Steaua Roşie, martie 1962 (Anul 11, nr. 50-76)

1962-03-01 / nr. 50

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE.M­ÎT'kVA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI. Nr. 50. (1.235) | Joi, 1 martie 1962 4 pagini 20 ban) Cu încredere şi hotărîre spre gospodăria colectivă Vă chemăm alături de noi! Scrisoarea colectiviştilor din raionul Reghin către întovărăşiţii din Voivodeni, Periş, Mureş-Mort, Pădureni, Habic şi Chiherul de Jos DRAGI ŢARANI ÎNTOVĂRĂŞIŢI! După cum aţi aflat din ziare, ţăranii mun­citori din tot mai multe raioane şi regiuni din ţara noastră raportează cu mîndrie partidului terminarea colectivizării agriculturii. De curînd au raportat acest lucru şi ţăranii muncitori din raionul Odorhei. Calea arătată de partid, calea gospodăriei agricole colective este urmată de mase tot mai largi de ţărani muncitori din toate satele regiunii noastre. Ştiţi cu toţii că în trecutul nu prea înde­părtat, pe timpul cînd robeam pe moşiile grofi­lor, viaţa noastră, a tuturor, a fost deosebit de grea. Astăzi, datorită grijii părinteşti a partidu­lui nostru trăim o viaţă tot mai bună. Satele noastre îşi schimbă tot mai mult înfăţişarea. Rezultatele obţinute in ultimii ani în raio­nul nostru ne arată că gospodăria agricolă co­lectivă este calea sigură ce duce spre recolte tot mai mari, spre o viaţă tot mai fericita şi îmbelşugată. Anul trecut, de pildă, gospodăriile agricole colective din raionul nostru au recoltat în medie la hectar cu peste 250 kg grîu, cu 350 kg porumb, cu 4.210 kg sfeclă de zahăr mai mult decit întovărăşirile. Dacă întreaga supra­faţă a raionului ar fi fost colectivizată, noi puteam obţine în plus zeci şi sute de vagoane de grîu, porumb, sfeclă de zahăr etc., care ne-ar fi adus venituri de milioane de lei. FRAŢI ÎNTOVĂRĂŞIŢII VIAŢA DIN CE IN CE MAI ÎNDESTULATĂ PE CARE O DUC COLECTIVIŞTII, O VIAŢĂ CUM NICI N-A VISAT VREODATĂ ŢĂRĂNI­MEA, NE ARATĂ CA GOSPODĂRIA COLEC­TIVĂ ESTE SINGURA CALE SPRE BUNĂ­STAREA ŞI FERICIREA EL ACESTA ESTE ADEVĂRUL PE CARE VI­-L SPUN, CA UN SINGUR GLAS, MILIOANE DE COLECTI­VIŞTI DIN ŢARA NOASTRĂ, IL SPUNEM ŞI NOI, COLECTIVIŞTII DIN RAIONUL RE­GHIN. DUPĂ CUM ŞTIŢI, SĂPTĂMINA TRECU­TA IN RAIONUL NOSTRU S-AU INAUGURAT NOI GOSPODĂRII AGRICOLE COLECTIVE LA ALUNIŞ, SOLOVĂSTRU, JABENIŢA, BEI­­CA DE JOS, NADĂŞA ŞI MURA-MARE. IN SĂPTĂMINA ACEASTA VOR SĂRBĂTORI ÎNFIINŢAREA DE NOI GOSPODĂRII COLEC­TIVE ŞI ŢĂRANII MUNCITORI DIN MAIO­­REŞTI, MURA-MICA, TELEAC, GORNEŞTI, ADRIAN ŞI IHOD. Deci şi în raionul nostru colectivizarea agriculturii Se apropie de sfîr­­şit. Ziua terminării colectivizării agriculturii în raionul nostru va însemna una din cele mai mari victorii ale noastre. Atunci vom raporta cu mîndrie partidului că ne-am achitat cu cinste de sarcina încredinţată de Congresul al II-lea al P.M.R. aducînd­ o contribuţie de seamă la desăvîrşirea construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie: Republica Populară Romînă. Tocmai de aceea, noi, colectiviştii din satele raionului, simţim ca o înaltă datorie patrioti­că necesitatea de a vă adresa o călduroasă che­mare, îndemnîndu-vă să păşiţi cu încredere pe calea arătată de partid, pe calea gospodăriei agricole colective. Noi vă cunoaştem bine, precum ne cunoaş­teţi şi voi. Ştim că atît la Breaza, Voivodeni, Periş, Mureş-Mort, Pădureni, Habic, Chiherul de Jos, cit şi în celelalte