Steaua Roşie, ianuarie 1962 (Anul 11, nr. 1-25)

1962-01-03 / nr. 1

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. I (1.186) Miercuri, 3 ianuarie 1962 1 4 pagini 20 bani Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI, CETĂŢENI AI REPUBLICII POPULARE ROMINE, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniţi în această noapte in mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor şi tovarăşilor de muncă, în faţa aparatelor de radio sau de televiziu­ne, aşteptăm sosirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie şi voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptăţită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari în­făptuiri, roadele muncii poporului nostru deosebit de bogate. Cunoaşteţi tabloul impresion­antelor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, înfăţişat la recenta sesiune a Marii Adunări Na­ţionale. Planul producţiei industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii pot privi cu satisfacţie rezultatele muncii lor pline de abnegaţie. In toate ramurile economiei au fost puse în func­ţiune noi capacităţi de producţie. Economia naţio­nală a primit mai mult metal, mai multe maşini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg con­sum. In toate regiunile şi oraşele ţării iscusiţii noştri constructori au ridicat noi clădiri industriale, car­tiere de locuinţe, aşezăminte de învăţămînt, sănăta­te, cultură. Milioane de ţărani, uniţi în gospodării colecti­ve, au cules rod bogat, se schimbă întreaga înfă­ţişare a satului şi felul de trai al ţărănimii. Ţăra­nii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belşug de produse necesare bunului trai al popu­­laţiei. Cadrele noastre didactice din învăţămîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cerce­tări ştiinţifice, din domeniul culturii şi creaţiei ar­tistice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nostru de mîine, pentru pre­gătirea de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul econo­miei şi culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări şi spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră Clasa m­uncnoaie cui tr­ăst misiunea de clasă conducătoare a societăţii, ţărăni­mea noastră care a păşit cu hotărîre pe calea agri­culturii socialiste, oamenii de cultură care şi-au pus cunoştinţele şi forţele creatoare în slujba po­porului, vor adăuga în anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinute pînă acum. încrezător în capacităţile sale creatoare, în vii­torul său însorit, mîndru de succesele obţinute, po­porul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîni pe soarta sa și pe roadele muncii sale. , DRAGI TOVARĂȘI, Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epo­cal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arâtînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle ra­ţiunii umane sunt puse în slujba omului şi a bu­năstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului şi comunismului pe tot globul pămîntesc. Măreţele victorii ale poporului sovietic în con­struirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte ţări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capi­talismului, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social, însufleţesc po­poarele în lupta pentru lichidarea definitivă a ru­şinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menţinută este o nouă dovadă că forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izo­late, politica lor tot mai compromisă în ochii po­poarelor. Marea Uniune Sovietică şi alături de ea celelalte ţări ale lagărului socialist, ţin sus steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită şi hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa şi omenirea va fi ferită de ravagiile pus­tiitoare ale unui nou război mondial. România îşi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paşnică între toate statele fără deosebi­re de sistem