Steaua Roşie, februarie 1962 (Anul 11, nr. 26-49)

1962-02-01 / nr. 26

2 Realizarea cu succes a obiectivelor înscrise în planul de producţie cere o muncă insuf­leţită din partea fiecărui membru al consiliului de conducere, din partea fiecărui colectivist. Tocmai de aceea, la G.A.C. „Griviţa roşie“ din Sîntana de Mureş, în prima şedinţă de consiliu s-au repartizat sarcini concrete fiecărui membru. , , , In clișeu, Mátyás Adalb­ert, președintele gospodăriei, in baza planului, repartizează sarcini membrilor consiliului de conducere. Rodnică activitate culturală la Corneşti Zi de zi, căminul cultural din Corneşti, raionul Tîrno­­veni, îşi aduce contribuţia la munca de educare a mase­lor de ţărani, la atragerea aces­tora pe făgaşul agriculturii so­cialiste, încă la începutul iernii, sub îndrumarea comitetului co­munal de partid şi cu sprijinul sfatului popular comunal, consi­liul de conducere al căminului cultural şi-a lărgit activul ob­ştesc, antrenînd la activitatea cul­turală cele mai bune cadre didac­tice cu experienţă şi dragoste fa­ţă de această muncă. In ultima perioadă au luat fiin­ţă în comună 13 cercuri de citit, 4 echipe de teatru, 4 echipe de dansuri, două echipe de cor, o brigadă artistică de agitaţie şi 4 brigăzi de recitatori, care desfă­şoară o activitate mult apreciată. Nu de mult s-au prezentat piesele „Nici nu-i atît de uşor“ de M. József şi „Valea Dantelei“ în lim­ba maghiară, iar în limba româ­­nă se pregăteşte pentru concurs piesa „Un iaz... şi o poveste cu haz“ de Natalia Gheorghiu, pre­cum şi monologuri şi scenete le­gate de atragerea întregului sat în gospodăria colectivă. Pentru originalitatea manifes­tată în interpretarea tuturor rolu­rilor, artiştii amatori Medeşan Viorel, Nemeş Maria, Suciu Sinet­­ta, Simion Ş. şi alţii, au fost răsplătiţi cu aplauze în repetate rînduri. In viitorul apropiat, bri­gada artistică de agitaţie va pu­ne în scenă programul cu titlu! „Hai să-ntindem hora mare“ care îşi va aduce contribuţia la colectivizarea comunei. Majoritatea conferinţelor au fost întocmite pe plan local şi axate pe sarcinile izvorîte din Documentele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. şi pe Chema­rea Consfătuirii pe ţară a ţărani­lor colectivişti. Astfel, s-au ţinut conferinţele „Cum s­e pot obţine 5.000 kg porumb boabe la hec­tar“, „Statutul model al G.A.C.“, etc. De asemenea s-a prelucrat în faţa sătenilor broşura „Viaţă nouă, oameni noi la G.A.C. „Drum nou“ din Cucerdea“ şi altele. Folo­sind forme tot mai variate, mun­ca politico-culturală de masă a avut o puternică influenţă asupra întovărăşiţi­lor, care păşesc cu în­credere pe drumul colectivizării agriculturii. De asemenea s-au făcut recen­zii la majoritatea filmelor pre­zentate, printre care amintim „Ini­mă de mamă“, „Povestea tineri­lor căsătoriţi“ şi altele. Acestea sunt doar cîteva­­ aspecte din acti­vitatea culturală ce se desfăşoară în comuna Corneşti, cu satul a­­parţinător, Crăeşti. Vorbind des­pre activitatea culturală tre­buie să amintim şi de ne­obosiţii artişti amatori, printre care utemişti ca: Beres L, Vas Jujkca, Török Andrei, Székely Ana, Morar Maria, din Corneşti, Benyi Susana, Muscă Maria, Vin­­czy Gavrilă, Székely Andrei din Crăeşti. Un deosebit aport îl a­duc cadrele didactice Chitilă O­­rion, directorul căminului cultu­ral, Torh Iuliana, Solymossy Jó­zsef, Lazăr D. şi alţii. S. AUREL corespondent voluntar STEAUA ROȘIE Au trecut la realizarea obiectivelor înscrise în planul de