sate sînt oameni har­nici, gospodari pricepuţi atit în lucrarea păm­în­­tului, cît şi în creşterea animalelor. Cu toate acestea, realizările voastre de pînă acum sînt departe de a fi mulţumitoare, ţinînd cont de po­sibilităţile de care dispuneţi pentru sporirea rod­niciei ogoarelor, pentru creşterea numărului de animale. UNINDU-VA IN GOSPODĂRII CO­LECTIVE ŞI MUNCIND CU ÎNSUFLEŢIRE VEŢI OBŢINE AN DE AN ROD TOT AIA! BOGAT. VA VEŢI ASIGURA O VIAŢA TOT AI­AI FERICITA. PENTRU BINELE ŞI FERICIREA VOAS­TRĂ Şi A COPIILOR VOŞTRI, ALĂTURAŢI-VĂ CU ÎNCREDERE DEPLINĂ COLECTIVIŞTI­LOR. SĂ PUTEŢI RAPORTA ŞI NOI PARTI­DULUI NOSTRU DRAG TERMINAREA CO­LECTIVIZĂRII AGRICULTURII. INTRAREA VOASTRĂ IN GOSPODĂRIILE COLECTIVE VA ÎNSEMNA CUNUNIA CU BELŞUGUL. In numele colectiviştilor din raionul Reghin: BATORI IOAN, BLAGA IOAN, HUR­­GHIŞ IOAN, VULTUR VASILE, OPREA IOAN, CETERAŞ IOAN, ERCEA GHEOR­­GHE, COSTINAS VASILE, CRIŞAN IOAN, KERESTÉLY IOAN, SZÉKELY ALEXANDRU. ­Urmi a fi aile exemplul Ţăranii muncitori SZABÓ ANDREI din Găneşti, raionul Tîrnăveni. SUCIU DOMNIŢA din Breaza şi POP ALEXANDRU din Mureş-Mort, raionul Reghin, se află printre miile de ţărani muncitori care în aceste zile au păşit în primele rînduri pe drumul gospodăriei colective, pe drumul belșugului și fericirii. Mdăşenii au urmat exemplul milioanelor de familii de colectivişti încă cu o zi înainte, de la un capăt la celălalt al comunei, oame­nii au înălţat drapele purpurii şi tricolore, lozinci şi ghirlande de verdeaţă. O asemenea sărbătoare, Valea Beicii încă n-a cuno­scut. Ziua de 25 februarie s-a înscris în mono­grafia comunei Beica ca o zi de mare cotitură. Urmînd îndemnul partidului, în această zi ţăranii muncitori din două sate au pus baze solide celor două gospodării agricole colective. — Comitetul de iniţiativă şi-a îndeplinit misiunea — a spus to­varăşul Matei Simion. Ţăranii muncitori din satul nostru au în­ţeles că gospodăria colectivă re­prezintă calea sigură ce-i duce spre belşug şi fericire. Astfel, astăzi sărbătorim inaugurarea gospodă­riei agricole colective „Nădăşana“, care cuprinde 168 de familii, cu 484 hectare de pămînt. Aducînd colectiviştilor de aici un călduros salut din partea Co­mitetului raional de partid Reghin, tovarăşul Jabe..iţan Vasile a ară­tat că pasul pe care îl fac în aceas­tă zi ţăranii muncitori din Nadăşa alţii l-au făcut cu 12—13 ani în urma. Gospodăria colectivă s-a dio­­­vedit singura în stare să aducă ţăranilor muncitori belşug şi bună­stare. Tocmai de aceea, mase tot mai largi de ţărani muncitori pă­şesc pe,calea gospodăriei colective. O dată cu d-voastra sărbătoresc­­pasul făcut pe calea vieţii noi mii şi mii de familii de ţărani munci­tori din regiunea noastra. In cursul acestei săptămîni in, regiunea noas­tră au luat fiinţă 36 de gospodării agricole colective, în care s-au unit 8.850 de familii cu peste 23.000 hectare de pămînt. Raionul Odor­­nei a raportat partidului termina­rea colectivizării agriculturii. Ţă­ranii muncitori urmează cu încre­dere linia politică a partidului nostru. Despre superioritatea gospodă­riei colective, despre viaţa nouă a colectiviştilor din satele colectivi­zate ar putea să vorbească­ ceasuri întregi şi numeroşi ţărani munci-­ tori din Nadăşa, Jude Ioachim şi Micu Nicolaie,­ bunăoară, au fost la Botoş şi Petelea. Stînd de vorbă cu colectiviştii, a­­ceştia le-au