Steaua Roşie, februarie 1962 (Anul 11, nr. 26-49)
1962-02-01 / nr. 26
2 Realizarea cu succes a obiectivelor înscrise în planul de producţie cere o muncă insufleţită din partea fiecărui membru al consiliului de conducere, din partea fiecărui colectivist. Tocmai de aceea, la G.A.C. „Griviţa roşie“ din Sîntana de Mureş, în prima şedinţă de consiliu s-au repartizat sarcini concrete fiecărui membru. , , , In clișeu, Mátyás Adalbert, președintele gospodăriei, in baza planului, repartizează sarcini membrilor consiliului de conducere. Rodnică activitate culturală la Corneşti Zi de zi, căminul cultural din Corneşti, raionul Tîrnoveni, îşi aduce contribuţia la munca de educare a maselor de ţărani, la atragerea acestora pe făgaşul agriculturii socialiste, încă la începutul iernii, sub îndrumarea comitetului comunal de partid şi cu sprijinul sfatului popular comunal, consiliul de conducere al căminului cultural şi-a lărgit activul obştesc, antrenînd la activitatea culturală cele mai bune cadre didactice cu experienţă şi dragoste faţă de această muncă. In ultima perioadă au luat fiinţă în comună 13 cercuri de citit, 4 echipe de teatru, 4 echipe de dansuri, două echipe de cor, o brigadă artistică de agitaţie şi 4 brigăzi de recitatori, care desfăşoară o activitate mult apreciată. Nu de mult s-au prezentat piesele „Nici nu-i atît de uşor“ de M. József şi „Valea Dantelei“ în limba maghiară, iar în limba română se pregăteşte pentru concurs piesa „Un iaz... şi o poveste cu haz“ de Natalia Gheorghiu, precum şi monologuri şi scenete legate de atragerea întregului sat în gospodăria colectivă. Pentru originalitatea manifestată în interpretarea tuturor rolurilor, artiştii amatori Medeşan Viorel, Nemeş Maria, Suciu Sinetta, Simion Ş. şi alţii, au fost răsplătiţi cu aplauze în repetate rînduri. In viitorul apropiat, brigada artistică de agitaţie va pune în scenă programul cu titlu! „Hai să-ntindem hora mare“ care îşi va aduce contribuţia la colectivizarea comunei. Majoritatea conferinţelor au fost întocmite pe plan local şi axate pe sarcinile izvorîte din Documentele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. şi pe Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti. Astfel, s-au ţinut conferinţele „Cum se pot obţine 5.000 kg porumb boabe la hectar“, „Statutul model al G.A.C.“, etc. De asemenea s-a prelucrat în faţa sătenilor broşura „Viaţă nouă, oameni noi la G.A.C. „Drum nou“ din Cucerdea“ şi altele. Folosind forme tot mai variate, munca politico-culturală de masă a avut o puternică influenţă asupra întovărăşiţilor, care păşesc cu încredere pe drumul colectivizării agriculturii. De asemenea s-au făcut recenzii la majoritatea filmelor prezentate, printre care amintim „Inimă de mamă“, „Povestea tinerilor căsătoriţi“ şi altele. Acestea sunt doar cîteva aspecte din activitatea culturală ce se desfăşoară în comuna Corneşti, cu satul aparţinător, Crăeşti. Vorbind despre activitatea culturală trebuie să amintim şi de neobosiţii artişti amatori, printre care utemişti ca: Beres L, Vas Jujkca, Török Andrei, Székely Ana, Morar Maria, din Corneşti, Benyi Susana, Muscă Maria, Vinczy Gavrilă, Székely Andrei din Crăeşti. Un deosebit aport îl aduc cadrele didactice Chitilă Orion, directorul căminului cultural, Torh Iuliana, Solymossy József, Lazăr D. şi alţii. S. AUREL corespondent voluntar STEAUA ROȘIE Au trecut la realizarea obiectivelor înscrise în planul de producţie După