400 tone gunoi de grajd pe o supra­faţă de 20 ha. Datorită faptului că gospodăria nu dispune de gunoi de grajd suficient s-au luat măsuri ca cele patru turme de oi exis­tente pe raza cartierului Gheja să tîrlească pe această suprafaţă. In primăvară vom aplica grăpatul, iar o dată cu insăminţarea porumbului vom aplica îngrăşăminte chimice. La realizarea unor recolte din ce în ce mai mari, o contribuţie însemnată au adus şi o aduc mecanizatorii de la S.M.T. Luduş, care se străduiesc să-şi îndeplinească cit mai bine sarcinile ce le revin, executînd la timp arăturile adînci de toamnă, care pe gospo­dăria noastră totalizează 780 ha teren mecanizabil din suprafaţa de 925 ha teren arabil. Vom munci cu pasiune pentru a putea obţine o producţie de 5.000 kg porumb boabe la hectar, pentru crearea unui belşug de pro­duse agro-alimentare. Ing. HALIŢA NASTASIA G.A.C. Gheja r.-aailr. Colectivişti în vizită la clubul studenţesc Ca în fiecare seară, sala clubu­lui studenţesc din Tg Mureş s-a dovedit a fi neîncăpătoare şi mărfi 28 noiembrie, pentru numărul ma­re de studenţi şi studente care au venit aici să vadă „ce mai e nou pe la club". Majoritatea studenţilor de la Institutul de teatru, Institutul me­­dico-farmaceutic şi Institutul pe­dagogic îşi petrec o parte din timpul lor liber la club, audiind conferinţe, muzică, lucind table, şah, rummy, biliard, discuţind sau răsfoind diferite ziare şi re­viste, pentru a se pune la curent cu cele mai noi realizări ale ştiin­ţei şi tehnicii. In această seară studenţii pre­zenţi la club au avut ocazia de a se întâlni cu tovarăşi din con­ducerea gospodăriei agricole colec­tive din Curteni, Raionul Tg. Mu­reş, care face parte din gospodă­riile fruntaşe pe regiune. A vorbit tovarăşul Baki Ştefan, preşedintele G.A.C.-ului, care după ce a făcut „un scurt istoric" al gospodăriei, le-a relatat studen­ţilor felul cum se munceşte în gospodărie, modul de viaţă al co­lectiviştilor şi rezultatele obţinute de ei. Gospodăria a luat fiinţţă, în an­ul 1950----a arătat printre altele tov. Baki­u­cină 117 familii din sat, cu o suprafaţă de 390 ha­­pă­­mint, s-au hotărît să păşească pe­ un drum nou, drumul agriculturii socialiste. La început n-a fost uşor, dar prin muncă asiduă şi bine organi­zată, colectiviştii s-au îmbogăţit an de an. In prezent gospodăria are 258 vite cornute mari, dintre care 101 vaci de lapte, 230 porci, etc. Anul acesta colectiviştii au ob­ţinut o producţie medie de 2.202 kg grîu la hectar, 2.856 kg porumb boabe, 2.000 kg ovăz, 2.758 kg orz şi 32.230 kg sfeclă de zahăr. Paralel cu dezvoltarea gospo­dăriei s-a schimbat radical şi via­ţa colectiviştilor şi a satului. In cei 11 ani de existenţă a G.A.C., în sat s-au construit 158 de case noi, s-au cumpărat 80 aparate de radio, 69 de familii şi-au cumpărat mobilă nouă, iar 30 au motociclete şi motorete. S-a construit un cămin cultu­ral cu o bibliotecă şi o sală de cinematograf, unde în fiecare săp­­tămînă se dau trei reprezentaţii. Tov. Baki a mai arătat că la Curteni există o şcoală frumoasă, cooperativă, dispensar cu punct farmaceutic, grădiniţă şi cămin de zi pentru copiii colectiviştilor. Studenţii s-au interesat despre modul de viaţă al bătrînilor şi despre activitatea politico-culturală din sat. „Nici bătrinii nu o duc rău la noi. — a spus tovarăşul preşedinte al G.A.C. — pentru că din venitul de 2.300.000 lei al gospodăriei, 4 la sută este al lor". Anul acesta, pe Ungă alte produ­se, fiecare bătrînt a primit cîte 25­ kg grîu, 250 kg porumb, 40 l vin şi 1.000 lei. nt a­ ceea ce,priveşte activitatee culturală, aceasta­­se desfăşoară din plin. Tinerii sunt încadraţi în formaţiuni de dansuri, cort şi tea­­tru, potrivit