arătat realizările lor şi totodată i-au îndemnat să le ur­meze exemplul. Şi bineînţeles cu toţii, ţăranii muncitori din Nadăşa, în frunte cu comuniştii, au urmat exemplul milioanelor de familii de colectivişti din ţara noastră, pă­şind cu încredere în gospodăria colectivă. După prezentarea unu­i bogat pro­gram pe scena căminului cultural d­in Nadăşa, iată-i pe membrii bri­găzii artistice de agitaţie din Mi­­laş în faţa colectiviştilor din Bei­ca de Jos. Prin cîntec, brigada a înfăţişat colectiviştilor viaţa nouă a satelor colectivizate,­­ i-a popu­larizat pe ţăranii muncitori din Bei­ca care au păşit pe calea indicată de partid. Ilieş Andrei din, Beica de Jos, după vizita făcută în gospodăria colectivă din Pănet şi în alte gos­podării colective din jurul oraşului Tg. Mureş a vorbit zi de zi ţăra­nilor muncitori din comună despre cele văzute. El a arătat cum colec­tiviştii din Pănet şi-au dezvoltat numărul de animale şi cum obţin producţii tot mai mari la hectar, şi venituri, tot mai sporite. Munca politică desfăşurată cu răbdare şi-au arătat roadele şi la Beica de Jos. In ziua de 25 februa­rie, 168 familii de aici, cu 447 hec­tare de pămînt au pus bazele gos­podăriei agricole, colective „Valea Beicii“. P. POPSOR * Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în dru­mul spre cea mai mare prefacere şi înnoire a vieţii satului, a ţărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viaţă şi mai îmbelşugată. (Din Chemarea Consfătuirii pe ţară a țăranilor colectiviști) In luna februarie, în raionul Tîrnăveni Suprafaţa colectivizată a crescut cu peste 20.000 ha In raionul Tîrnăveni ca şi în celelalte raioane din regiunea noas­tră, în baza sarcinilor izvorîte din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie—­1 iulie 1961, organizaţiile de partid au inten­sificat munca politică pentru îndrumarea ţăranilor muncitori spre gospodăriile agricole colective. Au fost organizate numeroase vizite în gospodăriile colective, cu care ocazii, întovărăşiţii şi-au dat pe deplin seama de superioritatea gospodăriei agricole colective. Astfel, zi de zi tot mai mulţi întovărăşiţi cer primirea lor în gospodăriile agricole colective existente sau formarea de noi gos­podării agricole colective. In prima lună din acest an, de pildă, în raion au luat fiinţă trei gospodării agricole colective, in care s-au unit 615 familii, cu 1.557 hectare de pămînt. IN LUNA FEBRUARIE TAR­AN­II MUNCITORI DIN RAION AU ÎNCEPUT SA PĂŞEASCĂ IN MASA IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE. NUMAI INTRE 1 ŞI 25 FEBRUARIE AU LUAT FIINŢA 22 DE GOSPODARII COLECTIVE IN CARE AU PĂŞIT 5.239 FAMILII CU 13.655 HECTARE DE PAMINT, ALTE 2.192 FAMILII, CU 6.459 HECTARE DE PAMINT, AU IN­TRAT IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE VECHI. Astfel, în cursul lunii februarie, SUPRAFATA COLECTIVIZATA A RAIONULUI TÎRNĂVENI A CRESCUT CU 20.114 HECTARE. In aceste zile se inaugurează noi gospodării agricole colective la Sînbenedic, Alecuș, Căpilna de Sus, Valea Sasului și Hărînglab. Pentru formarea acestor gospodării colective au depus cereri 954 familii, cu 2.938 hectare de pămînt. Raionul Tîrnăveni se află în pragul colectivizării complete. Au ales calea belşugului La Dumbrava, 321 familii cu 1000 hectare de pămînt au înfiinţat o gospodărie colectivă Sfîrşit de februarie. In primele ore ale dimineţii uliţele