Steaua Roşie, martie 1962 (Anul 11, nr. 50-76)
1962-03-01 / nr. 50
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE.MÎT'kVA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI. Nr. 50. (1.235) | Joi, 1 martie 1962 4 pagini 20 ban) Cu încredere şi hotărîre spre gospodăria colectivă Vă chemăm alături de noi! Scrisoarea colectiviştilor din raionul Reghin către întovărăşiţii din Voivodeni, Periş, Mureş-Mort, Pădureni, Habic şi Chiherul de Jos DRAGI ŢARANI ÎNTOVĂRĂŞIŢI! După cum aţi aflat din ziare, ţăranii muncitori din tot mai multe raioane şi regiuni din ţara noastră raportează cu mîndrie partidului terminarea colectivizării agriculturii. De curînd au raportat acest lucru şi ţăranii muncitori din raionul Odorhei. Calea arătată de partid, calea gospodăriei agricole colective este urmată de mase tot mai largi de ţărani muncitori din toate satele regiunii noastre. Ştiţi cu toţii că în trecutul nu prea îndepărtat, pe timpul cînd robeam pe moşiile grofilor, viaţa noastră, a tuturor, a fost deosebit de grea. Astăzi, datorită grijii părinteşti a partidului nostru trăim o viaţă tot mai bună. Satele noastre îşi schimbă tot mai mult înfăţişarea. Rezultatele obţinute in ultimii ani în raionul nostru ne arată că gospodăria agricolă colectivă este calea sigură ce duce spre recolte tot mai mari, spre o viaţă tot mai fericita şi îmbelşugată. Anul trecut, de pildă, gospodăriile agricole colective din raionul nostru au recoltat în medie la hectar cu peste 250 kg grîu, cu 350 kg porumb, cu 4.210 kg sfeclă de zahăr mai mult decit întovărăşirile. Dacă întreaga suprafaţă a raionului ar fi fost colectivizată, noi puteam obţine în plus zeci şi sute de vagoane de grîu, porumb, sfeclă de zahăr etc., care ne-ar fi adus venituri de milioane de lei. FRAŢI ÎNTOVĂRĂŞIŢII VIAŢA DIN CE IN CE MAI ÎNDESTULATĂ PE CARE O DUC COLECTIVIŞTII, O VIAŢĂ CUM NICI N-A VISAT VREODATĂ ŢĂRĂNIMEA, NE ARATĂ CA GOSPODĂRIA COLECTIVĂ ESTE SINGURA CALE SPRE BUNĂSTAREA ŞI FERICIREA EL ACESTA ESTE ADEVĂRUL PE CARE VI-L SPUN, CA UN SINGUR GLAS, MILIOANE DE COLECTIVIŞTI DIN ŢARA NOASTRĂ, IL SPUNEM ŞI NOI, COLECTIVIŞTII DIN RAIONUL REGHIN. DUPĂ CUM ŞTIŢI, SĂPTĂMINA TRECUTA IN RAIONUL NOSTRU S-AU INAUGURAT NOI GOSPODĂRII AGRICOLE COLECTIVE LA ALUNIŞ, SOLOVĂSTRU, JABENIŢA, BEICA DE JOS, NADĂŞA ŞI MURA-MARE. IN SĂPTĂMINA ACEASTA VOR SĂRBĂTORI ÎNFIINŢAREA DE NOI GOSPODĂRII COLECTIVE ŞI ŢĂRANII MUNCITORI DIN MAIOREŞTI, MURA-MICA, TELEAC, GORNEŞTI, ADRIAN ŞI IHOD. Deci şi în raionul nostru colectivizarea agriculturii Se apropie de sfîrşit. Ziua terminării colectivizării agriculturii în raionul nostru va însemna una din cele mai mari victorii ale noastre. Atunci vom raporta cu mîndrie partidului că ne-am achitat cu cinste de sarcina încredinţată de Congresul al II-lea al P.M.R. aducînd o contribuţie de seamă la desăvîrşirea construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie: Republica Populară Romînă. Tocmai de aceea, noi, colectiviştii din satele raionului, simţim ca o înaltă datorie patriotică necesitatea de a vă adresa o călduroasă chemare, îndemnîndu-vă să păşiţi cu încredere pe calea arătată de partid, pe calea gospodăriei agricole colective. Noi vă cunoaştem bine, precum ne cunoaşteţi şi voi. Ştim că atît la Breaza, Voivodeni, Periş, Mureş-Mort, Pădureni, Habic, Chiherul de