producţie După discutarea şi aprobarea planului de producţie, colectiviştii din Pogăceaua, raionul Luduş, au trecut la realizarea primelor obiec­tive propuse. Astfel, tehnicianul agronom Rad Alexandru, împreu­nă cu brigadierul viticol Miron Solomon, au trecut la marcarea terenului în vederea teras­ării şi desfundării celor 6 ha teren în pantă, ce va fi cultivat cu viţă de vie. In urma lor peste 130 co­lectivişti au început lucrările de terasare şi desfundare a terenului. Numai în 5 zile a fost desfundat şi terasat 1,20 ha teren. Cu această suprafaţă (de 6 ha) ce se va planta cu viţă de vie, suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie în gospodărie va ajunge la 18 hectare. DUMITRU CALEA colectivist REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE De curînd, membrii gospodăriei agricole colective „Octombrie Ro­şu“ din oraşul Odorhei, au anali­zat munca şi rezultatele obţinute în cursul anului 1961 şi au dez­bătut planul de producţie pe anul 1962. După cum a reieşit din darea de seamă, anul trecut colectiviş­tii din Odorhei au recoltat în me­die la ha cite 2.038 kg de grîu, 2.032 kg de porumb, 28.144 kg de sfeclă de zahăr, 12.486 kg de cartofi, etc. Prin vînzarea produ­selor pe bază de contract ei au obţinut un venit bănesc de 426.000 lei. Succese de seamă s-au obţinut şi în sectorul zootehnic. Numărul total al bovinelor a a­­juns la 155 capete, din care 67 vaci cu lapte. Producţia medie pe cap de vacă furajată a fost in anul 1901, de 2.161 litri, iar la oi de 61 litri lapte şi 2.100 kg lină. Colectiviştii din Odorhei au pus un mare accent şi pe con­strucţii. Ei au construit anul tre­cut un grajd cu o capacitate de 120 capete, un şopron pentru fîn de 4 vagoane, o îngrăşătorie pentru 50 de porci, un pătul pen­tru porumb cu o capacitate de 4 vagoane, un saivan pentru 400 de oi şi o casă în cîmp pentru ciobani. Producţiile sporite şi veniturile băneşti realizate au făcut posibil ca pentru fiecare zi­ muncă să se repartizeze membrilor cîte 4.700 kg grîu, 2 kg porumb, 5 kg car­tofi, 6 lei în numerar şi însemnate cantităţi de alte produse. Darea de seamă şi în special discuţiile, au scos în evidenţă şi o serie de lipsuri existente în ac­tivitatea gospodăriei. Colectiviştii Keresztény Ladislau, Péter Ioan, Székely Ludovic, Bartók Marga­reta, Balázs Ştefan, Jakab Blázs, Fory Árpád şi alţii au arătat că anul trecut producţia de cereale şi în special la orz, ovăz ca şi cea de cartofi putea fi mult mai mare, dacă s-ar fi aplicat mai multe îngrăşăminte naturale şi chimice. Şi producţia de lapte pe cap de vacă furajată şi cea de lină pu­teau fi mult mai mari dacă se a­­corda mai multă atenţie recoltării furajelor şi îngrijirii animalelor. După ce au discutat amănunţit activitatea gospodăriei pe anul 1961, colectiviştii au analizat po­sibilităţile reale pe care Ie au pentru sporirea producţiei la ha. Planul de producţie prevede ca în acest an să se obţină în me­die la ha cîte 2.000 kg grîu, 3.000 kg porumb, 16.000 kg cartofi, etc. Anul acesta, colectiviştii au ho­­tărît să cultive 7 ha cu legume pentru ca să asigure în tot cursul anului aprovizionarea oraşului cu legume proaspete. Adunarea generală a colecti­viştilor, în baza sarcinilor izvorî­te din Documentele Congresului al III-lea al P.M.R., precum şi din ale Consfătuirii pe ţară a ţărani­lor colectivişti, a hotărît să dez­volte în mod deosebit sectorul zoo­tehnic. La sfîrşitul anului 1962, gospodăria va deţine 221 capete bovine din