Steaua Roşie, ianuarie 1962 (Anul 11, nr. 1-25)

1962-01-03 / nr. 1

4 Din lucrările Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti (Urmare din pag. 3-a) firii mecanizatorilor de toate gra­dele, la nivelul tehnicii moderne, Ministerul Agriculturii să îmbu­nătăţească permanent cursurile anuale de ridicare a nivelului pro­fesional cu toţi mecanizatorii, în vederea cunoaşterii maşinilor noi, introduse în agricultură. Gospodăriile agricole colective să trimită colectivişti la centrele mecanice ale Ministerului Agri­culturii pentru a fi instruiţi în cunoaşterea şi folosirea utilajelor şi instalaţiilor livrate acestora. De asemenea s­ă se studieze mo­dul în care urmează a fi pregătite cadrele necesare înfiinţării echipe­lor care să execute lucrările de montare a instalaţiilor şi a utila­jelor în gospodăriile agricole co­lective. Constructorii de tractoare şi maşini agricole, împreună cu lu­crătorii din agricultură care le mînuiesc, trebuie să colaboreze şi mai mult în viitor, pentru ca ex­perienţa lor comună să poată fi pusă în valoare şi să ducă la îm­bunătăţirea construcţiei şi folosirii maşinilor, ajutînd prin aceasta într-o măsură şi mai mare pe co­lectivişti în obţinerea unor recolte bogate. Comisia îşi exprimă convinge­rea că punerea în practică a învă­ţămintelor preţioase, rezultate din dezbaterile care au avut loc şi propunerile făcute în Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti, va contribui şi mai mult la ridicarea producţiei agricole, la mobilizarea membrilor gospodăriilor agricole colective şi a mecanizatorilor din staţiunile de maşini şi trac­toare în realizarea cu succes a sarcinilor privind extinderea me­canizării proceselor de producţie în gospodăriile agricole colective, în scopul creşterii producţiei agri­cole, a productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost a pro­duselor agro-alimentare. STEAUA ROȘIE Mesajul de Anul nou adresat poporului sovietic de C.C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite : C.C. al P.C.U.S., Prezidiul So­vietului Suprem al U.R.S.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au adresat poporului sovietic un mesaj în care îl felicită de Anul nou şi îi urează multă sănătate, noi victorii în glorioasa muncă pentru binele patriei, în numele triumfului comunismului. Puternica noastră patrie, se supune în mesaj, păşeşte în noul an în deplina înflorire a forţelor creatoare, constructive. Poporul sovietic atinge mereu noi culmi, îndeplineşte cu succes prevederile planului septenal, traduce în via­ţă măreţul program de construire a comunismului. In mesaj se subliniază în mod deosebit că în anul 1961 indus­tria U.R.S.S. a dat o producţie egală cu întreaga producţie a pri­mului cincinal postbelic (1946— 1950). 1961 a fost un an de victorii de cea mai mare însemnătate a mişcării comuniste şi muncito­reşti mondiale, un an de victorii ale forţelor păcii asupra forţelor inacţiunii şi războiului. Partidul comunist, guvernul sovietic, toţi oamenii sovietici apără cu hotă­rîre pacea pe pămînt. In această luptă nobilă umăr la umăr păşesc alături de noi ţările socialiste frăţeşti, toate popoarele iubitoare de pace de pe globul pămîntesc. După cum se subliniază în me­saj, lumea socialismului dispune de o puternică bază materială pentru a pune frîu agresorilor şi aţîţătorilor la război. Forţele ar­mate ale Uniunii Sovietice, înzes­trate cu tehnica modernă şi cu cele mai perfecţionate arme, stau cu vigilenţă de strajă muncii paş­nice a oamenilor sovietici. Partidul Comunist şi guvernul sovietic vor continua şi pe viitor să lupte