Jos, cit şi în celelalte sate sînt oameni harnici, gospodari pricepuţi atit în lucrarea pămîntului, cît şi în creşterea animalelor. Cu toate acestea, realizările voastre de pînă acum sînt departe de a fi mulţumitoare, ţinînd cont de posibilităţile de care dispuneţi pentru sporirea rodniciei ogoarelor, pentru creşterea numărului de animale. UNINDU-VA IN GOSPODĂRII COLECTIVE ŞI MUNCIND CU ÎNSUFLEŢIRE VEŢI OBŢINE AN DE AN ROD TOT AIA! BOGAT. VA VEŢI ASIGURA O VIAŢA TOT AIAI FERICITA. PENTRU BINELE ŞI FERICIREA VOASTRĂ Şi A COPIILOR VOŞTRI, ALĂTURAŢI-VĂ CU ÎNCREDERE DEPLINĂ COLECTIVIŞTILOR. SĂ PUTEŢI RAPORTA ŞI NOI PARTIDULUI NOSTRU DRAG TERMINAREA COLECTIVIZĂRII AGRICULTURII. INTRAREA VOASTRĂ IN GOSPODĂRIILE COLECTIVE VA ÎNSEMNA CUNUNIA CU BELŞUGUL. In numele colectiviştilor din raionul Reghin: BATORI IOAN, BLAGA IOAN, HURGHIŞ IOAN, VULTUR VASILE, OPREA IOAN, CETERAŞ IOAN, ERCEA GHEORGHE, COSTINAS VASILE, CRIŞAN IOAN, KERESTÉLY IOAN, SZÉKELY ALEXANDRU. Urmi a fi aile exemplul Ţăranii muncitori SZABÓ ANDREI din Găneşti, raionul Tîrnăveni. SUCIU DOMNIŢA din Breaza şi POP ALEXANDRU din Mureş-Mort, raionul Reghin, se află printre miile de ţărani muncitori care în aceste zile au păşit în primele rînduri pe drumul gospodăriei colective, pe drumul belșugului și fericirii. Mdăşenii au urmat exemplul milioanelor de familii de colectivişti încă cu o zi înainte, de la un capăt la celălalt al comunei, oamenii au înălţat drapele purpurii şi tricolore, lozinci şi ghirlande de verdeaţă. O asemenea sărbătoare, Valea Beicii încă n-a cunoscut. Ziua de 25 februarie s-a înscris în monografia comunei Beica ca o zi de mare cotitură. Urmînd îndemnul partidului, în această zi ţăranii muncitori din două sate au pus baze solide celor două gospodării agricole colective. — Comitetul de iniţiativă şi-a îndeplinit misiunea — a spus tovarăşul Matei Simion. Ţăranii muncitori din satul nostru au înţeles că gospodăria colectivă reprezintă calea sigură ce-i duce spre belşug şi fericire. Astfel, astăzi sărbătorim inaugurarea gospodăriei agricole colective „Nădăşana“, care cuprinde 168 de familii, cu 484 hectare de pămînt. Aducînd colectiviştilor de aici un călduros salut din partea Comitetului raional de partid Reghin, tovarăşul Jabe..iţan Vasile a arătat că pasul pe care îl fac în această zi ţăranii muncitori din Nadăşa alţii l-au făcut cu 12—13 ani în urma. Gospodăria colectivă s-a diovedit singura în stare să aducă ţăranilor muncitori belşug şi bunăstare. Tocmai de aceea, mase tot mai largi de ţărani muncitori păşesc pe,calea gospodăriei colective. O dată cu d-voastra sărbătorescpasul făcut pe calea vieţii noi mii şi mii de familii de ţărani muncitori din regiunea noastra. In cursul acestei săptămîni in, regiunea noastră au luat fiinţă 36 de gospodării agricole colective, în care s-au unit 8.850 de familii cu peste 23.000 hectare de pămînt. Raionul Odornei a raportat partidului terminarea colectivizării agriculturii. Ţăranii muncitori urmează cu încredere linia politică a partidului nostru. Despre superioritatea gospodăriei colective, despre viaţa nouă a colectiviştilor din satele colectivizate ar putea să vorbească ceasuri întregi şi numeroşi ţărani munci- tori din Nadăşa, Jude Ioachim şi Micu Nicolaie, bunăoară, au fost la Botoş şi Petelea. Stînd de vorbă cu colectiviştii, aceştia