care 90 de vaci. Un mare accent pun colectiviş­tii pe dezvoltarea creşterii porci­lor şi oilor, sectoare aducă­toare de mari venituri. Ast­fel, la sfîrşitul anului, gospo­dăria va avea în proprietate ob­ştească 220 de porci, din care 20 de scroafe, precum şi 370 de oi etc. Producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată s-a prevă­zut să ajungă la 2.400 litri. Anul acesta colectiviştii din Odorhei, vor vinde statului pe ba­ză de contract 11 tone de grîu, 10 tone de cartofi, 5 tone de po­rumb, 20 tone zarzavat, 90.000 litri de lapte, 2.000 kg caș, 642 kg lînă etc. Astfel, veniturile bă­nești vor ajunge la 800.000 Iei (cu 300.000 lei mai mult decît în 1961), din care 515.000 lei din sectorul zootehnic. SIMION POPA Consfătuirea şcolilor experimentale, prilej de bogate învăţăminte Recent, a avut loc la Tg. Mu­reş o consfătuire cu şcolile expe­rimentale cu predare pe speciali­tăţi. La această consfătuire au participat directorii şcolilor expe­rimentale din fiecare raion, cadre didactice care predau atît la cla­sele experimentale cît şi la cla­sele de control, şi cîţiva dintre părinţii elevilor. La consfătuire s-a prezentat o dare de seamă de către Secţia de învăţămînt şi cultură a Sfatului popular al regiunii Mureş-Auo­­nomă Maghiară, asupra modului în care s-a desfăşurat experimen­tarea predării de către profesori pe trimestrul I la clasele I—IV (la clasele I şi II educaţia fizică, muzica, iar în clasele III şi IV toate obiectele sunt predate de profesori). Prin faptul că la dis­cuţii au participat un număr ma­re de cadre didactice şi părinţi, care au făcut numeroase şi inte­resante observaţii şi propuneri şi au împărtăşit în acelaşi timp din propria lor experienţă, se poate aprecia că această consfătuire şi-a atins scopu­l, fiind în acelaşi timp şi o consultare largă a ca­drelor didactice, şi o formă de realizare a unui schimb de ex­perienţă. Se poate aprecia de pe acum, că deşi notele obţinute uneori de ele­vii claselor experimentale, unde obiectele sunt predate de profe­sori pe specialităţi, sînt mai mici decît notele elevilor de la clase­le de control, nivelul de cunoş­tinţe al elevilor a crescut (atît a celor de la clasele experimen­tale, cît şi a celor de la clasele de control). In prezent se poate aprecia că există o întrecere între clasele experimentale şi de control şi că atît profesorii cît şi învăţătorii se străduiesc să predea în condi­ţii cît mai bune, ceea ce a dus de fapt la îmbunătăţirea pregăti­rii elevilor. De altfel, colaborarea care s-a realizat între profesori şi învăţători — remarcată şi de tovarăşa Kapus Iuliana de la Tîr­­năveni — duce la o creştere a nivelului de cunoştinţe al elevi­lor. Profesorii se sfătuiesc des cu învăţătorii care au o bogată experienţă pedagogică, caracteris­tică particularităţii de vîrstă a copiilor din clasele I—IV. Interesantă a fost şi interven­ţia tov. Olteanu R., directorul şcolii experimentale din Tîrnă­­veni care a arătat felul în care colectivul pedagogic de la aceas­tă şcoală urmăreşte sistematic experimentul dat, la fel tov. Well­­mann E., profesor la şcoala expe­rimentală din Odorhei a împăr­tăşit participanţilor la consfătui­re felul în care, în calitatea sa de diriginte, se străduieşte să în­chege colectivul de elevi. Consfă­tuirea, s-a ocupat pe larg şi de munca diriginţilor, de rolul aces­tora în coordonarea activităţii tuturor profesorilor care predau la clasă. A reieşit că în această direcţie, deşi s-au obţinut unele succese (la Odorhei, Tîrnăveni, Tg. Mureş, Topliţa etc.), discipli­na elevilor la clasele experimen­tale lasă uneori de dorit. Elevii acestor clase fiind obişnuiţi cu învăţătorul care le-a predat toate obiectele, simt acum lipsa unei supravegheri continue.