social. In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenţa, de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofiţerii şi ostaşii Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Populare Romme, caiac i­iiuian­ uaur­uiUir mnunsi­­din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire şi noi succese în munca rodnică pe care o desfăşoară. In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, con­structor al socialismului! LA MULŢI ANI, IUBIŢI TOVARĂŞI ŞI PRIE­TENI! Prima şarjă de carbid a anului 1962 Am poposit în secţia carbid a Combinatului chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, acum, cînd doar puţine minute ne mai despart de sosirea noului an, cu intenţia de a relata cîteva as­pecte din munca celor ce fabrică carbidul şi apoi, cînd va sosi mo­mentul, să le facem a­­cestor harnici muncitori o caldă urare. In­secţie multă ani­maţie. Pe feţele munci­torilor brăzdate din cînd în cînd de străful­gerări de lumină se poate citi că trăiesc momente de emoţie. Ce-i frămîntă? Dacă se va putea realiza scurgerea la ora planificată, ce calitate va avea carbi­dul de la cuptorul I transformat, şi apoi fap­tul că tocmai lor le-a revenit cinstea de a­ în­cheia un an şi de a produce primele canti­tăţi de carbid pentru anul 1962. Sărbătoresc de fapt un dublu eve­niment : revelionul şi elaborarea primei şarje de carbid de la cupto­rul I transformat (mon­tat recent). Privim cum gurile flămînde ale cuptoarelor înghit parcă mai cu poftă tonele de cărbune şi var, care acolo în pîntecul­ cuptorului de pe vetrele fierbinţi se transformă într-o pastă incandescentă, străluci­toare şi scînteietoare. Se naşte carbidul. Comunistul Dumitru Cucerzan, aproape că aleargă de colo-colo, supraveghind funcţiona­rea fiecărui cuptor. Cu o grijă părintească în­să, nu scapă din priviri cuptorul I, cel care va trebui să-şi inaugureze existenţa cu primele to­ne de carbid în anul 1962. Au mai rămas doar cîteva minute pînă la miezul nopţii şi oame­nii aceştia pe care noul an i-a găsit la post, muncesc de zor, ca ieri sau ca în fiecare zi a anului. Acum însă, pe chipurile lor şi chiar şi în aer parcă pluteşte un iz de sărbătoare. Şeful de echipă, co­munistul Gheorghe Han­­ca, pare a fi stană de piatră lîngă cuptorul I. De cînd a fost pornit nu s-a mai mişcat de lîngă el. Prin vizor, priveşte departe în mă­runtaiele cuptorului; îl simte cum respiră, cum se plămădeşte şarja. Deodată, un şuier pre­lung de sirenă vesteşte marele eveniment. In clipa aceasta, clinchetul paharelor de cristal ri­dicate de mii şi milioa­ne de mîini şi tradiţio­nala urare „La mulţi ani“ au vestit începerea unui nou an. In secţia carbid, în semn de sla­vă muncii şi Anului nou, oamenii s­e opresc pentru cîteva clipe, îşi string mîinile şi-şi zîm­besc, urîndu-şi „La mulţi ani!“. Puţin după miezul nopţii, cînd încă mulţi nu s-au obişnuit cu gîn­­dul că trăiesc în 1962, comunistul Szántó Ale­xandru, răspunzînd u­­nei comenzi scurte, face prima străpungere şi prima şarjă de carbid din noul an năvăleşte în cuvele vagoneţilor de fier sub privirile pline de mulţumire şi fericire a celor ce l-au fabricat. Fiind pus în funcţie cu 6 zile înainte de ter­men, cuptorul I trans­format a dat în această noapte prima cantitate de carbid în anul 1962. La analiza de laborator a reieşit că volumul de acetilenă degajat de 1 kg de carbid este cu 5 litri mai mare decît me­dia realizată în 1961. Astfel harnicii muncitori ai secţiei carbid au ob­ţinut primul succes în anul acesta. IOAN HASAŞIU Revelion la cîteva gospodării agricole de stat Noul an, 1962, a găsit mesele lucrătorilor gospodăriei agricole de stat din Sîncraiu de Mureş încăr­cate cu mîncare şi băutură. Şi ei au ciocnit pahare pentru succesele obţinute în anul 1961 şi pentru noi succese în 1962. La 31 decembrie, lucrătorii acestei gospodării şi-au luat rămas bun de la bătrînul 1961­­ trecînd în revistă succese remarcabile. Obţinerii unor recolte bogate în acest an ei i-au pus baze solide încă în 1961. In