le-au arătat realizările lor şi totodată i-au îndemnat să le urmeze exemplul. Şi bineînţeles cu toţii, ţăranii muncitori din Nadăşa, în frunte cu comuniştii, au urmat exemplul milioanelor de familii de colectivişti din ţara noastră, păşind cu încredere în gospodăria colectivă. După prezentarea unui bogat program pe scena căminului cultural din Nadăşa, iată-i pe membrii brigăzii artistice de agitaţie din Milaş în faţa colectiviştilor din Beica de Jos. Prin cîntec, brigada a înfăţişat colectiviştilor viaţa nouă a satelor colectivizate, i-a popularizat pe ţăranii muncitori din Beica care au păşit pe calea indicată de partid. Ilieş Andrei din, Beica de Jos, după vizita făcută în gospodăria colectivă din Pănet şi în alte gospodării colective din jurul oraşului Tg. Mureş a vorbit zi de zi ţăranilor muncitori din comună despre cele văzute. El a arătat cum colectiviştii din Pănet şi-au dezvoltat numărul de animale şi cum obţin producţii tot mai mari la hectar, şi venituri, tot mai sporite. Munca politică desfăşurată cu răbdare şi-au arătat roadele şi la Beica de Jos. In ziua de 25 februarie, 168 familii de aici, cu 447 hectare de pămînt au pus bazele gospodăriei agricole, colective „Valea Beicii“. P. POPSOR * Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere şi înnoire a vieţii satului, a ţărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viaţă şi mai îmbelşugată. (Din Chemarea Consfătuirii pe ţară a țăranilor colectiviști) In luna februarie, în raionul Tîrnăveni Suprafaţa colectivizată a crescut cu peste 20.000 ha In raionul Tîrnăveni ca şi în celelalte raioane din regiunea noastră, în baza sarcinilor izvorîte din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie 1961, organizaţiile de partid au intensificat munca politică pentru îndrumarea ţăranilor muncitori spre gospodăriile agricole colective. Au fost organizate numeroase vizite în gospodăriile colective, cu care ocazii, întovărăşiţii şi-au dat pe deplin seama de superioritatea gospodăriei agricole colective. Astfel, zi de zi tot mai mulţi întovărăşiţi cer primirea lor în gospodăriile agricole colective existente sau formarea de noi gospodării agricole colective. In prima lună din acest an, de pildă, în raion au luat fiinţă trei gospodării agricole colective, in care s-au unit 615 familii, cu 1.557 hectare de pămînt. IN LUNA FEBRUARIE TARANII MUNCITORI DIN RAION AU ÎNCEPUT SA PĂŞEASCĂ IN MASA IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE. NUMAI INTRE 1 ŞI 25 FEBRUARIE AU LUAT FIINŢA 22 DE GOSPODARII COLECTIVE IN CARE AU PĂŞIT 5.239 FAMILII CU 13.655 HECTARE DE PAMINT, ALTE 2.192 FAMILII, CU 6.459 HECTARE DE PAMINT, AU INTRAT IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE VECHI. Astfel, în cursul lunii februarie, SUPRAFATA COLECTIVIZATA A RAIONULUI TÎRNĂVENI A CRESCUT CU 20.114 HECTARE. In aceste zile se inaugurează noi gospodării agricole colective la Sînbenedic, Alecuș, Căpilna de Sus, Valea Sasului și Hărînglab. Pentru formarea acestor gospodării colective au depus cereri 954 familii, cu 2.938 hectare de pămînt. Raionul Tîrnăveni se află în pragul colectivizării complete. Au ales calea belşugului La Dumbrava, 321 familii cu 1000 hectare de pămînt au înfiinţat o gospodărie colectivă Sfîrşit de februarie. In primele ore ale dimineţii uliţele