­ De aceea, în această direcţie, va trebui a­­cordată o atenţie deosebită în vii­tor. Cunoaşterea particularităţii fiecărui elev în parte, punerea u­­nui accent deosebit pe organiza­rea timpului liber, supravegherea recreaţiilor, întâlnea legăturii cu familia, iată cîteva din probleme­le care vor trebui să stea în cen­trul atenţiei muncii diriginţilor de la clasele experimentale. Unii tovarăşi au făcut o serie de observaţii critice şi propuneri pentru viitor. Acestea vor trebui să fie studiate cu atenţie de că­tre comisiile raionale şi regiona­le. De pildă, tovarăşul Ioaniţoiu, directorul şcolii experimentale din Reghin, a arătat că pe viitor va trebui să se acorde o mai mare grije alegerii şcolilor experimen­tale. Necesitatea întăririi muncii de control şi îndrumare, studierea ştiinţifică a experimentului, vor rămîne sarcini centrale ale comi­siilor raionale şi regională. Pre­sa pedagogică şi presa locală tre­buie folosită pe larg în populari­zarea experimentului. De pildă, s-ar putea populariza succesele obţinute de colectivul pedagogic al şcolii experimentale din Odor­hei în ceea ce priveşte organiza­rea interasistenţelor în şcoală, sau experienţa dobîndită în urma­rirea ştiinţifică a experimentului de către colectivul de conducere al şcolii experimentale din Tîrnă­veni, împărtăşirea acestor expe­rienţe şi celorlalte colective din regiune sau din ţară ar putea a­­juta la stabilirea unor concluzii asupra predării de către profesori pe specialităţi la clasele I—IV. Propuneri interesante au fost făcute şi cu privire la conţinutul unor programe şi manuale şcola­re. Comisia regională va trebui să studieze aceste propuneri mai amănunţit şi să le concretizeze pentru­ a putea fi folosite de Mi­nisterul Invăţămîntului şi Cultu­rii în îmbunătăţirea programelor şi martualel­­­r şcolare. ÖRMÉNYI FRANCISC Inspector în Ministerul In­­vâţămîntului şi Culturii Cum va fi vremea pentru următoarele două zile: Vrem­e rece, cu cerul puţin noros. Temperatura în scădere, noaptea va fi cuprinsă între minus 10 şi minus 20 grade, iar ziua între minus 10 şi minus 2 grade. Vine slab din sectorul nord şi nord­est. Dimineaţa ceaţă pe văi. In ajutorul cercurilor agrozootehnice Comisia pentru problemele pri­vind producţia de cereale, formată în cadrul recentei Consfătuiri pe ţară a ţăranilor colectivişti, a ela­borat o serie de recomandări în scopul sporirii producţiei de po­rumb. Aplicarea la timp a întregu­lui complex de măsuri agrotehnice va da gospodăriilor colective posi­bilitatea să înfăptuiască cu cinste sarcina trasată de partid privind obţinerea pe suprafeţe cît mai mari, a unei recolte de 5.000 kg porumb boabe la hectar, în cultură neirigată. Anul trecut, o serie de gospodă­rii colective deservite de S.M.T. Tg.Mureş, ca: Leordeni, Foi, Cră­­ciuneşti şi Nazna au obţinut pe în­treaga suprafaţă o producţie me­die de peste 3.000 kg porumb boa­be la hectar. Pe suprafeţe mici s-au obţinut producţii mult mai mari. In ţară multe gospodării de stat au obţinut peste 5.000 kg po­rumb la hectar, iar în staţiuni ex­perimentale s-au obţinut produc­ţii de peste 8.000 kg porumb boa­be la hectar, în condiţii neirigate. Acestea nu sînt nişte rezultate miraculoase, ci rodul