discutarea şi aprobarea planului de producţie, colectiviştii din Pogăceaua, raionul Luduş, au trecut la realizarea primelor obiective propuse. Astfel, tehnicianul agronom Rad Alexandru, împreună cu brigadierul viticol Miron Solomon, au trecut la marcarea terenului în vederea terasării şi desfundării celor 6 ha teren în pantă, ce va fi cultivat cu viţă de vie. In urma lor peste 130 colectivişti au început lucrările de terasare şi desfundare a terenului. Numai în 5 zile a fost desfundat şi terasat 1,20 ha teren. Cu această suprafaţă (de 6 ha) ce se va planta cu viţă de vie, suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie în gospodărie va ajunge la 18 hectare. DUMITRU CALEA colectivist REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE De curînd, membrii gospodăriei agricole colective „Octombrie Roşu“ din oraşul Odorhei, au analizat munca şi rezultatele obţinute în cursul anului 1961 şi au dezbătut planul de producţie pe anul 1962. După cum a reieşit din darea de seamă, anul trecut colectiviştii din Odorhei au recoltat în medie la ha cite 2.038 kg de grîu, 2.032 kg de porumb, 28.144 kg de sfeclă de zahăr, 12.486 kg de cartofi, etc. Prin vînzarea produselor pe bază de contract ei au obţinut un venit bănesc de 426.000 lei. Succese de seamă s-au obţinut şi în sectorul zootehnic. Numărul total al bovinelor a ajuns la 155 capete, din care 67 vaci cu lapte. Producţia medie pe cap de vacă furajată a fost in anul 1901, de 2.161 litri, iar la oi de 61 litri lapte şi 2.100 kg lină. Colectiviştii din Odorhei au pus un mare accent şi pe construcţii. Ei au construit anul trecut un grajd cu o capacitate de 120 capete, un şopron pentru fîn de 4 vagoane, o îngrăşătorie pentru 50 de porci, un pătul pentru porumb cu o capacitate de 4 vagoane, un saivan pentru 400 de oi şi o casă în cîmp pentru ciobani. Producţiile sporite şi veniturile băneşti realizate au făcut posibil ca pentru fiecare zi muncă să se repartizeze membrilor cîte 4.700 kg grîu, 2 kg porumb, 5 kg cartofi, 6 lei în numerar şi însemnate cantităţi de alte produse. Darea de seamă şi în special discuţiile, au scos în evidenţă şi o serie de lipsuri existente în activitatea gospodăriei. Colectiviştii Keresztény Ladislau, Péter Ioan, Székely Ludovic, Bartók Margareta, Balázs Ştefan, Jakab Blázs, Fory Árpád şi alţii au arătat că anul trecut producţia de cereale şi în special la orz, ovăz ca şi cea de cartofi putea fi mult mai mare, dacă s-ar fi aplicat mai multe îngrăşăminte naturale şi chimice. Şi producţia de lapte pe cap de vacă furajată şi cea de lină puteau fi mult mai mari dacă se acorda mai multă atenţie recoltării furajelor şi îngrijirii animalelor. După ce au discutat amănunţit activitatea gospodăriei pe anul 1961, colectiviştii au analizat posibilităţile reale pe care Ie au pentru sporirea producţiei la ha. Planul de producţie prevede ca în acest an să se obţină în medie la ha cîte 2.000 kg grîu, 3.000 kg porumb, 16.000 kg cartofi, etc. Anul acesta, colectiviştii au hotărît să cultive 7 ha cu legume pentru ca să asigure în tot cursul anului aprovizionarea oraşului cu legume proaspete. Adunarea generală a colectiviştilor, în baza sarcinilor izvorîte din Documentele Congresului al III-lea al P.M.R., precum şi din ale Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, a hotărît să dezvolte în mod deosebit sectorul zootehnic. La sfîrşitul anului 1962, gospodăria va deţine 221 capete bovine din