satului s-au umplut de un freamăt neobiş­nuit. Ţăranii muncitori din Dum­bravă se îndreptau voioşi către că­minul cultural. In acea zi, dumbrăvenii s-au a­­dunat să sărbătorească un eveni­ment de seamă ia viaţa lor: inau­gurarea gospodăriei colective „1 Mai“. Cu cîţiva ani în urmă, ţăranii muncitori din acest sat şi-au al­cătuit o întovărăşire agrozootehni­că. In cadrul întovărăşirii au fost înfăptuite multe realizări frumoase. S-au adunat sume frumoase la fon­dul de bază, din care s-a construit un saivan pentru 500 oi, s-a în­fiinţat o livadă de pomi pe o su­prafaţă de 5 ha, s-a creat o fru­moasă turmă de oi etc. Totuşi, a­­ceste realizări erau sub posibilită­ţile reale ale comunei. Lipsea ceva în felul de a munci şi acest „ceva“ era tocmai unirea pămînturilor în tarlale mari şi lucrarea lui după metodele agrotehnice. Auziseră ei din ziare şi din bro­şurile editate de Comitetul regional de partid despre gospodăriile co­lective milionare ca cele din Ba­toş, Goreni, Nazna etc. Au aflat că ţăranii muncitori de aici, unin­­du-şi pămînturile în colectivă, ob­ţin recolte mari, şi-au creat mari ferme de animale şi că, colectiviş­tii duc o viaţă fericită şi îndestu­lată. Acest lucru l-au văzut oame­nii din Dumbrava şi cu ocazia vi­zitelor făcute la rudele lor din Ba­toş. Covrig Maxim, vizitîndu-şi fratele, pe Grigore (colectivist din Batoş), a văzut la el acasă 2.400 kg grîu, 2.500 kg porumb, 120 litri vin, primite după zilele-muncă efectuate în gospodărie, fără a mai vorbi de cei peste 5.000 lei în nu­merar şi altele. De cînd este colectivist Grigore Covrig și-a construit o casa nouă cum nu se poate vedea la Dumbra­va. De faptul că colectiviştii din Batoş trăiesc bine s-au convins majoritatea dumbrăvenilor care au rude acolo. Oare noi n-am putea trăi la fel ca ei? — s-au întrebat cei din Dumbrava. Nu sîntem tot atît de buni crescători de animale ca cei din Lueriu şi Batoş? Cele aproape 2.000 de oi ale colectivei din Ba­toş, care nu sînt îngrijite tot de dumbrăveni, care cu 10 ani în ur­mă s-au înscris aici în gospodăria colectivă. Doar dumbrăvenii sînt ciobani vestiţi prin părţile noastre. Hotărirea lor de a trece la gos­podăria colectivă s-a născut o dată cu inaugurarea gospodăriei colec­tive din Rîpa de Jos, şi s-a întă­rit o dată cu completa colectiviza­re a satului Vătava. Rîpenii le-au adresat pe calea presei o scrisoare prin care îi îndemnau să le urme­ze exemplul. La toate acestea, dumbrăvenii au răspuns prin fap­te. S-a format comitetul de iniţia­tivă. In primele rînduri s-au si­tuat comuniştii, cărora li s-au ală­turat apoi ceilalţi buni gospodari din sat. In felul acesta, treptat, toţi ţăranii întovărăşiţi şi-au depus cererile pentru intrarea în colec­tivă. — Noi, cele 321 familii de înto­vărăşiţi, care astăzi, 25 februarie,­ am ales Calea belşugului — se ara­tă în darea de seamă a comitetu­lui de iniţiativă — aducem în­­gos­podăria colectivă 1.000 hectare te­ren, 34 boi, 103 cai, 735 oi (îm­preună cu cele provenite ,de la în­tovărăşire), 189 căruţe şi­ alte mij­loace de producţie. De la început por­nim cu un fond de bază de pes­te 456.000 lei. Am hotărît să facem acest pas in viaţă, convinşi că pă-f mînturile noastre unite în tarlale mari vor da roade mai bogate şi ne vor permite să creăm mari fer­me de animale, să trăim mai bine. Cu aceste gînduri, cele 321 fami­lii de colectivişti