Steaua Roşie, martie 1962 (Anul 11, nr. 50-76)
1962-03-01 / nr. 50
Comunicatul cu privire la convorbirile dintre Nichia Hruşciov şi Walter Ulbricht MOSCOVA (Agerpres). — Agenţia TASS transmite comunicatul cu privire la întîlnirile dintre Nikita Hruşciov şi Walter Ulbricht. Intre 26 şi 28 februarie s-a aflat la Moscova tovarăşul W. Ulbricht. In zilele de 26 şi 27 februarie au avut loc întîlniri între tovarăşul N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri, al U.R.S.S., şi tovarăşul W. Ulbricht, prim-secretar al C. C. al P.SU.G.,preşedintele Consiliului de Stat al R.D.G. Im cursul acestor întîlniri a avut loc un temeinic schimb de păreri în problemele încheierii Tratatului de pace german şi normalizării în baza acestui tratat a situaţiei din Berlinul occidental, precum şi în alte probleme internaţionale care interesează cele două state. Au fost discutate, de asemenea, problemele dezvoltării continue a relaţiilor strînse şi frăţeşti dintre Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Germană şi, în special, problemele lărgirii colaborării economice şi dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări. Schimbul de păreri a arătat deplina identitate a poziţiilor Uniunii Sovietice şi Republicii Democrate Germane în problemele legate de reglementarea paşnică cu Germania şi în celelalte probleme internaţionale actuale, precum şi în problemele relaţiilor reciproce dintre cele două ţări. S-a căzut, de asemenea, de acord asupra volumului livrărilor reciproce sporite de mărfuri pe anul 1962 între U.R.,S.S. şi R.D.G. şi asupra acordării de credit suplimentar în mărfuri de către Uniunea Sovietică Republicii Democrate Germane. întîlnirile şi convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă şi cordială, în condiţiile înţelegerii reciproce şi unanimităţii depline în toate problemele discutate. La convorbiri au participat: Din partea sovietică: L. I. Brejnev, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., F. R. Kozlov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.,prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. S. Semiomov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi M. G. Pervuhin, ambasadorul U.R.S.S. în R.D.G. Din partea Republicii Democrate Germane : B. Leuschner, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri al R.D.G., O. Winzer, prim-locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al R.D.G., R. Dolling, ambasadorul R.D.G. în U.R.S.S. N. S. Hruşciov a oferit un dejun în cinstea lui W. Ulbricht.La 28 februarie, W. Ulbricht şi persoanele care-l însoţesc, precum şi M. G.Pervuhin, ambasadorul U.R.S.S. în R.D.G., au plecat la Berlin. . ’ ! Rezultatele preliminare ale alegerilor din India DELHI 28. (Agerpres), — TASS transmite: La Delhi au fost publicate rezultatele preliminare ale alegerilor pentru adunările legislative ale statelor şi pentru Camera Populară. In alegerile pentru adunările legislative ale statelor, au fost anunţate rezultatele într-un număr de 1.709 circumscripţii electorale. Congresul Naţional Indian a obţinut 1.059 de mandate, Partidul Comunist din India — 87, Partidul Socialist Popular (Praja) — 55, „Jan Sangh“ — 56, „Swatantra“ — 89, alte partide şi independenţii — 363 locuri. In alegerile pentru Camera Populară iau fostanunţate rezultatele dintr-un număr de 214 circumscripţii electorale. Congresul Naţional Indian a obţinut 152 de mandate. Partidul Comunist din India — 15, „Jan Sangh“ — 8 mandate, „Swatantra“ — 3 mandate, D. M. K. (partid ce există numai în statul Madras) — 6 mandate, Partidul Socialist Popular (Praja) —15 mandate, Partidul Socialist — 3 mandate, alte partide și independenții — 18 mandate. Numărătoarea voturilor continuă. Partidul Socialist din Japonia va -■**-•'* prezenta parlamentului un contraproiect al bugetului de stat TOKIO (Agerpres). — La 27 februarie a avut loc o