sec­torul zootehnic, de asemenea sar­cinile de plan au fost realizate cu mult înainte de termen. — Cîte 3.780 litri de lapte am obţinut în anul 1961 pe cap de vacă furajată — ne spune tovară­şul Dombi Eugen, inginerul-şef al gospodăriei. Pe 1962 avem sarcina să realizăm o producţie medie­ de 3.900 litri lapte pe cap de vacă furajată. Succesele obţinute în anul 1961, în comparaţie cu anii anteriori, constituie o garanţie că producţia planificată va fi nu nu­mai realizată, ci şi depăşită. In anul 1962 vor spori simţitor şi efectivele de animale. Numărul bovinelor, bunăoară, va trece de 1.600, faţă de 801 în anul 1961. .Gospodăria va deţine la sfîrşitul acestui an 515 vaci, faţă de 373 în 1961. Succese de seamă sînt hotărîţi să obţină lucrătorii gospodăriei agricole de stat din Sîncrai şi în creşterea producţiei agricole la hectar. La porumb, pe­­ întreaga suprafaţă vor să realizeze cu 800 kg boabe la hectar mai mult decît în 1961. Pe o suprafaţă de 20 ha au prevăzut să obţină cel puţin 5.000 kg boabe la hectar, în­ teren neirigat. Condiţiile necesare rea­lizării producţiilor prevăzute au fost create. Luînndu-şi rămas bun de la 1961 şi păşind în 1962, lucrătorii aces­tei gospodării s-au angajat să depăşească cu mult realizările ob­ţinute în anul care a trecut, în toate domeniile de activitate. Spre noi succese în 1982 La gospodăria agricolă de stat din Singeorgiu de Mureş petrece­rea Revelionului a durat pînă în dimineaţa de 1 ianuarie. Muncito­rii, tehnicienii, inginerii şi funcţio­narii gospodăriei au ridicat pahare în cinstea fruntaşilor, în cinstea succeselor obţinute în anul 1961. Peste 4.100 litri de lapte au reali­zătorii brigăzii din Tirimia, aparţi­­nînd acestei gospodării. încă la 15 noiembrie 1961, lucrătorii din sec­torul zootehnic al gospodăriei au raportat realizarea sarcinilor de plan pe anul 1961. —­2.317 hectolitri de lapte, 55 tone carne de porc, 366 tone legu­me şi zarzavaturi etc., iată canti­tăţile de produse date peste plan în anul care a trecut de moneito­­rii gospodăriei de stat, iată rodul muncii lor însufleţite, desfăşurate sub conducerea organizaţiei de partid. Ora 24 a anului 1961 a găsit pe lucrătorii gospodăriei cu paha­rele pline. Ridicîndu-le, ei au cioc­nit pentru noi succese în anul 1962. In anul 1961 producţia de lapte planificată a fost depăşită cu peste 2500 litri pe cap de vacă furajată. In acest an ei sînt hotă­rîţi să depăşească realizările din 1961 cu cel puţin 300 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Din cul­tura mare s-au angajat să dea peste plan 66 tone de grîu, 50 tone de porumb, precum şi însemnate cantităţi de alte­ produse. Le urăm succese tot mai fru­moase în realizarea angajamente­m Prima cursă La ora cînd mulţi şî, chiar foar­te mulţi oameni veseli, mai gălă­gioşi ca de obicei, în urma săr­bătorii Revelionului se îndreptau spre locuinţele lor, un autobuz pleca în cursă. La orele şase fix ale primei di­mineţi din ’62, autobuzul T.V., cu n­r. 50.379 a plecat din Tg. Mureş spre Bistriţa. Călătorii continuau liniştiţi discuţiile înce­pute poate cu ore în urmă în jurul mesei îndestulate. Era întuneric. Farur­ile luminau puternic. Cu mîini sigure pe volan, şo­ferul îşi păstra privirile pironite pe şosea. Se luminase de-a binelea. In locul soarelui şi al fulgilor de zăpadă, pe geamurile maşinii au apărut stropi mari şi deşi de ploaie. Şoferul, stăpîn pe volan, conducea nestingherit. După pa­tru ore, conform programului, autobuzul a ajuns la Bistriţa. Aici, împreună cu taxatorul Ba­log Iosif, au spălat maşina şi apoi... din nou la drurn. Imediat după plecarea din Bis­triţa ceaţa se înţesa tot mai pu­ternic. Orele se scurgeau în şir. In fiecare staţie maşina sosea exact la ora fixată. La Reghin a sta­ţionat zece minute. Maşina a fost din nou spălată. O dată cu pleca­rea de aici s­-a făcut seară. Mai erau de străbătut ultimii 32 km. Pe geamuri, cădeau din nou picuri mari. Autobuzul a ajuns în faţa Auto­­gării din Tg. Mureş la orele 