cu consecvenţă şi hotă­­rire pentru înflorirea continuă a ţării noastre, pentru o pace trai­nică pe pămînt, vor continua să întărească şi să extindă relaţiile de colaborare frăţească între ţă­rile socialismului, să acorde aju­tor prietenesc popoarelor care au sfărîmat jugul colonialist şi au păşit pe calea construiţii unei vieţi noi. In mesajul de Anul nou se transmite un salut cordial şi cele mai bune urări popoarelor din ţările socialiste frăţeşti, precum şi urări de noi succese oamenilor muncii din întreaga lume în lupta lor nobilă pentru pace, democra­ţie şi socialism. La Gauhati A fost inaugurată prima rafinărie de petrol din India construită cu ajutorul R. p. Romíno DELHI 2 (Agerpres). — Cores­pondență specială : La 1 ianuarie, primul ministru al Indiei J. Nehru a inaugurat la Gauhati, într-un cadru festiv și de mare entuziasm prima rafinărie de petrol din India. Rafinăria proiectată şi utilată în întregime de către R. P. Romînă are o capacitate de 750.000 tone produse petrolifere. Cei prezenţi la inaugurare au felicitat călduros pe invitaţii şi specialiştii romîni. La festivităţi au participat minis­trul de Stat în Ministerul Oţelului, Combustibilului şi Subsolului K- D. Majaviya, guvernatoru­l sta­tului Assam, Shrinaghesha, minis­trul principal al statului Assam, B. Chakiha, miniştri ai statului Assam, conducători ,ai întreprinde­rilor petrolifere de stat indiene, ofi­cialităţi, ziarişti şi peste douăzeci de mii de locuitori din Gauhati şi localităţile apropiate. Au partici­pat de asemenea tov. Mihail Fio­­rescu ministrul Industriei Petrolu­lui şi Chimiei, invitat al guvernu­lui indian şi tov. Iancu Horaţiu ambasadorul R. P. Romíno în India. In cuvîntarea sa tov. Mihail Flo­­rescu a transmis primului minis­tru al Indiei, tuturor celor care au contribuit la ■ punerea în func­ţiune a rafinăriei, poporului indian felicitări şi urări de prosperitate din partea guvernului R. P. Ro­mâno, a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri. El­­a subliniat că con­struirea acestei rafinării este ro­dul colaborării prieteneşti care ca­racterizează relaţiile dintre cele două ţări. In cuvîntarea sa primul ministru J. Nehru a spus : „Inau­gurarea rafinăriei de la Gauhati constituie un capitol şi o trăsă­tură nouă în dezvoltarea econo­miei Indiei“. J. Nehru i-a felicitat pe specialiştii români şi indieni pentru ridicarea acestui obiectiv într-un timp record: 22 luni, în ciuda a numeroase greutăţi. El a mulţumit ministrului Industriei Pe­trolului şi Chimiei al R. P. Ro­mâne pentru colaborarea şi aju­torul acordat de guvernul romín în construirea rafinăriei. J. Nehru şi-a exprimat bucuria că rafinăria a fost inaugurată în ziua de Anul nou care este considerată în ge­neral o zi de bun augur. A urmat vizitarea rafinăriei de către oficialităţi şi invitaţi. Insta­laţiile funcţionează în cele mai bune condiţii. Randamentul şi ca­litatea produselor obţinute depă­şesc din prima zi prevederile pla­nului. La instalaţia de distilărie primară J. Nehru a scos probe din produsele obţinute. La rampa de încărcare se umpleau primele cis­terne cu produsele rafinăriei. Cu ocazia inaugurării a fost organizată o manifestare cultu­rală la care şi-a dat concursul echipa de dansuri şi cîntece romî­­neşti formată din specialişti ro­mîni şi membrii familiilor lor. Spectacolul a fost primit cu căl­dură de participanţii la inaugu­rare­★ In ajunul inaugurării rafinăriei de la Gauhati, tov. Iancu Hora­ţiu, ambasadorul R. P. Romíno în India, a oferit o recepţie în cin­stea tov. Mihail Florescu, minis­trul Industriei Petrolului şi Chi­miei. La recepţie au luat parte primul ministru J- Nehru, minis­trul de stat în Ministerul Oţelului, Combustibilului şi Subsolului, Ma­­laviya, guvernatorul statului As­sam, Shrinaghesha, ministrul prin­cipal al statului Assam, B. Cha­k­ha, miniştrii statului Assam, con­ducătorii întreprinderilor petroli­fere de stat din India, funcţio­nari superiori şi personalităţi din Assam, ziarişti şi specialişti ro­mâni care au participat la con­struirea rafinăriei. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială­După recepţie tov. Mihail Flo­rescu a ţinut o conferinţă de pre­să la care au participat ziarişti de la cele mai importante ziare din India. In seara zilei de 31 decembrie, oaspeţii români sosiţi la inaugurarea rafinăriei Gauhati, au participat la un dineu oferit de B. Chakiha ministrul principal al Assamului, în cinstea primului ministru al Indiei J. Nehru, DE PESTE HOTARE Recepţie la Kremlin MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite : In noaptea de Anul nou la Kremlin a avut loc o recepţie, o­­ferită de guvernul U.R.S.S., la care au luat parte aproape 2.000 de oaspeţi. La recepţie au luat par­te con­ducători ai P.C.U.S. şi guvernu­lui sovietic, inovatori în produc­ţie şi constructori din Moscova, lucrători din agricultura regiunii Moscovei, oameni de ştiinţă şi cultură, precum şi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Moscova. N. S. Hruşciov a rostit un toast de Anul nou. El a vorbit despre marile succese obţinute de po­porul sovietic în cursul anului care a trecut, precum şi despre realizările popoarelor frăţeşti ale ţărilor socialiste. N. S. Hruşciov şi-a exprimat încrederea că în anul 1962 po­poarele care luptă pentru inde­pendenţa lor vor obţine noi vic­torii. Conducătorul guvernului sovie­tic a subliniat din nou că U.R.S.S. a promovat, promovează și va promova politica externă leninis­tă de pace și prietenie între po­poare, îndreptată spre înlăturarea primejdiei unui nou război, spre întărirea păcii în întreaga lume. .In ultimii 200 de ani influenţa Angliei în lume n-a fost niciodată mai redusă ca acum“( LONDRA 2 (Agerpres). — „In ultimii 200 de ani influen­ţa Angliei în lume n-a fost nici­odată mai redusă ca acum“ — se arată în mesajul de Anul nou al liderului Partidului laburist Gaitskell, dat publicităţii la Lon­dra. In anul 1961, a declarat Gaits­kell, am fost martorii crizei eco­nomice, creşterii taxelor pentru asistenţa medicală, majorării im­pozitelor şi îngheţării salariilor. Guvernul conservator, a conti­nuat el, a jignit profund toate ţările membre ale Commonwealth­­ului prin ruşinosul său proiect de lege rasist cu privire la limitarea imigraţiei. El s-a lăsat influenţat de aripa de dreapta reacţionară, împiedicînd acţiunile O.N.U. în Congo şi apărînd rînduielile co­loniale perimate. In felul acesta, a subliniat Gaitskell, guvernul conservator a realizat anul aces­ta un fel de record de politică greșită și nejustă. N. S. HRUŞCIOV, „suntem ferm convinşi de triumful deplin şi definitiv al comunismului“ MOSCOVA 2 (Agerpres), — TASS transmite: Ziarul „Izvestia“ a publicat răspunsurile lui Nikita Hruşciov, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., la întrebările profesorului austriac Hans Tier­ring. Arătînd că propaganda bur­gheză se străduieşte să insufle o concepţie greşită despre co­munism, încercînd să semene ne­încredere faţă de această mărea­ţă învăţătură, N. S. Hruşciov a subliniat: „Sîntem ferm con­vinşi de triumful deplin şi defi­nitiv­­al comunismului“. El a ară­tat că comunismul vine să ia lo­cul capitalismului „nu pentru că