şedință a Comitetului executiv al Partidului Socialist din Japonia la care s-a întocmit un contraproiect al bugetului de stat. Partidul socialist urmează să prezinte acest contraproiect spre examinare parlamentului alături de proiectul de buget guvernamental. Eşecul politicii economice a guvernului, deficitul balanţei comerţului exterior — urmare a dependenţei totale a Japoniei de S.U.A. — creşterea preţurilor, toţi aceşti factori, se arată în contraproiectul Partidului Socialist, au dus ţara la o criză economica. Pentru lichidarea acestei crize, Partidul socialist cere guvernului să schimbe politica comercială şi in primul rînd să extindă comerţul cu Uniunea Sovietică şi R. P. Chineză să amine liberalizarea comerţului pentru care insistă S.U.A., să reducă impozitele percepute de la populaţia muncitoare, majorînd în acelaşi timp impozitele percepute de la păturile privilegiate ale populaţiei. Partidul socialist consideră, de asemenea, că este necesar să se reducă cu 210 miliarde yeni cheltuielile militare ale Japoniei (potrivit proiectului de buget aceste cheltuieli se cifrează la 300 miliarde yeni), iar fondurile rămase disponibile să fie folosite pentru nevoile asigurărilor sociale. in preajma anunţării rezultatului tratativelor franco-algeriene Bandele O. A. S. şi-au intensificat activitatea criminală PARIS 28. (Agerpres). — Agenţiile de presă transmit noi relatări cu privire la intensificarea acţiunilor criminale ale ultracolonialiştilor din O.A.S. îndeosebi în ultimele zile, cînd întreaga lume aşteaptă anunţarea rezultatului tratativelor francoalgeriene. Numai în cursul zilei de marţi în principalele oraşe ale Algeriei au fost semnalate 62 de atentate, înregistrîndu-se 24 de morţi şi 51 de răniţi. Dintre acestea 32 de atentate au avut loc la Alger (7 morţi şi 36 răniţi), iar 11 la Oran (4 morţi şi 7 răniţi). La Alger numeroşi algerieni au fost strangulaţi în plină zi, sub privirile impasibile ale forţelor de poliţie, după cum recunoaşte însăşi agenţia France Presse. Aceeaşi agenţie subliniază că de unde pînă acum ultracolonnialiştii din C.A.S. îşi îndreptau atacurile împotriva unor ,,victime dinainte desemnate“, acum ei ucid cu totul la întîmplare. Tot în cursul zilei de marţi, au fost înregistrate numeroase furturi de arme şi bani. La Constantine, Oran, Alger şi în alte oraşe bande înarmate au sustras din bănci o sumă de aproape 1 milion franci noi. „La Alger, arată agenţia France Presse, C.A.S.iştii au operat în plină zi în centrul oraşului, la sediul principal al Băncii populare pentru comerţ şi industrie“. Acest lucru, apare cît se poate de explicabil, ţinînd seama de faptul relatat de aceeaşi agenţie că „pe arterele principale ale oraşului şi la încrucişările de străzi nu staţiona nici un poliţist“. Deoarece ţinta atacurilor criminale ale O.A.S.-iştilor nu o constituie numai algerienii, ci uneoii şi europenii din Algeria, aceștia din urmă participă la manifestații de protest alături de algerieni. Prima „ofensivă de primăvară“ a oamenilor muncii din Okinawa TOKIO (Agerpres) — După exemplul clasei muncitoare din Japonia, oamenii muncii din Okinawa vor organiza pentru prima dată ofensiva de primăvară. După cum anunţă agenţia Kikansi Tuşin, această hotărîre a fost luată de Congresul extraordinar al Federaţiei sindicatelor din Okina-wa, care a avut loc la Naha. In cadrul ofensivei de primăvară muncitorii din Okinawa vor cere majorarea salariilor, stabilirea unui minim garantat de salariu şi îmbunătăţirea sistemului asigurărilor sociale. In prezent în, Okinawa sunt organizate în sindicate 20.000 de persoane. Autorităţile militare americane au fost nevoite să anuleze directiva anterioară cu privire la in- terzicerea libertăţii de acţiune a sindicatelor. După cum subliniază Agenţia, prima ofensivă de primă, vară a muncitorilor din Okinawa se bucură de sprijinul larg al clasei muncitoare japoneze. Puterle occidentale au împiedicat discutarea în Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru a pune capăt agresiunii S.U.A. împotriva Cubei NEW YORK, 28 .