satului s-au umplut de un freamăt neobişnuit. Ţăranii muncitori din Dumbravă se îndreptau voioşi către căminul cultural. In acea zi, dumbrăvenii s-au adunat să sărbătorească un eveniment de seamă ia viaţa lor: inaugurarea gospodăriei colective „1 Mai“. Cu cîţiva ani în urmă, ţăranii muncitori din acest sat şi-au alcătuit o întovărăşire agrozootehnică. In cadrul întovărăşirii au fost înfăptuite multe realizări frumoase. S-au adunat sume frumoase la fondul de bază, din care s-a construit un saivan pentru 500 oi, s-a înfiinţat o livadă de pomi pe o suprafaţă de 5 ha, s-a creat o frumoasă turmă de oi etc. Totuşi, aceste realizări erau sub posibilităţile reale ale comunei. Lipsea ceva în felul de a munci şi acest „ceva“ era tocmai unirea pămînturilor în tarlale mari şi lucrarea lui după metodele agrotehnice. Auziseră ei din ziare şi din broşurile editate de Comitetul regional de partid despre gospodăriile colective milionare ca cele din Batoş, Goreni, Nazna etc. Au aflat că ţăranii muncitori de aici, unindu-şi pămînturile în colectivă, obţin recolte mari, şi-au creat mari ferme de animale şi că, colectiviştii duc o viaţă fericită şi îndestulată. Acest lucru l-au văzut oamenii din Dumbrava şi cu ocazia vizitelor făcute la rudele lor din Batoş. Covrig Maxim, vizitîndu-şi fratele, pe Grigore (colectivist din Batoş), a văzut la el acasă 2.400 kg grîu, 2.500 kg porumb, 120 litri vin, primite după zilele-muncă efectuate în gospodărie, fără a mai vorbi de cei peste 5.000 lei în numerar şi altele. De cînd este colectivist Grigore Covrig și-a construit o casa nouă cum nu se poate vedea la Dumbrava. De faptul că colectiviştii din Batoş trăiesc bine s-au convins majoritatea dumbrăvenilor care au rude acolo. Oare noi n-am putea trăi la fel ca ei? — s-au întrebat cei din Dumbrava. Nu sîntem tot atît de buni crescători de animale ca cei din Lueriu şi Batoş? Cele aproape 2.000 de oi ale colectivei din Batoş, care nu sînt îngrijite tot de dumbrăveni, care cu 10 ani în urmă s-au înscris aici în gospodăria colectivă. Doar dumbrăvenii sînt ciobani vestiţi prin părţile noastre. Hotărirea lor de a trece la gospodăria colectivă s-a născut o dată cu inaugurarea gospodăriei colective din Rîpa de Jos, şi s-a întărit o dată cu completa colectivizare a satului Vătava. Rîpenii le-au adresat pe calea presei o scrisoare prin care îi îndemnau să le urmeze exemplul. La toate acestea, dumbrăvenii au răspuns prin fapte. S-a format comitetul de iniţiativă. In primele rînduri s-au situat comuniştii, cărora li s-au alăturat apoi ceilalţi buni gospodari din sat. In felul acesta, treptat, toţi ţăranii întovărăşiţi şi-au depus cererile pentru intrarea în colectivă. — Noi, cele 321 familii de întovărăşiţi, care astăzi, 25 februarie, am ales Calea belşugului — se arată în darea de seamă a comitetului de iniţiativă — aducem îngospodăria colectivă 1.000 hectare teren, 34 boi, 103 cai, 735 oi (împreună cu cele provenite ,de la întovărăşire), 189 căruţe şi alte mijloace de producţie. De la început pornim cu un fond de bază de peste 456.000 lei. Am hotărît să facem acest pas in viaţă, convinşi că pă-f mînturile noastre unite în tarlale mari vor da roade mai bogate şi ne vor permite să creăm mari ferme de animale, să trăim mai bine. Cu aceste gînduri, cele 321 familii de colectivişti din