aplicării în­tregului complex de măsuri agro­tehnice, printre care un rol hotărî­­tor îl are mecanizarea. Trebuie ştiut că toţi factorii care determină producţia, au o impor­tanţă egală. Influenţa unui factor asupra nivelului producţiei este cu atît mai accentuată, cu cît în raport cu ceilalţi factori de pro­ducţie este mai deficitar. De pildă într-o regiune secetoasă factorul cel mai influent este irigarea; în regiunea noastră, unde regimul pluviometric este ridicat, cu so­luri levigate, factorul care influen­ţează în principal producţia este fertilizarea solurilor prin îngră­şăminte şi arături­­adînci. Dar o dată satisfăcută această cerinţă, creşterea pe mai departe a produc­ţiei este determinată din nou, în mod egal, de întregul complex de factori. Terenurile stabilite pentru a pro­duce 5.000 kg porumb la hectar trebuie să aibă o textură mijlo­­cie: soluri de luncă, fertile, cu pro­fii adine şi apa freatică în faţă. Ca plante premergătoare se re­comandă leguminoasele perene (trifoi, lucernă, sparcetă), terenuri desţelenite, cereale păioase, iar pe soluri productive cu apa freatică aproape de suprafaţă merge chiar după porumb. Ca îngrăşăminte de bază se dau 20 tone gunoi de grajd, plus 400 kg azotat de amoniu și 200 kg superfosfat La hectar. In caz că nu avem îngrășăminte chimice se dau 30—40 tone gunoi de grajd La hec­tar. Acestea se administrează înaintea arăturii adînci de toamnă. Gospodăriile care pînă în prezent nu iau gunoit terenul destinat în acest scop, să transporte neîntîr­­ziiat gunoiul la cîmp (20—30 tone la hectar), plus îngrășămintele chi­mice, iar în ferestrele iernii să-1 întoarcă sub brazdă la 25 cm adîn­­cime. Dintre îngrășămintele chimi­ce, în special superfosfatul trebuie administrat­­acum iarna. Acolo un­de s-a îngrăşat terenul din toam­nă cu bălegar, trebuie administrat superfosfatul, prin împrăştiere pes­te zăpadă, fără a se mai ara, cu cîteva zile înainte de topirea ză­pezii, iar după zvîntare se grapă. Pe soluri acide de lăcovişte şi podzoluri se aplică 2,5 tone praf de var la hectar, ceea ce asigură pe aceste terenuri un spor de pro­ducţie de 40 La sută faţă de cel recomandat, prin mărirea eficaci­tăţii îngrăşămintelor. După topirea zăpezii şi zvînta­­rea terenului se lucrează cu grapa cu colţi reglabili. Cînd apar buru­ienile tinere se grapă cu sapa ro­tativă cu curbura convexă a din­ţilor, în contact cu solul, îndrep­tată înainte. Cu o zi înainte de semănat şi chiar în ziua semănatului, terenul se lucrează cu gnapa cu discuri în agregat, cu gnapa reglabilă sau stelată, după caz. Adîncimea de lucru a discuitorului va fi de 8— 10 cm. In acest mod, La răsăritul porumbului terenul nu va fi infec­tat de buruieni. O mărire simţitoare a produc­ţiei de porumb o aduce introduce­rea pe scară largă în producţie a celor mai valoroşi hibrizi dubli. Astfel, pentru raioanele Luduş, Tîrnăveni şi partea de apus a ra­ionului Tg.Mureş se recomandă hibrizii dubli­ Wiarwick 290 şi H.D.F. 208. Pentru partea de ră­sărit a raionului Tg.Mureş şi res­tul raioanelor din regiune se re­comandă hibrizii: Warwick 260 şi Embro 23. Cînd temperatura solului La 10 cm adîncime ajunge La +8° C şi vremea merge spre încălzire, se începe semănatul porumbului. Se­mănatul trebuie în aşa fel organi­zat încît în 6-7 zile să fie însă­­mînţată întreaga suprafaţă a gos­podăriei, împotriva putrezirii seminţei de porumb în sol (Fusarium, Penicii­­lium, Aspergillus), precum şi îm­potriva tăciunelui se recomandă tratarea seminţelor cu produse pe bază de T.M.T.D. Distanţele de semănat, pentru raionul Tg.Mureş, trebuie să asi­gure o densitate de 40.000 fire la hectar, ceea ce se obţine prin se­­mănarea la o distanţă de 80 cm între rînduri şi 30 cm pe rînd. So­iurile cu talie mică se seamănă mai des, iar cele cu talie mare, mai rar. In ce privește viteza de lucru la semănat, pe parcelele pen­tru 5.000 kg boabe la hectar se va lucra cu viteza I mică (2,8 km/oră), cu semănătoarea 2—S.P.C.