18:30. După o care de 188 km, înche­ind cu exactitate şi succes prima cursă din acest an, şoferul comu­nist Csalay Mihai şi-a ridicat molcom chipiul, ştergîndu-şi încet de pe frunte stropii deosebiţi de cei de pe fereastră. Ne-am adresat şoferului1, care în această zi a anului împlineşte 33 de ani la volan şi se numără printre cei mai pricepuţi din între­prindere,­­ pentru a ne mărturisi cîteva din planurile sale pentru noul an. — In primul rînd — ne-a spus şoferul Csalay Mihai — mi-am pus în gînd să parcurg cu maşina pe care o conduc 100.000 km fără reparaţii. Mă angajez să respect cu stricteţe şi pe mai departe pro­gramul sosirilor şi plecărilor din staţii. Voi munci în aşa fel încît maşina mea să consume cu cel puţin 10 la sută mai puţină ben­zină faţă de cea planificată, iar la ulei să fac o economie de 1 la sută. Voi face totul ca maşina să fie întreţinută în cele mai bune con­­diţiuni. Vreau ca şi în acest an călăto­rii să se simtă cît mai bine în maşina pe care o conduc. Şi, folo­­sindu-mă de acest prilej, permite­­ţi-mi să urez tuturor călătorilor un nou fericit şi noi succese în muncă, P. GIURGIU LA REGHIN Iată-ne în sala unde îşi petrece Revelionul colectivul de muncă de la I.I.R. „Republica“ Reghin. Se apropie ultimele minute din anul care se încheie. Vorbeşte Antal Ioan, directorul întreprinderii, fe­­licitînd colectivul pentru remar­cabilele succese obţinute în pro­ducţie în anul 1961. Apoi cei a­­proape două sute de participanţi toastează fericiţi pentru noi suc­cese. In sala minunat pavoazată, sub cupola împodobită cu zeci şi sute de panglici multicolore, se aud urale, felicitări reciproce. Fruntaşii colectivului de muncă, printre care lăcătuşul Szakács Eu­gen, frezorul Săcălean Iacob, tur­nătorul Hie Moldovan şi mulţi al­ţii se ridică de la mese şi-şi feli­cită tovarăşii de muncă, urîndu-le noi succese. ★ In sala mare a Şcolii medii „Petru Maior“ am ajuns în prime­le minute din Anul nou. Aici, în prezenţa a peste 200 de tineri, ve­selia şi entuziasmul nu conteneau. Vîrtejul dansului i-a cuprins pe toţi. E foarte greu să distingi din această mulţime pe cei mai buni tineri. Aici sunt fruntaşii tinerilor din raion. Printre ei: învăţătorul Tóth Jenő din Glăjărie, soţii Doi­na şi Alexandru Boariu de la I.P.M. „Sport“, Piri şi Vincze Baiko de la I.R.U.M., Ignat loan şi Nagy Petru de la C.I.L., Suciu Viorel de la I.R.T.A., Trifan Gheorghe, Vultur loan, Cherecheş loan şi atîţia alţii, cunoscuţi prin faptele, prin munca, prin exem­ Studenţii de­­ cele trei­­insti­tute de învăţă­mînt superior din oraşul Tg. Mureş, Institutul medico-farmace­­utic, Institutul de teatru „Szent­­györgyi István“ şi Institutul pe­dagogic şi-au pe­trecut împreună seara de revelion în frumoasa sa­lă a sporturilor­­de la I.M.F. Do­minată de un brad cu ramurile pînă la tavan, împodobit feeric, sala gătită de sărbătoare şi-a primit cu ospita­litate numeroşii invitaţi. Revelio­nul studenţilor tîrgumureşeni la care au partici­pat în număr mare şi cadrele didactice ale ce­lor trei institute, cît şi la­mătelii instituţiilor me­­dico-s­anitare din oraş s-a carac­terizat printr-o bună dispoziţie generală, voio­şie tinerească şi bineînţeles, prin numeroase sur­­si» Lumini noi la Tîrgu-Mureş An de an ora­şul Tg. Mureş îşi schimbă as­pectul. Nu mai e de mult un tîrg oarecare, nu mai e demult un oră­şel provincial în­tunecos cu străzi înguste şi întor­­tochiate, nu mai are izul unei lo­calităţi izolate. E un oraş mo­dern, cu blocuri mari, moderne, cu cîte 3-4 şi 6 eta­je de o acurate­­ţă plăcută, cu bulevarde largi, scăldate în lu­mina dulce, fluo­rescentă. Dar înfrumuseţarea oraşului conti­nuă. Zilnic apa­re ceva nou, modern. In fotografie, o echipă de elec­tricieni montea­ză ultimele lăm­pi cu o lumino­zitate puternică, feerică. Rev@Di@n 10®2 CARNAVALUL TINERETULUI Palatul culturii. Orele 22. In bă­­trîna clădire ce domină centrul oraşului Tg. Mureş domnea la acea oră o atmosferă tinerească, plină de veselie