noi vrem aceasta, ci pentru că orînduirea comunistă asigură în comparaţie cu toate celelalte for­maţiuni o dezvoltare superioară forţelor de producţie, satisface­rea la maximum a necesităţilor materiale şi spirituale ale fiecă­rui om, adevărata democraţie, li­bertate deplină societăţii şi fie­cărui membru al acesteia“. Coexistenţa paşnică constituie linia generală a politicii externe sovietice, a subliniat N. S. Hruş­ciov. Ea rezultă din însăşi na­tura statului sovietic în care nu există clase şi grupuri sociale interesate în război, în acapa­rarea bogăţiilor altora, în subju­garea altor popoare. Ţările socialiste, a arătat N. S. Hruşciov, nu intenţionează să se amestece în treburile altora şi să exporte revoluţia. Dar, a subli­niat el, nu este nimănui permis să exporte în alte state nici con­­trarevoluţia. Ţările capitaliste trebuie să fie interesate nu în mai mică măsură, ci chiar în mai mare măsură în înlăturarea primejdiei de război, a subliniat N. S. Hruş­, ciov. Ele nu deţin superioritatea; ele au pierdut-o pentru totdeauna, N. S. Hruşciov a subliniat din nou că coexistenţa paşnică a ţa­­rilor cu orînduiri sociale diferite constituie necesitatea obiectivă a dezvoltării societăţii umane în epoca contemporană, înfăptuirea propunerilor sovie­­tice cu privire la dezarmarea ge-. nerală, la lichidarea sistemului colonialist, la încheierea Tratatului de pace cu Germania, ,ar distruge însăşi maşina de război şi ar per­­mite tuturor popoarelor să se ocu­­pe de munca paşnică. Guvernul sovietic, a spus N. S. Hruşciov, este gata ca şi în trecut să facă tot ce depinde de el pentru a re­­zolva problemele internaţionale arzătoare pe cale paşnică, pe ca­­lea tratativelor, ţinînd seama de interesele tuturor ţărilor. Subliniind în continuare că Uniunea Sovietică propune ţărilor capitaliste întrecerea paşnică, fiind ferm convinsă de avantajele orînduirii socialiste, N. S. Hruş­­ciov a relevat că în întrecerea paşnică îndelungată, nelimitată de vreun anumit termen, „popoarele se vor­ convinge că orînduirea so­cialistă este orînduirea cea mai justă, cea mai înaintată, că aces­teia îi aparţine viitorul“. Dreptul la existenţa unei orîn­duiri sociale sau alteia poate fi stabilit numai de popoarele înşi­­le, de împrejurarea dacă această orînduire corespunde intereselor majorităţii covîrşitoare a oameni­lor, a subliniat N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov a ironizat ideea,­vînturată de unii în ţările capitaliste, după care acestea ar accepta coexistenţa paşnică cu condiţia garantării din partea ţă­rilor socialiste a existenţei veş­nice a capitalismului. Relevînd în continuare că în cei peste 100 de ani care au tre­cut din momentul apariţiei „Ma­nifestului comunist“ al lui Marx şi Engels în lume s-au petrecut schimbări enorme în domeniul ştiinţei, tehnicii şi dezvoltării so­cietăţii N. S. Hruşciov a subliniat că esenţa capitalismului, cietate bazată pe exploatarea orai lui de către om, a rămas neschim­bată, iar contradicţiile interne proprii capitalismului au devenit și mai ascuțite. Victorii importante ale oamenlor muncii din Ucraina MOSCOVA (Agerpres),­­ şi un turbogenerator cu răcire cu TASS transmit­­ hidrogen avînd o putere de Comitetul antral al P.C.U.S. 300.000 kW, şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au felicitat pe­amenii muncii din Ucraina cu puiul „victoriei im­portante în nucă — îndeplini­rea înainte d termen a planului de stat pe an 1961“. Pînă la sfîrtul­­anului 1961 în R.S.S. Ucrainină producţia glo­bală a crescut cu 10,5 la sută în comparaţie cu anul 1960 faţă de 8,5 