—2 cu clapete și în viteza I mare 14,6 km/oră), fără clapete la semănă­toare. Maşina de semănat 2—S.P.C.—2 are dispozitiv de administrat în­grăşăminte chimice simultan cu se­mănatul, plasînd îngrăşămintele îrn pămînt, de o parte şi de alta a rîndului de boabe. Se recomandă a se da cu această ocazie 100 kg nitrocalcar La ha şi 80 kg super­­fosfat granulat. Lucrările de întreţinere au o importanţă deosebită în asigura­rea unei producţii ridicate la hec­tar. Chiar şi gospodăriile colec­tive cu braţe de muncă puţine, dacă vor asigura condiţiile de me­canizare pentru brigada S.M.T., vor avea toată garanţia unei pro­ducţii mari de porumb. In cazul cînd de La semănat pînă la răsărit se formează crus­tă, terenul se lucrează cu agrega­tul de grape reglabile. Cînd porumbul are 4 frunze şi înălţimea de cel puţin 6 cm, se lu­crează cu sapa rotativă. Pînă la înălţimea de 18—20 cm cultura de porumb se mai lucrează a doua oară cu sapa rotativă. Lucrarea cu sapa rotativă se face cu sco­pul de a distruge buruienile tine­re abia încolţite şi a sparge even­tuala crustă. Lucrarea trebuie să se execute pe timp frumos, cu soa­re, cu sol uscat la suprafaţă. Pe timp umed plantele sunt pline de apă şi se rup uşor. Prima lucrare cu sapa rotativă se face cu convexitatea ghiarelor înapoi. A doua, cu curbura convexă înainte. Lucrările cu sapa rotativă se execută în viteza a IlI-a mare şi a IV-a. După prima lucrare cu sapa rotativă, în cazul că timpul e umed sau avem deficit de braţe de muncă, se administrează ierbi­­cidul 2,4 D în soluţie de 150 litri la ha în concentraţie de 1 La sută, deci 1,5 kg substanţă activă la ha, sau 3 kg/ha Atrazin. Este bine ca aceste ierbicide să se administreze numai pe zona de protecţie de pe rîndul de porumb 3 kg/ha, între rînduri se prăşeşte mecanic. In cazul că timpul e favorabil lucră­rii cu sapa rotativă, nu e necesa­ră utilizarea ierbicidelor, Praşila I se execută cu tracto­rul în viteza I mare (4 km/oră) ca să nu se acopere plantele cu pămînt, Praşila II-a se execută în viteza a II-a mare (8 km/oră). Praşila a IlI-a se efectuează în viteza a IV-a mare cu 11 km/oră. La praşila a doua şi a treia se montează dispozitivul de acoperire a buruienilor pe rînd. înainte de prima praşilă mecanică se execu­tă, dacă e necesar, prăşitul manual pe rînd. Efect maxim obţinem prin discuit înainte de însămînţare, gră­­pat înainte de răsărire, lucrat cu sapa rotativă de 2 ori, prăşit me­canic între rînduri de trei ori şi prăşit manual de două ori. împotriva gărgăriţei porumbu­lui, în a doua jumătate a lunii mai şi prima jumătate a lunii iunie, în cazul că densitatea depăşeşte 4 insecte la m­p se execută com­baterea cu Aldrin 1 la sută, dînd 300 litri soluţie la hectar. In lip­sa Aldrinului se combate cu He­­xator 1,5 la sută dînd 40 kg/ha. Sfredelitorul porumbului îl com­batem în luna iunie cu Aldrin emulsie în diluaţie de 1 la sută cu o normă de 600 1/ha, sau cu Detox soluţie de 0,75 la sută cu norma de 600 1/ha. Aplicînd lucrările