aptitudinilor lor. Vîrstnicii frecventează clubul, unde în fiecare seară pot să ascul­te muzică şi conferinţe, sau par­ticipă la şezători culturale sau la alte programe distractive. Din cele expuse de preşedintele G.A.C., studenţii au putut să-şi dea seama de viaţa tot mai îmbel­şugată a ţăranilor colectivişti. V. M. BORDA student Şi la Bărboşi se dezvoltă sectorul zootehnic Gospodăria colectivă din satul Bărboşi, comuna Zaul, a luat gin­­tă numai în anul 1960. In acest timp scurt harnicii colectivişti au pus un accent deosebit pe dezvolta­rea multilaterală a gospodăriei şi în special pe dezvoltarea sectorului zootehnic­­Astfel, dacă la înfiinţare gospodăria avea 5 oi şi 38 bovine, lazi deţine 137 capete bovine, 144 porci şi 101 oi. Pentru adăpostirea acestor animale s-au construit d­ouă grajduri cu o capacitate de cîte 100 capete bovine, un saivan pentru oi şi un adăpost pentru porci. Veniturile realizate anul acesta din sectorul zootehnic se cifrează la peste 70.600 lei. MARCH SÎNCRAIANU corespondent voluntar STEAUA ROȘIE În cadrul cercurilor agrozootehnice, colectiviştii îşi însuşesc noi şi noi metode menite să ducă la creş­terea producţiei agricole vegetale şi animale. No­ţiunile de iarovizare, hibridizare etc., azi sunt bine cunoscute de ţărănimea muncitoare. Prin aplicarea în practică a cuceririlor ştiinţifice unităţile agri­cole socialiste înregistrează succese tot mai de sea­mă în sporirea rodniciei ogoarelor, în creşterea pro­ductivităţii animalelor şi în alte domenii de activitate. In clieşt: Colectivistul Bordás Miklós din Singeorgiu de Mureş împreună cu cercetătorul Márkus István, analizează compoziţia celulară a sfeclei de zahăr. El e unul din cei mai sîrguincioşi cursanţi ai cercului agrozootehnic. In baza celor învăţate la cercul agrozootehnic, el mînuieşte cu siguranță microscopul. S-AU CONVINS PERSONAL Ţăranii întovărăşiţi din comuna Solovăstru, Raionul Reghin, şi-au manifestat de mult dorinţa de a face o vizită colectiviştilor din Lueriu, pentru a se convinge per­sonal despre cele auzite în legătu­­ră cu viaţa nouă şi îmbelşugată a acestora. Ascultînd dorinţa ţăranilor, sub conducerea directă a organizaţiei de bază P.M.R. şi a sfatului popu­lar comunal, căminul cultural a organizat zilele trecute o vizită la G.A.C. Lueriu, la care au par­ticipat cei mai buni gospodari, bărbaţi şi femei, în frunte cu tov. Dumitru Sava,­­preşedintele înto­vărăşirii. Vizitatorii au avut ocazia să vadă tot ceea ce i-a interesat: hambarele pline, grajdurile cu ani­male bine furajate şi întreţinute care i-au impresionat foarte mult. Dar, şi mai mare le-a fost admira­ţia cînd au fost invitaţi să viziteze casele colectiviştilor şi au văzut bunăstarea şi belşugul acestor fa­milii. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de felul cum a luat fiinţă gospodăria colectivă, ce roade s-au obţinut prin lucrarea mecanizată a pămîntului, cîte zile­­muncă au efectuat şi cum au reu­şit să realizeze belşugul văzut in casele lor. Tov. Ioan Moraru, preşedintele G.A.C.-ului şi ceilalţi colectivişti le-au explicat cu amănuntul cum a devenit milionară gospodăria lor, cum au organizat munca în comun şi cum au aplicat metodele agrotehnice avansate. Drept mulţumire pentru cele vă­zute şi auzite, în după masa ace­leaşi zile, oaspeţii au prezentat la căminul cultural din Lueriu un frumos program cultural cu con­cursul copiilor de grădiniţă şi a teatrului de păpuşi, care a pus în scenă povestea „Capra cu trei iezi". In încheierea programului, taraful căminului cultural din So­­lovăstru a prezentat un frumos program muzical compus din cin­,­tece şi jocuri populare. VASILE CHIOREANU corespondent voluntar Clasamentul