la sută ci prevede planul. In 1961 la arkov a fost fabri­cat modelul Ei turbine cu gaze — cea mai vie din lume — cu o putere de 1OOO kW, precum Au fost construite și date în exploatare peste 150 de mari în­­treprinderi și obiective industriale printre care un furnal de foarte mare capacitate, patru mari cup­toare Martin. S-au construit 450.000 de apar­tamente noi. Peste un milion de oameni ai muncii au primit lo­­cuinţe confortabile. In prezent, în Ucraina mai bine de trei milioane de oameni luptă pentru titlul de colective şi frunt­taşi ai muncii comuniste. Noi docuente în legătură cu faptele de eroism ale cosm­auţilor luri Gagarin şi Gherman Titov MOSCOW 2 (Agerpres), — TASS transle : Ziarul „lasraan­a Zvezda“ a publicat noi documente în legă­tură cu fapt de eroism ale cos­monauţilor m­etici luri Gagarin şi Gherman­itov. Au apărut fo­tografiile feţei versoului planşe­tei lui Gaga, pagini din jurna­lul de bord lui Gherman Titov. Pe planşetă ar fi văzute primele însemnări fite de mîna omului în spaţiul cnic, deocamdată în­că necunosc cercului larg de cititori. Literele pise, frazele laconi­ce, scrie „Rsnala Zvezda“, vor­besc de la e, în timpul zboru­lui său cosmonautul a păstrat lu­ciditatea judecăţii, capacitatea de muncă. In paginile jurnalului de bord al lui Gherman Titov s-au făcut însemnări printr­e care se întîl­i nesc de cîteva ori imagini de stele şi spirale. Potrivit sarcinii primite de la oameni de ştiinţă, cosmonau­­tul trebuia din timp în timp să deseneze figuri simple pentru a se putea stabili dacă nu cumva i s-a dereglat coordonarea mişcă­­rilor. , Judecind după desene, scrie zia­rul, totul s-a dovedit a fi nor­­mal. Stelele şi spiralele sînt a­­proape la fel ca şi cum cosmo­nautul le-ar fi înfăţişat pe pămînt. Uzin chimice „X.Teclu“ Copşa*Mică orgaează pe data de 5 ianuarie 1962 un concurs pentru ocuparea a două posturi de maiştri chimişti Set , prezenta absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri şi solvenţii şcolilor echivalente, prin ord. Min. înv. şi alturii nr. 624/1961. Uzie chimice „Nicolae Teclu“ angajează un inginer me­rnie cu 6 ani vechi­me în funcţii tehnice de specialita­te. Intraţii suplimentare, la sediul întreprinderii telefon 7 funor 18. Redactis şi administraţia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9.Tel. 26.88. 34.96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari am întreprinaen şi instiruiu, npa­­rungrauca tg. mureş, comanda Nr. 8.06. Recomandările comisiei pentru problemele economice şi organizatorice ale gospodăriilor agricole colective Analizînd problemele economice şi organizatorice ale gospodăriilor colective, comisia recomandă ur­mătoarele: I. Probleme economice Experienţa practică a gospodă­riilor colective din toate regiunile ţării ne­­arată că cele mai bune re­zultate în creşterea producţiei agri­cole şi ridicarea nivelului de trai al colectiviştilor le obţin acele gospodării colective care şi-au dezvoltat continuu baza econo­mică — proprietatea obştească. De aceea, sporirea continuă a bunurilor obşteşti — animale, construcţii, maşini şi unelte agri­cole, plantaţii şi altele — trebuie să constituie o preocupare de că­petenie a fiecărei gospodării co­lective. In această privinţă, comi­sia recomandă ca toate gospodă­­riile colective să reţină pentru in­vestiţii cel puţin 10 la sută din veniturile lor băneşti, potrivit pre­vederilor statutului model, precum şi o anumită parte din veniturile lor în natură. In sporirea avutului obştesc al gospodăriilor colective un rol de mare însemnătate îl au creditele ce li­­se acordă, în