şi voie bună. Săli, foaiere, coridoare, totul era săr­bătoreşte pregătit cu ghirlande multicolore şi sclipitoare, cu bas toane ce se mişcă­­într-o adiere uşoară, abia perceptibilă. Atmos­fera caldă, prietenească s-a înfi­ripat pe nesimţite. Cîteva orches­tre umplură sălile palatului cu muzică. Muzică şi veseliei Cei peste 550 de tineri care au parti­cipat la revelionul organizat de Comitetul orăşenesc U.T.M. petrec împreună ultima noapte dintr-un an bogat, plin de succese. Luminile încep să pălească uşor. Se ciocnesc pahare, se cum­pără bilete de tombolă, muzica îi cheamă pe tineri în sala de oglinzi, la dans. Da, da, exact în sala de oglinzi! In sala în care, sub dominaţia odiosului regim burghezo-moşieresc, sau pe timpul cînd se aflau la putere hortiştii, puteai găsi o galerie întreagă de persoane desfigurate, descompuse, aruncînd cupe de şampanie in oglinzi. Acum In sala de oglinzi cu fe­restrele frumos ornamentate cu picturi reprezentînd icene din vechi balade şi basme populare — valsează un lăcătuş cu o textilistă, ori alţi zeci şi zeci de tineri, oa­meni simpli şi modeşti, muncitori, fruntaşi, studenţi, profesori, func­ţionari, activişti; sunt veseli cu to­ţii. Unii se cunosc între ei, aşa după figură, alţii însă adunaţi laolaltă cu cei mai apropiaţi to­varăşi de muncă se simt în inte­riorul fastuos al Palatului ca în sinul familiei. Oglinzile reflectă acum profilul unui maharadjan cu turban, prins într-un tango cu un clovn. Uria­şul sombrero e de asemenea pre­zent printre zecile de măşti din sală. Măşti, măşti şi preocupări: dans, muzică, tombolă şi... bine­înţeles paharul cu vin. • La o masă veselă în mijlocul unei săli am întîlnit simpatica familie Florin şi Elena Damian. Sînt veseli. Lenuţa îşi aşează cochet masca. Soţul o invită „Mas­că, poftiţi la dans". Şi de ce nu? Noul apartament în care de curînd au intrat este îndestulat. Tot la o masă mare şi veselă tînărul Marius Banu, tehnician la P.T.T.R. Tg. Mureş, discută a­­prins. De data aceasta nu mai este concentrat asupra vreunui aparat complicat dintr-o centrală telefo­nică, antrenîndu-se în veselia ge­nerală. La aceeaşi masă tînărul student Emil Coman de la Insti­tutul pedagogic era preocupat într-o discuţie profesională. E chimist şi... reacţiile nu sînt sim­ple. Aşa că..., o discuţie chiar şi cu acest prilej este bună. Poate e şi pasiunea pentru meserie, nu . Pe foaier, în faţa sălii de oglinzi, Aurel Hidoş activist la U.T.M. discuta cu un grup de ti­neri. Despre activitatea organiza­ţiilor U.T.M. din Dumbrăvioara sau Glodeni ? Nu am putut afla. Muzica i-a chemat la dans. Ioan Tohăneanu tînăr inovator, munci­tor la „Ludovic Minszki“, Adam Eva ori Demeter Rozalia, prima ţesătoare la persoane, cealaltă elevă la şcoala textilă au uitat pentru moment de preocupările lor de producţie. Sînt veseli, plini de bucurie. Ce le va aduce anul­ 1962? Bineînţeles, noi succese ! Renunţ să mai fac cunoştinţe. Mai e puţin pînă bate gongul care va vesti cel mai sărbătoresc miez de noapte. Cupele cu vin se con­sumă pe întuneric. Se aude fredo­­nind tradiţionalul „Mulţi ani tră­iască ..." Gînduri, emoţii, proiecte de vii­tor... Acestea sînt strînse ca într-un mănunchi uriaş de fleri în inimile oricărui tînăr de aici. Pă­şesc într-un an nou, mai frumos, mai aproape de ţelul nostru final. Şi... emoţii, gîndurile şi proiec­tele se transformă în explozii de bucurii în sălile Palatului. Se ivesc zorile şi petrecerea încă unu s-a terminat. Tradiţionalul cari­naval de An nou continuă. "­­ ★ In sălile Palatului culturii peste 550 de utemişti, fruntaşi în pro­ducţie, studenţi, elevi, activişti U.T.M. sărbătoresc ultima noapte din an. Toată bucuria, toată voia bună, toate gîndurile sunt îndrep­tate către partidul nostru drag, care creează tinerilor tot mai bu­ne condiţii de muncă, de învăţă­tură şi de... a-şi petrece timpul liber plăcut, educativ, reconfortant AUREL URZICĂ In sala de oglinzi se dansează parcă mai plăcut... Foto: MARX JÓZSEF

Next