campionatului regional de fotbal (TURUL) SERIA I: 1. Avintul Reghin 13 10 3 0 36:11 23 2. Străduinţa Cristur 13 8 3 2 30:16 19 3. Energia Fîntînele 13 7 4 2 39:21 18 4. Voinţa Tîrnăveni 13 7 2 4 28:16 16 5. Ciocanul Tg. Mureş 13 7 1 5 37:17 15 6. Cablul Tg. Mureş 13 6 3 4 20:19 15 7. Rapid Odorhei 13 6 1 6 23:20 13 8. Victoria Iernut 13 4 5 4 17:22 13 9. Oţelul Tg. Mureş 13 4 4 5 23:26 12 10. Viitorul Apalina 13 5 2 6 21:26 12 11. Mureşul Luduş 13 4 1 8 20:23 9 12. Voinţa Sărmaş 13 3 2 8 12:41 8 13. Sticla Tirnăveni 13 2 1 10 17:49 4 14. Avintul Sovata 13 1 2 10 17:49 4 SERIA II-a: 1. Gloria Tg. Mureş 13 9 2 2 39:16 20 2. Voinţa Tg. Mureş 13 8 3 2 25:13 3. Chimica Tîrnăveni 13 6 5 2 33:14 4. Metalul Vlăhiţa 13 6 3 4 31:18 15 5. U.M.T.E. Odorhei 13 5 5 3 30:19 15 6. Lemnarul Tg. Mureş 13 5 4 4 25:17 7. Mureşul Remetea 13 6 1 6 25:35 13 8. Progresul Gheorghieni 13 4 4 5 15:17 9. Borsecul Borsec 13 5 2 6 10. Complexul Gălăuţaş 13 4 3 6 18:27 11 11. Progresul Reghin 13 5 1 7 13:20 12. Mureşul Topliţa 13 3 4 6 22:34 10 13. Minerul M. Ciuc 13 3 1 9 19:32 7 14. Minerul Bălan *3 2 2 9 13:43 6 întreprinderea de gospodărie locativă Tg. Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici1 nr. 3. Telefon: 4049 — .===========---^=g=g=gg I iMMiBaggaBMaa A N U N T Al Vindem din stocurile aflate în magazii, întreprinderilor­, instituţiilor, cooperativelor diferite materiale de construcţii şi instalaţii Doritorii se pot interesa la sectorul de aprovizionare al întreprinderii, unde pot fi consultate şi listele de materiale disponibile. întreprinderea de industrie locală „József Attila“ din Odorhei produce: -- sobe de tinichea de diferite tipuri — obiecte de uz casnic din plăci de tinichea — garnituri de mobilă tip „Sibiu*1 şi „Constan­ţa execută: — reparaţii auto — tors de lină şi ţesături de postav din ma­terialul clientului — lucrări de vulcanizare. Comenzile se primesc pe adresa: Odorhei, Piaţa Libertăţii Nr. 6 (secţia comercială). Telefon: 71 Cum putem spori producţia de oua ? Gospodăriile agricole colective îşi sporesc an de an numărul de păsări. Bine îngrijite, păsările aduc venituri mari. Acolo însă unde ele nu sunt îngrijite raţio­nal în timpul iernii, în această perioadă producţia de ouă scade. In timpul iernii găinile trebuie îngrijite în aşa fel ca ele să nu simtă frigul, să nu simtă lipsa de furaje şi nici zilele scurte din a­­ceastă perioadă. In primul rînd, pentru iarnă trebuie să asigurăm păsărilor a­­dăposturi călduroase, uscate, bine aerisite, luminoase şi curate. In adăposturi prea reci, păsă­rile consumă mai multă hrană şi ouă mai puţin. Temperatura opti­mă din adăpostul păsărilor tre­buie să fie între 2—6 grade C. Aşternutul are o mare impor­tanţă pentru menţinerea în adă­post a unei călduri şi umidităţi potrivite. Un aşternut bun ab­soarbe şi unele gaze vătămătoa­re, contribuind într-o .oarecare măsură la păstrarea1 aerului cu­­rzX. Paiele uscatp tăiate la L0—12 cm., așezate în citrat de 10 cm grosime, sînt foarte, bune ca aș­­trebuie întors £fîmc cur gnjaT pentru a se evita praful. El se schimbă săptămînal, adunîndu-se separat, sau se arun­că pe platforma de gunoi. Lumina influenţează şi ea în mare măsură producţia de ouă din timpul iernii. Pe timpul iernii ziua fiind scurtă, ea trebue prelungită la 12—13 ore, aprinzindu-se seara lămpi sau becuri electrice pînă pe la orele 20—21, iar dimineaţa la fel, pe la orele 6. In lunile de iarnă, aplicînd cu pricepere iluminatul artificial şi aplicînd o hrănire ceva mai boga­tă decit în lunile de vară, putem dubla producţia de ouă. Lumina artificială însă, nu poate înlocui complet lumina naturală. De a­­ceea, este nevoie ca ori de cite ori vremea este