condiţii foarte avantajoase, de către statul nos­tru. Comisia consideră necesar ca la repartizarea creditelor Minis­terul Agriculturii, comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare, or­ganele Băncii de Stat să dea în­­tâietate gospodăriilor nou înfiin­ţate, precum şi celor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Este o datorie a consiliilor de conducere să folosească cit mai chibzuit mijloacele proprii şi cre­ditele primite de la stat, în aşa fel încît aceasta să ducă la foloase cît mai mari colectiviştilor şi eco­nomiei naţionale. Un mijloc puternic de ridicare continuă a economiei gospodării­lor colective este dezvoltarea mul­tilaterală a producţiei lor, ea face cu putinţă valorificarea tuturor resurselor materiale de care dis­pune o gospodărie, folosirea mai deplină a braţelor de muncă, rea­lizarea unor venituri mari şi con­stante. Comisia recomandă ca dezvolta­rea economică a fiecărei gospo­dării colective să aibă loc pe baza unui plan de perspectivă, pe du­rată de mai mulţi ani, care să prevadă principatele obiective şi măsuri privind sporirea proprie­tăţii obşteşti, dezvoltarea multi­laterală a producţiei, creşterea şeptelului, a numărului de anima­le la 100 de ha, folosirea raţională a pămîntului, suprafeţele ce se vor însămînţa cu culturile de bază, producţiile ce se vor obţine la principalele culturi şi specii de animale ş.a. Ministerul Agriculturii şi comitetele executive ale sfaturilor populare prin specialiştii agricoli să ajute îndeaproape gospodăriile colective la întocmirea acestei lucrări, astfel încît planurile de dezvoltare în perspectivă să corespundă întruto­­­tul nevoilor şi posibilităţilor reale din fiecare gospodărie, condiţiilor pedoclimatice locale. Se recomandă extinderea coope­rării între gospodării colective în vederea efectuării unor lucrări în care sunt interesate mai multe gos­podării vecine, cum sunt, de pildă, irigaţiile, îndiguirile, electrificarea, producerea de materiale pentru construcţii (cărămidă, var) ş.a. Pentru a asigura o mai bună a­­provizionare a gospodăriilor colec­tive cu maşini şi utilaje agricole, materiale de construcţii şi altele, este necesar ca Ministerul Agricul­turii, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, Centrocoop şi alte instituţii cu sarcini în acest domeniu să studieze actualul sis­tem de aprovizionare a gospodării­lor colective şi să propună măsuri pentru îmbunătăţirea lui. Intrucît activitatea consiliilor de conducere este îngreunată de nu­mărul mare de organizaţii contrac­tante cu care vin în contact şi de lipsa coordonării muncii acestor organizaţii în relaţiile lor cu gos­podăriile colective, este necesar de asemenea să se studieze aceste probleme şi să ia măsuri pentru rezolvarea lor în bune condiţii. Comisia recomandă ca gospo­dăriile colective să valorifice­­can­tităţi tot mai mari de produse — pe bază de contracte cu termen lung — ceea ce consolidează si­tuaţia lor economico-financiară şi contribuie la îmbunătăţirea aprovi­zionării oamenilor muncii de la oraşe şi a industriei cu produsele agricole necesare. II. Probleme organizatorice Dezvoltarea economiei gospodă­riilor colective, sporirea continuă a producţiei lor vegetale şi anima­le sînt strîns legate de organiza­rea temeinică a muncii şi retribui­rea ei în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii depuse. In domeniul organizării muncii este necesar, în primul rînd, să se îmbunătăţească continuu activita­tea brigăzilor de producţie prin permanentizarea lor în toate gos­podăriile colective; ele trebuie sa aibă în primire