care 90 de vaci. Un mare accent pun colectiviştii pe dezvoltarea creşterii porcilor şi oilor, sectoare aducătoare de mari venituri. Astfel, la sfîrşitul anului, gospodăria va avea în proprietate obştească 220 de porci, din care 20 de scroafe, precum şi 370 de oi etc. Producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată s-a prevăzut să ajungă la 2.400 litri. Anul acesta colectiviştii din Odorhei, vor vinde statului pe bază de contract 11 tone de grîu, 10 tone de cartofi, 5 tone de porumb, 20 tone zarzavat, 90.000 litri de lapte, 2.000 kg caș, 642 kg lînă etc. Astfel, veniturile bănești vor ajunge la 800.000 Iei (cu 300.000 lei mai mult decît în 1961), din care 515.000 lei din sectorul zootehnic. SIMION POPA Consfătuirea şcolilor experimentale, prilej de bogate învăţăminte Recent, a avut loc la Tg. Mureş o consfătuire cu şcolile experimentale cu predare pe specialităţi. La această consfătuire au participat directorii şcolilor experimentale din fiecare raion, cadre didactice care predau atît la clasele experimentale cît şi la clasele de control, şi cîţiva dintre părinţii elevilor. La consfătuire s-a prezentat o dare de seamă de către Secţia de învăţămînt şi cultură a Sfatului popular al regiunii Mureş-Auonomă Maghiară, asupra modului în care s-a desfăşurat experimentarea predării de către profesori pe trimestrul I la clasele I—IV (la clasele I şi II educaţia fizică, muzica, iar în clasele III şi IV toate obiectele sunt predate de profesori). Prin faptul că la discuţii au participat un număr mare de cadre didactice şi părinţi, care au făcut numeroase şi interesante observaţii şi propuneri şi au împărtăşit în acelaşi timp din propria lor experienţă, se poate aprecia că această consfătuire şi-a atins scopul, fiind în acelaşi timp şi o consultare largă a cadrelor didactice, şi o formă de realizare a unui schimb de experienţă. Se poate aprecia de pe acum, că deşi notele obţinute uneori de elevii claselor experimentale, unde obiectele sunt predate de profesori pe specialităţi, sînt mai mici decît notele elevilor de la clasele de control, nivelul de cunoştinţe al elevilor a crescut (atît a celor de la clasele experimentale, cît şi a celor de la clasele de control). In prezent se poate aprecia că există o întrecere între clasele experimentale şi de control şi că atît profesorii cît şi învăţătorii se străduiesc să predea în condiţii cît mai bune, ceea ce a dus de fapt la îmbunătăţirea pregătirii elevilor. De altfel, colaborarea care s-a realizat între profesori şi învăţători — remarcată şi de tovarăşa Kapus Iuliana de la Tîrnăveni — duce la o creştere a nivelului de cunoştinţe al elevilor. Profesorii se sfătuiesc des cu învăţătorii care au o bogată experienţă pedagogică, caracteristică particularităţii de vîrstă a copiilor din clasele I—IV. Interesantă a fost şi intervenţia tov. Olteanu R., directorul şcolii experimentale din Tîrnăveni care a arătat felul în care colectivul pedagogic de la această şcoală urmăreşte sistematic experimentul dat, la fel tov. Wellmann E., profesor la şcoala experimentală din Odorhei a împărtăşit participanţilor la consfătuire felul în care, în calitatea sa de diriginte, se străduieşte să închege colectivul de elevi. Consfătuirea, s-a ocupat pe larg şi de munca diriginţilor, de rolul acestora în coordonarea activităţii tuturor profesorilor care predau la clasă. A reieşit că în această direcţie, deşi s-au obţinut unele succese (la Odorhei, Tîrnăveni, Tg. Mureş, Topliţa etc.), disciplina elevilor la clasele experimentale lasă uneori de dorit. Elevii acestor clase fiind obişnuiţi cu învăţătorul care le-a predat toate obiectele, simt acum lipsa unei supravegheri continue. De aceea, în această direcţie, va trebui acordată o atenţie deosebită în viitor. Cunoaşterea particularităţii fiecărui elev în parte, punerea unui accent deosebit pe organizarea timpului liber, supravegherea recreaţiilor, întâlnea legăturii cu familia, iată cîteva din problemele care vor trebui să stea în centrul atenţiei muncii diriginţilor de la clasele experimentale. Unii tovarăşi au făcut o serie de observaţii critice şi propuneri pentru viitor. Acestea vor trebui să fie studiate cu atenţie de către comisiile raionale şi regionale. De pildă, tovarăşul Ioaniţoiu, directorul şcolii experimentale din Reghin, a arătat că pe viitor va trebui să se acorde o mai mare grije alegerii şcolilor experimentale. Necesitatea întăririi muncii de control şi îndrumare, studierea ştiinţifică a experimentului, vor rămîne sarcini centrale ale comisiilor raionale şi regională. Presa pedagogică şi presa locală trebuie folosită pe larg în popularizarea experimentului. De pildă, s-ar putea populariza succesele obţinute de colectivul pedagogic al şcolii experimentale din Odorhei în ceea ce priveşte organizarea interasistenţelor în şcoală, sau experienţa dobîndită în urmarirea ştiinţifică a experimentului de către colectivul de conducere al şcolii experimentale din Tîrnăveni, împărtăşirea acestor experienţe şi celorlalte colective din regiune sau din ţară ar putea ajuta la stabilirea unor concluzii asupra predării de către profesori pe specialităţi la clasele I—IV. Propuneri interesante au fost făcute şi cu privire la conţinutul unor programe şi manuale şcolare. Comisia regională va trebui să studieze aceste propuneri mai amănunţit şi să le concretizeze pentru a putea fi folosite de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii în îmbunătăţirea programelor şi martualelr şcolare. ÖRMÉNYI FRANCISC Inspector în Ministerul Invâţămîntului şi Culturii Cum va fi vremea pentru următoarele două zile: Vreme rece, cu cerul puţin noros. Temperatura în scădere, noaptea va fi cuprinsă între minus 10 şi minus 20 grade, iar ziua între minus 10 şi minus 2 grade. Vine slab din sectorul nord şi nordest. Dimineaţa ceaţă pe văi. In ajutorul cercurilor agrozootehnice Comisia pentru problemele privind producţia de cereale, formată în cadrul recentei Consfătuiri pe ţară a ţăranilor colectivişti, a elaborat o serie de recomandări în scopul sporirii producţiei de porumb. Aplicarea la timp a întregului complex de măsuri agrotehnice va da gospodăriilor colective posibilitatea să înfăptuiască cu cinste sarcina trasată de partid privind obţinerea pe suprafeţe cît mai mari, a unei recolte de 5.000 kg porumb boabe la hectar, în cultură neirigată. Anul trecut, o serie de gospodării colective deservite de S.M.T. Tg.Mureş, ca: Leordeni, Foi, Crăciuneşti şi Nazna au obţinut pe întreaga suprafaţă o producţie medie de peste 3.000 kg porumb boabe la hectar. Pe suprafeţe mici s-au obţinut producţii mult mai mari. In ţară multe gospodării de stat au obţinut peste 5.000 kg porumb la hectar, iar în staţiuni experimentale s-au obţinut producţii de peste 8.000 kg porumb boabe la hectar, în condiţii neirigate. Acestea nu sînt nişte rezultate miraculoase, ci rodul