frumoasă păsările să fie scoase ziua afară, pe un loc anume pregătit, numit solar. A­­cesta este aşezat în faţa adăpos­tului, curăţit de zăpadă, şi se a­­şează pe el un strat de paie us­cate. Pentru ca păsările să se mişte cit mai mult pe acest spa­ţiu, prin paie se împrăştie grăun­te, pe care păsările le caută şi le mănîncă. Pe lingă cele de mai sus, un rol important în sporirea produc­ţiei de ouă, în timpul iernii, îl are hrănirea raţională a păsărilor. A­­cestora trebuie să li se adminis­treze zilnic furaje diferite. Astfel, două treimi din raţia zilnică va fi formată din grăunţe de porumb, grîu, orz, ovăz, iar o treime din uruceii de porumb, orz, ovăz, tă­­rîţe şi ştoluri. Din hrana lor nu trebuie să lipsească făina de car­ne, morcovii, sfecla, finul de lu­cerna, orzul sau ovăzul încolţit şi sărurile minerale. Astfel, dimineaţa se dă păsări­lor o treime din cantitatea de grăunte întregi din raţia zil­ei respective, iar seara restul de două treimi. La prînz, *se­ va da găinilor un am­estec*umed’'de uru- 11 ieli, care reprezintă o treime din valoarea nutritivă a raţiei zilnice. Dacă timpul este friguros, can­titatea d­e grăunte se va mări. Hrana se va da în adăpost. In zilele frumoase, hrana se va da afară în solar. Uruielile uscate amestecate cu făină de carne vor fi aşezate în jghiaburi, iar alătu­rea se vor pune nutreţuri minera­le şi nisip sau pietricele mărunte. Din loc în loc se pune fin de tri­foi sau lucernă şi bucăţi de sfe­­­­clă de zahăr sau furajeră, din­­ care păsările ciugulesc după voie.­­ In adăpost trebuie să existe în ■ permanenţă apă proaspătă şi cu­rată. Apa poate fi înlocuită cu succes cu lapte smintenit. O găină consumă pe zi 120— 140 grame hrană. Hrana trebuie să fie bogată în proteine, hidraţi de carbon, grăsimi, săruri mine­rale şi vitamine. Pentru orientare dăm mai jos un exemplu de raţie pentru 10 găini în timpul iernii: — porumb 35 la sută 455 grame — uruială de mazăre 10 la sută­­ , 130 grame — şroturi 15 la sută , 195 grame — ovăz 20 la sută , 260 grame — făină de lucernă 10 la sută . . 130 grame — săruri minerale 5 la sută ... 65 grame — morcov și sfeclă 5 la sută . . 65 grame Total . . 1,300 kg Ing. IOAN HOSSU 35 la sută din elevi — deţinători ai libretelor de economii învăţătoarea Sora Elena de la şcoala de 7­­ani din comuna Er­­neţ este şi responsabilă C.EX. Ea du« G ’muncrnastinuTa 'am în rîndul elevilor, cit şi a în­văţătorilor pentru ca să devi­nă posesori ai libretelor C.E.O. Numai în perioada 19 octombrie — 25 noiembrie ac. responsabila a vîndut timbre de economisire C.E.C., în valoare de 1.540 lei, iar 35 la sută dintre elevi au de­venit deţinători ai libretelor de economii cu dobîndă.­­OoO ■ ■■ ' j Un interes deosebit pentru aceas-­­ ta acțiune prezintă și corpul di­dactic care­­sprijină munca rodni­­j­că* a învăţătoarei Sora Elena — una din responsabilele C.E.C. fran-BOJTHE BELA corespondent voluntar La Dătăşeni se ară de zor Pe ogoarele gospodăriei agricole colective „16 Februarie 1933“ din satul Dătăşeni, Raionul Luduş, mecanizatorii de la SM.T. Luduş muncesc de zor la arăturile adînci de toamnă. Pînă acum ei au exe­cutat arături adînci de toamnă pe o suprafaţă de 329 ha din cele 359 ha planificate. Paralel cu arăturile, colectiviștii transportă pe cimp îngrășăminte naturale. Pînă în prezent au trans­portat peste 6 vagoane gunoi de grajd. SESIUNILE SFATURILOR POPULARE In oraşele reşedinţă de raion din regiunea noastră continuă să aibă loc sesiuni ordinare ale sfaturilor populare orăşeneşti. M­iercuri după-amiază s-au în­trunit în acest scop şi deputaţii Sfatului popular orăşenesc Reghin care au analizat activitatea depusă de către comitetul executiv al