din Dumbrava,, raionul Topliţa, au pornit pe calea arătată de partidul nostru, calea bunăstării şi fericirii. Ca preşedinte al gospodăriei co­­lective a fost ales Tolomei Gabor, unul dintre cei mai vrednici gos­podari din sat. ★ Completa colectivizare a comunei Dumbrava creează condiţii minu­nate pentru dezvoltarea diferite­lor ramuri de producţie. In primul rîn­d cele 1.200 ha păşuni comuna­le şi suprafeţele întinse de finele naturale, îngrijite mai bine, vor da posibilitatea creării unor fer­me de cel puţin 10.000 ovine, sute de bovine, zeci de colonii de al­bine etc. Dealurile sterpe ale „Ză­­padei“ şi alte terenuri neproducti­ve care se întind pe sute de hectare vor putea fi transformate în livezi înfloritoare. Toate acestea vor face ca nu peste multă vreme şi dum­brăvenii să se mîndrească cu o gospodărie fruntaşă, în care sute­le de colectivişti îşi vor găsi bu­năstarea. Lucrări pe şantierul viito­rului Combinat siderurgic de la Galaţi. In foto: In prim plan tehnicianul topometrist Ion Frumosu trasează ampla­samentele viitoarelor construc­ţii, căi ferate şi drumuri. (Fo­to:sAgerpres: Al. Ionascu). SUDORITA Atelierul de sudură al în­treprinderii „Republica" Reghin era luminat din cînd în cînd de jerbe de santei orbitoare, ce țîșneau din ciocul ca de barză al aparatului,de sudură. Ca la comandă, o tînără cu mani energice ÎL strunea cu grijă. Intr-o pauză, cînd scînteile căzute din vîrful electrodului nu pieriseră încă, am făcut cu­noştinţă cu destoinica sudoriţă, care pune mult suflet în fiecare lucrare, oricît de mică ar fi ea, îndeplinind munca de sudor. Meseria a îndrăgit-o încă pe băncile şcolii profesionale, la orele de practică, unde făcea cunoştinţă de fiecare dată cu o părticică din tainele ei. Cînd a terminat şcoala profe­sională, fiica tîmplarului Mog­lan Nicolaie a luat hotărîrea să plece pe marile şantiere aia construcţiei socialiste. Şi visul Măriei s-a împlinit, înarmată cu cunoştințe temeinice despre su­dură, cu un plus de dîrzenie şi ambiţie, tînără a plecat pe şan­tierul Fabricii de zahăr de la Bucecea. Acolo, talentata Marta Moglan s-a încadrat, alături de tovarăşii ei cu experienţă, în marea echipă ce suda conduc­tele. Acolo a crescut, s-a înar­mat cu noi cunoştinţe; acolo a învăţat să construiască, să con­struiască bine şi repede. Acum aplică cu pasiune la locul său de muncă preţioasele cunoştinţe dobîndite. In anul trecut i s-a încredinţat o lucra­re importantă — sudarea unor grinzi metalice pentru construc­ţii. Utemista Maria Moglan nu a dezminţit încrederea colectivu­lui de conducere, încrederea co­muniştilor, terminînd lucrarea cu 8 zile mai devreme. Da alt­fel, pasiunea ei sînt construcţiile metalice, sudura arcurilor meta­lice, a arborilor cot­ifi. Lucrările ce sosesc în atelier sînt rîndui­­te după urgenţă şi importantă. Prin spiritul său de iniţiati­vă, prin perseverenţa sa, ea constituie un exemplu, pentru mulţi tineri din întreprindere. Datorită acestor merite, tinerii i-au acordat încrederea cuveni­tă, alegind-o membră în biroul organizaţiei U.T.M. Maria ştie să îmbine armonios activitatea obştească cu procesul de pro­ducţie. Despre vrednicia şi ela­nul cu care lucrează îfi vorbesc strungarii, turnătorii, îi vor­besc ofelarii care primesc oalele pentru calcinare cu 2—3 ore mai devreme decît le aşteaptă. înaripată de noi visuri, Maria nu se mulţumeşte cu ce curnoaş-' te. Vrea să se specializeze în sudura electrică. Organizaţia de partid, conducerea întreprin­derii, i-au îndeplinit şi această dorinţă şi au trimis-o să urmeze gratuit cursurile serale ale şco­lii de calificare pentru sudura electrică de la Tg. Mureş.