(Agerpres), *TASS transmite: Puterile occidentale au torpilat şedinţa Consiliului de Securitate fixată pentru 27 februarie. După cum se ştie, guvernul revoluţionari al Cubei ia cerut într-o scrisoare adresatăConsiliului de Securitate convocarea imediatăa unei şedinţe a Consiliului cu scopul de a se lua măsurile necesare pentru a pune capăt acţiunilor ilegale ale guvernului S.U.A. faţă de guvernul Cubei. Cînd membrii Consiliului de Securitate au început la 27 februarie discutarea problemei de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului de Securitate, preşedintele Consiliului Plimpton (S.U.A.) a dat cuvîntul reprezentantului Angliei, care „ia exprimat îndoiala faţă de utilitatea“ aprobării ordinei de zi şia discutării acuzaţiilor conţinute în scrisoarea Cubei. Luînd cuvîntul în calitate de reprezentant al S.U.A., Plimpton l-a sprijinit pe aliatul său din N.A.T.O. O poziţie similară au adoptat danbaisistul, reprezentanţii Franţei şi ai Irlandei, precum şi reprezentanţii statelor Chile şi Venezuela. Pentru aprobarea ordinei de zi şi în favoarea discutării acuzaţiilor Cubei s-au pronunţat cu fermitate reprezentantul U.R.S.S., precum şi reprezentanţii Romîniei, Republicii Arabe Unite şi Ghanei. Punîndu-se la vot propunerea ca ordinea de zi să fie aprobată, reprezentanţii S.U.A., Angliei, Franţei, Irlandei, Chile, Venezuelei, precum şi danbaişistul s-au abţinut. In consecinţă ordinea de zi nu a fost aprobată deoarece nu a întrunit cele şapte voturi necesare. Cuvîntarea reprezentantului R. P. Romíne NEW YORK 28 (Agerpres).— In cadrul dezbaterilor în Consiliul de Securitate pe marginea adoptării ordinei de zi în problema ridicată de Cuba, a luat cuvîntul și reprezentantul R.P.R. M. Haşeganu, care a declarat următoarele : Motivele indicate de unii membri ai Consiliului care s-au pronunţat împotriva includerii pe ordinea de zi a problemei ridicate în scrisoarea reprezentantului permanent al Cubei, sînt cu totul nejustificate. Toţi cei de faţă ştiu foarte bine că atît în cadrul Comitetului Politic, cît şi în Adunarea Generală, delegaţia Statelor Unitea făcut presiuni mari pentru a suprima discuţiile, pentru a reduce cît mai mult numărul acelor delegaţii care vroiau să-şi spună punctul de vedere. Presiuni deosebit de mari au fost exercitate mai ales pentrua împiedica adoptarea unei rezoluţii, chiar dacă aceasta nu conţinea decit unele din principiile de bază ale Ciartei O.N.U. In prezent asistăm la aceeaşi tactică. Obiecţiile formulate de către unii din membrii Consiliului de Securitate urmăresc acelaşi scop şi anume de a împiedica pe membrii Consiliului să expună poziţia guvernelor lor faţă de problemele ridicate în scrisoarea reprezentantului Cubei. O asemenea atitudine încalcă nu numai principiile democratice care trebuie să existe în această organizaţie, dar chiar drepturile elementare ale statelor membre prevăzute la articolele 34 şi 35 ale Cartei Naţiunilor Unite, de a cere Consiliului de Securitate să dezbată şi să rezolve problemele care pun în pericol securitatea şi independenţa statelor. Delegaţia mea a studiat cu atenţie scrisoarea reprezentantului Republicii Cuba din 22 februarie şi consideră ca fiind fondate argumentele pe care el le aduce în favoarea discutării în cadrul Consiliului de Securitate a rezoluţiilor adoptate la Conferinţa de la Punta del Este, rezoluţii care afectează securitatea ţării sale, precum şi menţinerea păcii în zona Mării Caraibelor. De altfel, chiar în cursul dezbaterilor din cadrul Comitetului Politic, o serie de delegaţii au scos la iveală contradicţiile existenta între hotărîrile conferinţei de la Punta del Este şi principiile fun* damentale ale Organizaţiei