sfa­tului popular de la începutul anu­lui în domeniul gospodăririi comu­nale şi al înfrumuseţării oraşului şi au aprobat cu acest prilej şi proiectul de plan al lucrărilor pre­văzute pentru anul 1962. La sesiu­ne a prezentat un raport şi depu­tatul Chiorean Alexandru preşedin­tele comisiei permanente de gos­podărire comunală şi industrie lo­cală, asupra activităţii membrilor comisiei. Din raportul prezentat de că­tre tovarăşul Merdar Mihai, vice­preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, a reieşit că datorită conducerii per­manente a activităţii sfatului popu­lar de către comitetul raional şi orăşenesc de partid, avînd spri­jinul efectiv la­l comitetului executiv al sfatului popular raional cit şi al organizaţiilor U.T.M şi de sin­dicat, Comitetul executiv al Sfatu­lui popular orăşenesc Reghin a reuşit să cuprindă în mare măsură sarcinile care l­a stat în faţă şi să îndrume în aşa fel executarea lor, ca acestea să fie îndeplinite la timp şi în bune condiţiuni. Astfel, planul valoric al investiţii­lor din fond centralizat prevăzut pentru anul în curs, totalizind 730.000 lei pentru construcţii, şi 10.000 lei pentru utilaje, a fost realizat în întregime, executându-se în cadrul lui numeroase lucrări edilitare. Au fost efectuate astfel lucrări de modernizări de pavaje şi de amenajări de trotuare pe străzi­le­ Ecaterina Varga, Apalinei, Ilie Pintilie şi altele, în valoare de 340.000 lei, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului să mai fie efectuate lucrări similare în valoare de 175 000 lei. Au fost terminate lu­crările de reconstruire a barajului de peste Mureş începute în cursul anului trecut. Raportul a scos în evidenţă numeroase alte realizări de interes gospodăresc. In sesiune s-a scos în evidenţă rolul uriaş pe care-l prezintă pen­tru înfrumuseţarea oraşului acţiu­nile patriotice ale cetăţenilor şi implicit activitatea depusă de de­­putaţi în această direcţie. Astfe­l în acest an cetăţenii oraşului, în­ frunte cu deputaţii, au efectuat­­ 172.758 ore de muncă patriotică, executînd lucrări in valoare de 403.000 lei. Printre obiectivele mai însemnate din acest an, în faţa deputaţilor sfatului popular şi a comitetului executiv au stat lucrările de im­troducere a apei potabile şi cele pregătitoare pentru canalizarea oraşului. In cadrul lucrărilor de introducere a apei potabile au fost executate forări pentru 15 puţuri de alimentare cu iapă a re-­ zervoarelor. Construcţia rezervoa-­ relor cu un volum de 1.500 m­c este­ pe terminate. In prezent se lu­­crează la montarea şi aşezarea tuburilor de asbociment pe trasee. Pentru ca încă la începutul anulu­lui 1962 să înceapă lucrările de canalizare a oraşului a fost întoc­­­mită documentaţia necesară, s-a executat studiul tehnico-economic, şi s-a stabilit urgenta traseelor. In cadrul planului de lucrări pentru anul 1962 au fost fixate amplasamentele tuturor construcț­­iilor noi care se vor efectua şi printre care se află patru blocuri de locuinţe cu 60 de apartamente, o baie comunală, un complex co­­mercial, un restaurant în parcul popular şi altele. Pe marginea rapoartelor prezen­tate au luat cuvîntul numeroşi de­putaţi. Ei au adus în faţa comite­tului executiv propunerile făcute de cetăţeni cu prilejul adunărilor de dări de seamă semestriale cit şi al altor consfătuiri. Numeroase propuneri au fost fă­­cute de deputaţi în legătură cu îmbunătăţirea iluminatului pe străzi, continuarea modernizării străzilor, construirea de trotuare etc. In încheierea sesiunii, deputatul Tarta Viorel, procuror-şef al rav­ionului a prezentat în faţa deb­eu­taţilor un referat cu privire la însemnătatea respectării legalită­­ţii populare de către cetăţeni. I. OPREA ----- C.