agricole de bună calitate şi în termene opti­me, folosind pe scară largă me­canizarea, utilizînd seminţe pro­ductive de hibrizi dubli raionate, verificate pe parcele comparative, urmărind permanent fazele de dez­voltare a lanurilor­ de porumb şi acţionînd la timp şi diferenţiat, vom asigura pe suprafeţe întinse producţii medii de peste 5.000 kg po­rumb boabe la hectar. Ing. SOMEŞAN ŞTEFAN S.M.T. Tg. Mureş Agrotehnica culturii porumbului pentru obţinerea unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar, în teren neirigat Drum înzăpezit în munții Gurghiului JOI 1 FEBRUARIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Porto Franco. „Progresul“: Circul fără cupolă. „Steagul roşu“: Doctorul din Bothenov. „Tineretului“: Pescuito­rii de bureţi. „Muncitoresc“: Re­gele Neapolului. „Dózsa Gh.“: Generaţia salvată. Casa de cultu­ră a sindicatelor: Coa­bia zbură­toare. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Raidul vărgat LUDUŞ „30 Decembrie“: Toată lumea ride, cintă şi dansează JOI 1 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiţi) Pro­gramul 1: 6,30 — Emisiunea pen­tru sate: Cum trebuie hrănite şi îngrijite oile în această perioadă; 7,15 — Jocuri populare româ­neşti; 8,30 — Muzică uşoară; 9,00 — Vreau să ştiu; 9,30 — Melodii populare romîneşti şi ale minori­tăţilor naţionale; 10,08 — Poe­mul simfonic „Fatma“ de Con­stantin Bobescu; 10,35 — Muzică din operetele Lui Kálmán; 11,03 Preludii de Chopin; 11,35 — An­sambluri corale muncitoreşti din Braşov; 12,35 — Din viaţa de concert a Capitalei; 13,05 — Mu­zică populară romînească; 15,10 Muzică uşoară; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,45 — Program mu­zical pentru fruntaşi în produc­ţie; 18,30 — Dicţionar muzical; 19,00 — Jurnalul satelor; 19,25 — Tineri­ interpreţi de muzică uşoară; 19,45 — Concertul popu­lar al orchestrei simfonice a Ra­­dioteleviziunii; 22,10 — Muzică populară romînească. Programul II: 13,15 — Versuri inspirate din b­raţa nouă a satu­lui; 14,03 — Muzică uşoară in­terpretată la pian; 15,30 — Muzi­i­că populară din Ardeal; 16,30 — Almanah ştiinţific; 18,25 — Cîn­­tece din folclorul nou şi jocuri populare romîneşti; 19,00 — Con­certul pentru pian şi orchestră de Paul Constantinescu; 19,30 — Ti­nereţea ne e dragă; 19,50 — Mu­zică de dans; 20,30 — Interpreţi de muzică populară romînească; 21,00 — Actualitatea Radio; 21,20 — Formaţii romîneşti de muzică uşoară; 21,45 — Părinţi şi copii; 22,00 — Selecţiuni din operete; 22,30 — Valsuri. MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: Acţiunea Cobra ODORHEI „Muncitoresc“: La începutul se­colului REGHIN „Victoria“: Două vieţi (seria I şi II). ITRNAVENI „23 August“: Circul TOPLIŢA „Muncitoresc“: Eugenie Gran­der­. Joi 1 februarie, la orele 20, studenţii Institutului de teatru „Szentgyörgyi István“ vor pre­zenta comedia muzicali „Liliom­­ti“. Crescător?de oi! Valorificînd lînă prin unităţile D.C.A., pe bază de contract, vă asiguraţi obţinerea de venituri sporite Contractanţii sînt scutiţi de predarea cotelor obligatorii de lină, înainte cu 4—5 luni de preda­rea lînii cei ce contractează primesc ca avans 40 la sută din valoarea lînii contractate. Valorificînd întreaga cantitate de lînă pe bază de contract, vă sporiţi veniturile băneşti. Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile beneficiază la preţuri, de un spor de 10 la sută. Contractele se pot încheia cu comisiile ce func­ţionează pe lîngă sfaturile populare comunale.

Next