aplicării întregului complex de măsuri agrotehnice, printre care un rol hotărîtor îl are mecanizarea. Trebuie ştiut că toţi factorii care determină producţia, au o importanţă egală. Influenţa unui factor asupra nivelului producţiei este cu atît mai accentuată, cu cît în raport cu ceilalţi factori de producţie este mai deficitar. De pildă într-o regiune secetoasă factorul cel mai influent este irigarea; în regiunea noastră, unde regimul pluviometric este ridicat, cu soluri levigate, factorul care influenţează în principal producţia este fertilizarea solurilor prin îngrăşăminte şi arăturiadînci. Dar o dată satisfăcută această cerinţă, creşterea pe mai departe a producţiei este determinată din nou, în mod egal, de întregul complex de factori. Terenurile stabilite pentru a produce 5.000 kg porumb la hectar trebuie să aibă o textură mijlocie: soluri de luncă, fertile, cu profii adine şi apa freatică în faţă. Ca plante premergătoare se recomandă leguminoasele perene (trifoi, lucernă, sparcetă), terenuri desţelenite, cereale păioase, iar pe soluri productive cu apa freatică aproape de suprafaţă merge chiar după porumb. Ca îngrăşăminte de bază se dau 20 tone gunoi de grajd, plus 400 kg azotat de amoniu și 200 kg superfosfat La hectar. In caz că nu avem îngrășăminte chimice se dau 30—40 tone gunoi de grajd La hectar. Acestea se administrează înaintea arăturii adînci de toamnă. Gospodăriile care pînă în prezent nu iau gunoit terenul destinat în acest scop, să transporte neîntîrziiat gunoiul la cîmp (20—30 tone la hectar), plus îngrășămintele chimice, iar în ferestrele iernii să-1 întoarcă sub brazdă la 25 cm adîncime. Dintre îngrășămintele chimice, în special superfosfatul trebuie administratacum iarna. Acolo unde s-a îngrăşat terenul din toamnă cu bălegar, trebuie administrat superfosfatul, prin împrăştiere peste zăpadă, fără a se mai ara, cu cîteva zile înainte de topirea zăpezii, iar după zvîntare se grapă. Pe soluri acide de lăcovişte şi podzoluri se aplică 2,5 tone praf de var la hectar, ceea ce asigură pe aceste terenuri un spor de producţie de 40 La sută faţă de cel recomandat, prin mărirea eficacităţii îngrăşămintelor. După topirea zăpezii şi zvîntarea terenului se lucrează cu grapa cu colţi reglabili. Cînd apar buruienile tinere se grapă cu sapa rotativă cu curbura convexă a dinţilor, în contact cu solul, îndreptată înainte. Cu o zi înainte de semănat şi chiar în ziua semănatului, terenul se lucrează cu gnapa cu discuri în agregat, cu gnapa reglabilă sau stelată, după caz. Adîncimea de lucru a discuitorului va fi de 8— 10 cm. In acest mod, La răsăritul porumbului terenul nu va fi infectat de buruieni. O mărire simţitoare a producţiei de porumb o aduce introducerea pe scară largă în producţie a celor mai valoroşi hibrizi dubli. Astfel, pentru raioanele Luduş, Tîrnăveni şi partea de apus a raionului Tg.Mureş se recomandă hibrizii dubli Wiarwick 290 şi H.D.F. 208. Pentru partea de răsărit a raionului Tg.Mureş şi restul raioanelor din regiune se recomandă hibrizii: Warwick 260 şi Embro 23. Cînd temperatura solului La 10 cm adîncime ajunge La +8° C şi vremea merge spre încălzire, se începe semănatul porumbului. Semănatul trebuie în aşa fel organizat încît în 6-7 zile să fie însămînţată întreaga suprafaţă a gospodăriei, împotriva putrezirii seminţei de porumb în sol (Fusarium, Peniciilium, Aspergillus), precum şi împotriva tăciunelui se recomandă tratarea seminţelor cu produse pe bază de T.M.T.D. Distanţele de semănat, pentru raionul Tg.Mureş, trebuie să asigure o densitate de 40.000 fire la hectar, ceea ce se obţine prin semănarea la o distanţă de 80 cm între rînduri şi 30 cm pe rînd. Soiurile cu talie mică se seamănă mai des, iar cele cu talie mare, mai rar. In ce privește viteza de lucru la semănat, pe parcelele pentru 5.000 kg boabe la hectar se va lucra cu viteza I mică (2,8 km/oră), cu semănătoarea 2—S.P.C.