aceleaşi suprafeţe de teren, animale, maşini și unel­te agricole o perioadă lungă de timp. Experienţa ne arată că prin aceasta se­­asigură o folosire mai raţională a mijloacelor de produc­ţie, creşte răspunderea faţă de bu­nul obştesc, se întăresc disciplina şi atitudinea socialistă faţă de muncă. In cadrul brigăzilor cea mai bu­nă formă de organizare a muncii este organizarea pe echipe, deoare­ce ea face posibilă aplicarea meto­delor înaintate agrotehnice şi creează condiţiile necesare pentru aplicarea metodei de retribuire in­ funcţie de producţia obţinută. Este necesar să se renunţe la repartizarea terenului pe familii — metodă practicată în unele gos­podării colective — deoarece ea duce la o mare fărîmiţare­­a tarla­lelor, la o aplicare necorespunză­toare, şi diferită­­a regulilor agro­tehnice, la executarea cu întîrzie­­re a lucrărilor agricole şi împie­dică retribuirea suplimentară a muncii, în funcţie de recoltele ob­ţinute. Experienţa scoate puternic în evidenţă rolul însemnat pe care îl are retribuirea muncii în funcţie de producţia obţinută pentru co­interesarea materială a colectiviş­tilor în rezultatele muncii lor, me­todă care Comisia o recomandă să fie extinsă în toate gospodăriile noastre colective. In ramura creşterii animalelor, unde rezultatele muncii fiecăruia se pot vedea zi de zi, plata după producţia obţinută (cantitatea de lapte, lînă, ouă, sporul în greuta­te, prăsită obţinută) trebuie să fie metoda unică în retribuirea mun­cii. In producţia vegetală ea trebu­ie să se acorde suplimentar acelor brigăzi şi echipe care au obţinut recolte mai mari decît cele pla­nificate sau mai mari decît cele obţinute în medie pe gospodărie, brigadă, urmînd să se împartă între membrii colectivişti propor­ţional cu zilele-muncă efectuate de fiecare. Pentru îmbunătăţirea întregii activităţi a gospodăriilor colective o mare însemnătate are gospodă­rirea cu grijă a zilelor-muncă. Se recomandă ca gospodăriile colecti­ve să stabilească în mod judicios normele de lucru, pe bază de stu­diu temeinic a condiţiilor concrete de producţie, să planifice şi să controleze mai bine cheltuirea zi­lelor-muncă, să reducă funcţiile administrative la strictul necesar. In acelaşi timp, comisia consideră necesar să atragă atenţia asupra practicii dăunătoare din unele gos­podării de a face aşa-zise „econo­mii“ de zile-muncă prin neexecuta­­rea tuturor lucrărilor agrotehnice necesare, ceea ce duce la folosirea incompletă a forţei de muncă şi la producţii scăzute. Subliniem ca un rezultat îmbucu­rător în economia gospodăriilor co­lective faptul că în acest an ma­rea majoritate au acordat avansuri băneşti membrilor lunar sau cel puţin trimestrial. Avansurile tre­buie să constituie, potrivit statua­tului, unica formă de împărţire a veniturilor între membri în cursul anului. Comisia recomandă să se acorde membrilor avansuri băneşti cît mai regulat şi să se renunţe la metoda greşită practicată de une­le gospodării colective de a împăr­ţi veniturile băneşti în cursul anu­lui, nu sub formă de avansuri, ci ca „împrumuturi“ la anumiţi membri. Comisia consideră că este de datoria fiecărei gospodării colecti­ve să poarte grija cuvenită, colec­tiviştilor bătrîni, inapţi de muncă, acordîndu-le ajutoare în produse şi bani, potrivit prevederilor statu­tului model; aceste ajutoare să se acorde în mod diferenţiat în func­ţie de situaţia şi nevoia de ajutor a fiecăruia. Pentru a întrebuinţa chibzuit lo­turile de teren în folosinţă perso­nală — menite să completeze veni­tul de bază al colectiviştilor reali­zat din munca în gospodăria