­­ Această tînără, avidă de cu­noştinţe, învaţă la două şcoli. Este elevă în clasa a VlI-a la liceul seral din Reghin şi în acelaşi timp elevă fruntaşă la cursurile şcolii de specializare pentru sudură electrică. „Comuniştii, conducerea între­prinderii, m-au ajutat să învăţ,, mi-au creat cele mai bune con­diţii de muncă şi învăţătură. Acestei griji părinteşti, spunea Maria, îi voi răspunde prin munca mea. Voi învăţa şi voi munci mai bine ca pînă acum, pentru a deveni o muncitoare stăpînă pe meseria mea, o mun­­citoare de nădejde pentru colec­tivul în mijlocul căruia cresc“. Maria merge mereu pe un drum ascendent, pe drumul împlinirii vişinilor întărite prin fapte. Alături de ea sînt comu­niştii, este colectivul care o în­conjoară ai căldură, care-i dă avint spre înfăptuirea năzuinţe­lor sale. Plină de optimism şi încredere în posibilităţile sale, sudor­iţa este hotărîtă­ să lupte cu tot elanul, cu toată dăruirea de sine, pentru însuşirea cît mai temeinică a profesiei alese. GH. BARBULESCU IN REGIUNEA OLTENIA Duminică, 25 februarie, în ra­ionul Băileşti a avut loc inaugu­rarea ultimei gospodării agricole colective din raion, la Tîrnava. O dată cu aceasta, în raion s-a încheiat procesul de colectivizare a agriculturii. Acum în raionul Băileşti există 35 gospodării agri­cole colective, în care 23.860 fa­milii de ţărani lucrează laolaltă aproape 78.000 hectare de pămînt. IN REGIUNEA PLOIEŞTI Comitetele raionale de partid Cislău, Cîmpina şi Tîrgovişte au anunţat încheierea colectivizării agriculturii. In raionul Cislău, de pildă, în cele 32 gospodării agri­cole colective s-au unit 19.600 fa­milii, cu 40 336 hectare de pămînt. Cele 22 gospodării colective din raionul Tîrgoviște cuprind 14.254 familii cu 25.489 hectare, iar mert raionul­­ Cîmpina, din cele 16 gospodării agricole colective, fac parte 11.027 familii de colectivişti cu 11.490 hectare de pămînt. S-a ter­minat de asemenea co­­lectivizarea agriculturii şi în cele 11 comune aparţinătoare oraşu­lui Ploieşti. IN REGIUNEA IAŞI Comitetul raional de partid Vaslui a raportat terminarea­ co­lectivizării agriculturii. In raion există 77 gospodării agricole co­lective, în care 35.920 familii de colectiviști și-au unit 98.860 hec­tare de pămînt. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI Comuna Breaza complet colectivizata Ieri seara, de la Breaza, raionul Reghin, ne-a sosit vestea îm­bucurătoare că şi în această comună colectivizarea agriculturii s-a încheiat. Convinşi de superioritatea gospodăriei agricole colective, ţăranii muncitori au păşit cu încredere pe calea indicată de partid, pe calea belşugului şi fericirii. Pină acum, ţăranii muncitori din Breaza au făcut parte din trei întovărăşiri agricole. De acum cu toţii vor aparţine marii familii a colectiviştilor. Cele 361 familii, cu peste 860 ha de pămînt, au raportat parti­dului terminarea colectivizării agriculturii, adueîndu-şi astfel şi ele aportul la realizarea sarcinilor trasate de Congresul al Hî-Jea al P.M.R. pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste in scumpa noastră patrie.

Next