—2 cu clapete și în viteza I mare 14,6 km/oră), fără clapete la semănătoare. Maşina de semănat 2—S.P.C.—2 are dispozitiv de administrat îngrăşăminte chimice simultan cu semănatul, plasînd îngrăşămintele îrn pămînt, de o parte şi de alta a rîndului de boabe. Se recomandă a se da cu această ocazie 100 kg nitrocalcar La ha şi 80 kg superfosfat granulat. Lucrările de întreţinere au o importanţă deosebită în asigurarea unei producţii ridicate la hectar. Chiar şi gospodăriile colective cu braţe de muncă puţine, dacă vor asigura condiţiile de mecanizare pentru brigada S.M.T., vor avea toată garanţia unei producţii mari de porumb. In cazul cînd de La semănat pînă la răsărit se formează crustă, terenul se lucrează cu agregatul de grape reglabile. Cînd porumbul are 4 frunze şi înălţimea de cel puţin 6 cm, se lucrează cu sapa rotativă. Pînă la înălţimea de 18—20 cm cultura de porumb se mai lucrează a doua oară cu sapa rotativă. Lucrarea cu sapa rotativă se face cu scopul de a distruge buruienile tinere abia încolţite şi a sparge eventuala crustă. Lucrarea trebuie să se execute pe timp frumos, cu soare, cu sol uscat la suprafaţă. Pe timp umed plantele sunt pline de apă şi se rup uşor. Prima lucrare cu sapa rotativă se face cu convexitatea ghiarelor înapoi. A doua, cu curbura convexă înainte. Lucrările cu sapa rotativă se execută în viteza a IlI-a mare şi a IV-a. După prima lucrare cu sapa rotativă, în cazul că timpul e umed sau avem deficit de braţe de muncă, se administrează ierbicidul 2,4 D în soluţie de 150 litri la ha în concentraţie de 1 La sută, deci 1,5 kg substanţă activă la ha, sau 3 kg/ha Atrazin. Este bine ca aceste ierbicide să se administreze numai pe zona de protecţie de pe rîndul de porumb 3 kg/ha, între rînduri se prăşeşte mecanic. In cazul că timpul e favorabil lucrării cu sapa rotativă, nu e necesară utilizarea ierbicidelor, Praşila I se execută cu tractorul în viteza I mare (4 km/oră) ca să nu se acopere plantele cu pămînt, Praşila II-a se execută în viteza a II-a mare (8 km/oră). Praşila a IlI-a se efectuează în viteza a IV-a mare cu 11 km/oră. La praşila a doua şi a treia se montează dispozitivul de acoperire a buruienilor pe rînd. înainte de prima praşilă mecanică se execută, dacă e necesar, prăşitul manual pe rînd. Efect maxim obţinem prin discuit înainte de însămînţare, grăpat înainte de răsărire, lucrat cu sapa rotativă de 2 ori, prăşit mecanic între rînduri de trei ori şi prăşit manual de două ori. împotriva gărgăriţei porumbului, în a doua jumătate a lunii mai şi prima jumătate a lunii iunie, în cazul că densitatea depăşeşte 4 insecte la mp se execută combaterea cu Aldrin 1 la sută, dînd 300 litri soluţie la hectar. In lipsa Aldrinului se combate cu Hexator 1,5 la sută dînd 40 kg/ha. Sfredelitorul porumbului îl combatem în luna iunie cu Aldrin emulsie în diluaţie de 1 la sută cu o normă de 600 1/ha, sau cu Detox soluţie de 0,75 la sută cu norma de 600 1/ha. Aplicînd lucrările agricole de