ob­ştească — se recomandă cultiva­rea acestor loturi cu plantele cele mai potrivite, cum sunt: legumele, furajele, pomii fructiferi. III. Probleme de conducere şi îndrumare tehnico-orga­­nizatorică a gospodăriilor colective In faţa cadrelor de conducere ale gospodăriilor colective stau sarcini importante şi complexe; pentru a le putea duce la bun sfîr­­şit se cere nu numai străduinţă, ci şi pricepere, iniţiativă, spirit gos­podăresc. Considerăm că în munca de în­tărire economico-organizatorică a gospodăriilor colective este de cea mai mare însemnătate asigurarea lor cu cadre de conducere pricepu­te, cinstite, care depun tot sufletul în lupta pentru dezvoltarea şi în­florirea agriculturii socialiste. Co­misia recomandă să se poarte o deosebită grijă alegerii cadrelor de conducere în aşa fel încît în fruntea fiecărei gospodării colecti­ve, a fiecărei brigăzi, a fiecărei ferme, a fiecărei echipe să fie pro­movaţi cei mai buni colectivişti. La, alegerea colectiviştilor pen­tru diferite cursuri şi şcoli trebuie să se analizeze cu toată atenţia calităţile acestora şi perspectivele lor de a deveni conducători de nă­dejde în gospodăria colectivă. Trebuie combătută cu hotărîre fluctuaţia continuă a cadrelor în funcţiile de preşedinţi, brigadieri, socotitori, deoarece ea dăunează bunului mers al gospodăriilor co­lective. Apreciem ca valoroasă preocu­parea unor gospodării colective puternic dezvoltate care dispun de cadre cu experienţă în organizarea producţiei mari, socialiste, de a ajuta gospodăriile colective vecine noi sau mai puţin consolidate în organizarea muncii, în aplicarea regulilor agrozootehnice etc. In scopul participării cît mai ac­tive a masei de colectivişti la re­zolvarea problemelor consolidării şi dezvoltării gospodăriilor colecti­ve este foarte important ca în fiecare gospodărie să se ţină cu regularitate adunările generale,­în care să se dezbată temeinic trebu­rile obşteşti cu masa colectivişti­lor, să se prezinte periodic dări de seamă din partea consiliilor de conducere şi a comisiilor de re­vizie. Un lucru de care depinde în mare măsură bunul mers al gospo­dăriilor colective este asigurarea lor cu cadre de specialiști agri­coli. Acolo unde gospodăriile co­lective duc lipsă de aceste cadre comisia propune ca Ministerul Agriculturii și sfaturile populare să ia măsuri pentru a se face o mai justă repartizare a specialişti­lor care lucrează în regiunea sau raionul respectiv, acordîndu-se în­­tîietate nevoilor unităţilor de pro­ducţie. Pentru ca specialiştii re­partizaţi gospodăriilor colective să-şi poată aduce tot aportul de care sînt capabili, este necesar ca gos­podăriile colective să se preocupe în mai mare măsură decît pînă acum pentru a le asigura condiţii bune de viaţă şi de muncă. In mod deosebit comisia reco­mandă ca gospodăriile colective să se preocupe cu cea mai mare grijă de trimiterea la şcoli şi institute agricole a miilor de colectivişti, pentru a-şi asigura cadre proprii de specialişti, legaţi de gospodăria colectivă. Colectivizarea agriculturii, dez­voltarea multilaterală şi intensivă a producţiei gospodăriilor colecti­ve pun în faţa organelor lor de îndrumare probleme noi şi comple­xe, pentru rezolvarea cărora se cere o muncă mai intensă, mai ca­lificată, mai concretă. Avem toate condiţiile pentru în­făptuirea Directivelor Congresului al IlI-lea al partidului în dome­niul consolidării şi dezvoltării gos­podăriilor colective. Masele de ţă­rani colectivişti muncesc cu elan pentru a spori continuu recoltele şi producţia animală, pentru a-şi făuri o viaţă nouă, îmbelşugată.

Next