-DOC--------— VINERI 1 DECEMBRIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Cer senin. „Pro­gresul“: Patru in potop. „Steagul roşu“: Trecerea interzisă. „Tine­retului: Insula în flăcări. „Muncitoresc“: Cîntecul mării. „Dó­zsa Gh.“: Strada Preriilor. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Taina cetăţii LUDUŞ 30 Decembrie“: Aproape de soare MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“; Aproape de soare ODORHEI „Muncitoresc“; Ker Oglî REGHIN „Victoria"; Cavalerii teutoni TIRNAVENI „23 August“; Vikingii, TOPLIŢA „Muncitoresc"; Volga, Volga Teatrul de stat din Tg. Mureş prezintă vineri 1 decembrie, la orele 20, piesa „Liturghia de la miezul nopţii" de P. Karvas. ★ Teatrul de stat de păpuşi din Tg. Mureş prezintă vineri 1 deceni­,­biie, la orele 10 şi 15, piesa „Aventurile lui Buratino". VINERI 1 DECEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 6,30­ — Emisiunea pentru sate; 7,15 —* Cîntece de muncă; 8,30 — Muzică populară romînească; 10,08 — Muzică uşoa­ră; 11,03 — Muzică simfonică de compozitori sovietici; 12,10 — Estrada melodiilor; 12,45 — Melo­dii populare romîneşti interpretate la vioară de Costică Dură; 13,05 — Muzică din operete; 14,00 — Cîntece şi jocuri populare romi­­neşti; 14,30 — Muzică uşoară; 15,45 — Muzică populară romî­nească; 16,15 — Vorbeşte Mosco­va; 18,30 — Tribuna Radio: Epoca contemporană — epoca triumfului socialismului şi comunismului pe scară mondială; 19,00 — Jurnalul satelor; 19,25 — Solişti şi for­maţii artistice de amatori; 20,30 — Concert ghicitoare; 21,15 — Din poezia lui V. Maiakovski; 21,30 — Din creaţia compozitorului Ion Vasilescu. Programul II: 12,45 — Muzică uşoară; 14,03 — Cîntece sovieti­ce; 14,30 — Din viaţa de concert a Capitalei; 15,00 —Melodii popu­lare romîneşti şi ale minorităţi­lor naţionale; 15,35 — Actualita­tea în ţările socialiste; 17,00 — Tineri interpreţi de muzică popu­lară romînească; 18,05 — Muzică uşoară romînească; 18,35 — Ciu­tă orchestra de muzică populară „Brîuletul“ din Constanta; 19,00 —„ Fragmente din opereta ,,Lilia­cul“ de J. Strauss; 19,30 — Tea­tru la microfon: „Patru sub un acoperiş“, comedie de Smirnova şi Kreindel; 21,30 — Actualitatea Rad­io. TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă. Pentru întărirea economi­­co-organizatorică a G.A.C. — Emi­siune pentru corespondenţi. 5,30— 6 în limba maghiară: Sfatul apicul­torului — Hubesz Valter: Dansuri din Körispatak — Ne scriu co­respondenţii — Cîntece populare şi ceardaşuri. 14,30—15 în limba maghiară: Jurnalul corespondenţi­lor din întreprinderi — Din cîn­­tecele popoarelor — Ce să citim? 17—17,30 în limba romînă: Mozaic radiofonic. 17,30—18,30 în limba maghiară: Cronică economică — Muzică distractivă — Artiştii plas­tici se pregătesc pentru expoziţia de iarnă — Muzică simfonică. ----------------------------­★ Arături adînci pe toată suprafaţa Cunoscînd importanţa arăturilor adînci de toamnă, colectiviştii din Ideciu de Sus, Raionul Reghin, au executat această lucrare pe Ini­­reaga suprafaţă ce urmează a se însăminta în primăvară. In primul rînd s-au arat cele 10 hectare de­semnate pentru obţinerea în­ iarrtrP viitor­­a unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar, lit ter­­ren neirigat. O dată cu arătura­ adîncă s-au încorporat în sol şi îngrăşămintele. DANI­LA AUREL corespondent voluntar. CUM VA FL Pentru următoarele două zile. La început vreme umedă, noroa­­să, cu precipitaţii temporare. A­­poi, timpul se răceşte treptat şi precipitaţiile vor avea caracter cu totul local. Temperatura noaptea va fi cuprinsă între 0 şi minus 5 grade, iar ziua între 0—10 grade. sînt potrivit din nord-est si est.

Next