Dumbrava,, raionul Topliţa, au pornit pe calea arătată de partidul nostru, calea bunăstării şi fericirii. Ca preşedinte al gospodăriei colective a fost ales Tolomei Gabor, unul dintre cei mai vrednici gospodari din sat. ★ Completa colectivizare a comunei Dumbrava creează condiţii minunate pentru dezvoltarea diferitelor ramuri de producţie. In primul rînd cele 1.200 ha păşuni comunale şi suprafeţele întinse de finele naturale, îngrijite mai bine, vor da posibilitatea creării unor ferme de cel puţin 10.000 ovine, sute de bovine, zeci de colonii de albine etc. Dealurile sterpe ale „Zăpadei“ şi alte terenuri neproductive care se întind pe sute de hectare vor putea fi transformate în livezi înfloritoare. Toate acestea vor face ca nu peste multă vreme şi dumbrăvenii să se mîndrească cu o gospodărie fruntaşă, în care sutele de colectivişti îşi vor găsi bunăstarea. Lucrări pe şantierul viitorului Combinat siderurgic de la Galaţi. In foto: In prim plan tehnicianul topometrist Ion Frumosu trasează amplasamentele viitoarelor construcţii, căi ferate şi drumuri. (Foto:sAgerpres: Al. Ionascu). SUDORITA Atelierul de sudură al întreprinderii „Republica" Reghin era luminat din cînd în cînd de jerbe de santei orbitoare, ce țîșneau din ciocul ca de barză al aparatului,de sudură. Ca la comandă, o tînără cu mani energice ÎL strunea cu grijă. Intr-o pauză, cînd scînteile căzute din vîrful electrodului nu pieriseră încă, am făcut cunoştinţă cu destoinica sudoriţă, care pune mult suflet în fiecare lucrare, oricît de mică ar fi ea, îndeplinind munca de sudor. Meseria a îndrăgit-o încă pe băncile şcolii profesionale, la orele de practică, unde făcea cunoştinţă de fiecare dată cu o părticică din tainele ei. Cînd a terminat şcoala profesională, fiica tîmplarului Moglan Nicolaie a luat hotărîrea să plece pe marile şantiere aia construcţiei socialiste. Şi visul Măriei s-a împlinit, înarmată cu cunoştințe temeinice despre sudură, cu un plus de dîrzenie şi ambiţie, tînără a plecat pe şantierul Fabricii de zahăr de la Bucecea. Acolo, talentata Marta Moglan s-a încadrat, alături de tovarăşii ei cu experienţă, în marea echipă ce suda conductele. Acolo a crescut, s-a înarmat cu noi cunoştinţe; acolo a învăţat să construiască, să construiască bine şi repede. Acum aplică cu pasiune la locul său de muncă preţioasele cunoştinţe dobîndite. In anul trecut i s-a încredinţat o lucrare importantă — sudarea unor grinzi metalice pentru construcţii. Utemista Maria Moglan nu a dezminţit încrederea colectivului de conducere, încrederea comuniştilor, terminînd lucrarea cu 8 zile mai devreme. Da altfel, pasiunea ei sînt construcţiile metalice, sudura arcurilor metalice, a arborilor cotifi. Lucrările ce sosesc în atelier sînt rînduite după urgenţă şi importantă. Prin spiritul său de iniţiativă, prin perseverenţa sa, ea constituie un exemplu, pentru mulţi tineri din întreprindere. Datorită acestor merite, tinerii i-au acordat încrederea cuvenită, alegind-o membră în biroul organizaţiei U.T.M. Maria ştie să îmbine armonios activitatea obştească cu procesul de producţie. Despre vrednicia şi elanul cu care lucrează îfi vorbesc strungarii, turnătorii, îi vorbesc ofelarii care primesc oalele pentru calcinare cu 2—3 ore mai devreme decît le aşteaptă. înaripată de noi visuri, Maria nu se mulţumeşte