bună calitate şi în termene optime, folosind pe scară largă mecanizarea, utilizînd seminţe productive de hibrizi dubli raionate, verificate pe parcele comparative, urmărind permanent fazele de dezvoltare a lanurilor de porumb şi acţionînd la timp şi diferenţiat, vom asigura pe suprafeţe întinse producţii medii de peste 5.000 kg porumb boabe la hectar. Ing. SOMEŞAN ŞTEFAN S.M.T. Tg. Mureş Agrotehnica culturii porumbului pentru obţinerea unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar, în teren neirigat Drum înzăpezit în munții Gurghiului JOI 1 FEBRUARIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Porto Franco. „Progresul“: Circul fără cupolă. „Steagul roşu“: Doctorul din Bothenov. „Tineretului“: Pescuitorii de bureţi. „Muncitoresc“: Regele Neapolului. „Dózsa Gh.“: Generaţia salvată. Casa de cultură a sindicatelor: Coabia zburătoare. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Raidul vărgat LUDUŞ „30 Decembrie“: Toată lumea ride, cintă şi dansează JOI 1 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiţi) Programul 1: 6,30 — Emisiunea pentru sate: Cum trebuie hrănite şi îngrijite oile în această perioadă; 7,15 — Jocuri populare româneşti; 8,30 — Muzică uşoară; 9,00 — Vreau să ştiu; 9,30 — Melodii populare romîneşti şi ale minorităţilor naţionale; 10,08 — Poemul simfonic „Fatma“ de Constantin Bobescu; 10,35 — Muzică din operetele Lui Kálmán; 11,03 Preludii de Chopin; 11,35 — Ansambluri corale muncitoreşti din Braşov; 12,35 — Din viaţa de concert a Capitalei; 13,05 — Muzică populară romînească; 15,10 Muzică uşoară; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,45 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie; 18,30 — Dicţionar muzical; 19,00 — Jurnalul satelor; 19,25 — Tineri interpreţi de muzică uşoară; 19,45 — Concertul popular al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; 22,10 — Muzică populară romînească. Programul II: 13,15 — Versuri inspirate din braţa nouă a satului; 14,03 — Muzică uşoară interpretată la pian; 15,30 — Muziică populară din Ardeal; 16,30 — Almanah ştiinţific; 18,25 — Cîntece din folclorul nou şi jocuri populare romîneşti; 19,00 — Concertul pentru pian şi orchestră de Paul Constantinescu; 19,30 — Tinereţea ne e dragă; 19,50 — Muzică de dans; 20,30 — Interpreţi de muzică populară romînească; 21,00 — Actualitatea Radio; 21,20 — Formaţii romîneşti de muzică uşoară; 21,45 — Părinţi şi copii; 22,00 — Selecţiuni din operete; 22,30 — Valsuri. MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: Acţiunea Cobra ODORHEI „Muncitoresc“: La începutul secolului REGHIN „Victoria“: Două vieţi (seria I şi II). ITRNAVENI „23 August“: Circul TOPLIŢA „Muncitoresc“: Eugenie Grander. Joi 1 februarie, la orele 20, studenţii Institutului de teatru „Szentgyörgyi István“ vor prezenta comedia muzicali „Liliomti“. Crescător?de oi! Valorificînd lînă prin unităţile D.C.A., pe bază de contract, vă asiguraţi obţinerea de venituri sporite Contractanţii sînt scutiţi de predarea cotelor obligatorii de lină, înainte cu 4—5 luni de predarea lînii cei ce contractează primesc ca avans 40 la sută din valoarea lînii contractate. Valorificînd întreaga cantitate de lînă pe bază de contract, vă sporiţi veniturile băneşti. Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile beneficiază la preţuri, de un spor de 10 la sută. Contractele se pot încheia cu comisiile ce funcţionează pe lîngă sfaturile populare comunale.