cu ce curnoaş-' te. Vrea să se specializeze în sudura electrică. Organizaţia de partid, conducerea întreprinderii, i-au îndeplinit şi această dorinţă şi au trimis-o să urmeze gratuit cursurile serale ale şcolii de calificare pentru sudura electrică de la Tg. Mureş. Această tînără, avidă de cunoştinţe, învaţă la două şcoli. Este elevă în clasa a VlI-a la liceul seral din Reghin şi în acelaşi timp elevă fruntaşă la cursurile şcolii de specializare pentru sudură electrică. „Comuniştii, conducerea întreprinderii, m-au ajutat să învăţ,, mi-au creat cele mai bune condiţii de muncă şi învăţătură. Acestei griji părinteşti, spunea Maria, îi voi răspunde prin munca mea. Voi învăţa şi voi munci mai bine ca pînă acum, pentru a deveni o muncitoare stăpînă pe meseria mea, o muncitoare de nădejde pentru colectivul în mijlocul căruia cresc“. Maria merge mereu pe un drum ascendent, pe drumul împlinirii vişinilor întărite prin fapte. Alături de ea sînt comuniştii, este colectivul care o înconjoară ai căldură, care-i dă avint spre înfăptuirea năzuinţelor sale. Plină de optimism şi încredere în posibilităţile sale, sudoriţa este hotărîtă să lupte cu tot elanul, cu toată dăruirea de sine, pentru însuşirea cît mai temeinică a profesiei alese. GH. BARBULESCU IN REGIUNEA OLTENIA Duminică, 25 februarie, în raionul Băileşti a avut loc inaugurarea ultimei gospodării agricole colective din raion, la Tîrnava. O dată cu aceasta, în raion s-a încheiat procesul de colectivizare a agriculturii. Acum în raionul Băileşti există 35 gospodării agricole colective, în care 23.860 familii de ţărani lucrează laolaltă aproape 78.000 hectare de pămînt. IN REGIUNEA PLOIEŞTI Comitetele raionale de partid Cislău, Cîmpina şi Tîrgovişte au anunţat încheierea colectivizării agriculturii. In raionul Cislău, de pildă, în cele 32 gospodării agricole colective s-au unit 19.600 familii, cu 40 336 hectare de pămînt. Cele 22 gospodării colective din raionul Tîrgoviște cuprind 14.254 familii cu 25.489 hectare, iar mert raionul Cîmpina, din cele 16 gospodării agricole colective, fac parte 11.027 familii de colectivişti cu 11.490 hectare de pămînt. S-a terminat de asemenea colectivizarea agriculturii şi în cele 11 comune aparţinătoare oraşului Ploieşti. IN REGIUNEA IAŞI Comitetul raional de partid Vaslui a raportat terminarea colectivizării agriculturii. In raion există 77 gospodării agricole colective, în care 35.920 familii de colectiviști și-au unit 98.860 hectare de pămînt. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI Comuna Breaza complet colectivizata Ieri seara, de la Breaza, raionul Reghin, ne-a sosit vestea îmbucurătoare că şi în această comună colectivizarea agriculturii s-a încheiat. Convinşi de superioritatea gospodăriei agricole colective, ţăranii muncitori au păşit cu încredere pe calea indicată de partid, pe calea belşugului şi fericirii. Pină acum, ţăranii muncitori din Breaza au făcut parte din trei întovărăşiri agricole. De acum cu toţii vor aparţine marii familii a colectiviştilor. Cele 361 familii, cu peste 860 ha de pămînt, au raportat partidului terminarea colectivizării agriculturii, adueîndu-şi astfel şi ele aportul la realizarea sarcinilor trasate de Congresul al Hî-Jea al P.M.R. pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste in scumpa noastră patrie.