Naţiu*nilor Unite. In acest sens, reprezentantul R. P. Romíne i a reamintit obiecţiile formulate de delegaţiile Ceylonului, Braziliei şi ale altor state. Prin aceste măsuri, care sfidează principiile cele mai elementare ale dreptului internaţional, Statele Unite urmăresc să submineze regimul politic instaurat de poporul cuban, să îndepărteze guvernul său legal, să forţeze poporul cuban să renunţe la independenţa sa politică şi economică, să-l oblige să adopte forma de guvernămînt impusă de Statele Unite, singura formă declarată „compatibilă“ cu sistemul interamerican. Conferinţa de la Punta del Este a reprezentat numai o etapă în cadrul unui complex de măsuri pe care Statele Unite le întreprind în prezent împotriva Cubei. Fapte ulterioare au arătat că Statele Unite au avut nevoie de hotărîrile acestei conferinţe pentru a putea să acţioneze sub paravanul unui organism colectiv. In prezent Statele Unite exercită presiuni asupra membrilor din N.A.T.O. Toate aceste acţiuni antrenează agravarea încordării internaţionale în zona Mării Caraibelor şi pot în orice moment să ducă la declanşarea unui conflict avînd consecinţe imprevizibile. Rezultă deci că, folosind hotărîrile ilegale ale unui organism regional al O.N.U., Statele Unite încearcă să atragă un număr tot mai mare de membri ai O.N.U. în acţiuni contrare spiritului şi principiilor fundamentale ale Organiczaţiei Naţiunilor Unite. Aceste acţiuni subminează nu numai Organizaţia Naţiunilor Unite, dar ele pun în pericol însăşi pacea şi securitatea internaţională. Iată motivele pentru care delegaţia română sprijină înscrierea pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate a problemei ridicate de reprezentantul Cubei. Ea consideră că este de datoria Consiliului de Securitate de a analiza cu toată seriozitatea hotărîrile Conferinţei de la Punta del Este, legalitatea lor în lumina principiilor fundamentale şi a prevederilor Cartei O.N.U., ca şi consecinţele pe care aceste hotărîri pot să le aibă pe plan internaţional. Un refuz din partea noastră dea adopta ordinea de zi şi de a discuta aceste probleme ar însemna un refuz al Consiliului de Securitate de a-şi îndeplini sarcinile pentru care el a fost creat. Uzina de maşini agricole de la Weimar, R. D. Germană, Maşini pentru recoltarea cartofilor gara 'de a COPENHAGA 28. (Agerpres). Din iniţiativa Comitetului pentru apărarea libertăţii Danemarcei împotriva aderării la „Piaţa Comună“ a avut loc la Copenhaga un mare miting. La el au participat reprezentanţii unor ţări ale căror cercuri conducătoare încearcă să atragă statele lor în alianţa politico-comercială în care Germania occidentală ocupă un rol dominant. La miting a luat cuvîntul Koni Zilliaeus, membru în parlamentul englez. Erland Mikkelsen, militant cunoscut al mişcării sindicale din Norvegia, Erland von Holsten, cunoscut militant pe tărîm obştesc din Suedia, şi alţii. Ziaristul danez P. Overhard, prevenind Danemarca împotriva aderării la „Piaţa Comună“, a subliniat latura politică a activităţii „Pieţii Comune“ şi a arătat că libertatea cuvîntului în Danemarca este ameninţată de o mare primejdie. „Intr-un viitor apropiat, a spus el, astfel de mitinguri ca acesta nu se vor mai putea organiza. Nimeni nu ne va permite să ne spunem părerea. Tratatul de la Roma (cu privire la „Piaţa Comună“) este în primul rînd un tratat politic şi militar“. In prezent, a declarat Koni Zilliaeus, numărul partizanilor „Pieţii Comune“ nu mai reprezintă majoritatea poporului englez. Dacă guvernul conservator al lui Macmillan va încadra Anglia în „Piaţa Comună“, fără să se sfătuiasesă cu poporul, laburiştii vor organiza viitoarea campanie electorală sub lozinca. Pentru ieşirea Angliei din Tratatul de la Roma. Eu cred în poporul englez, a declarat în încheiere Zillaeus. El nu-şi va încredinţa soarta şi independenţa reprezentanţilor reacţiunii, care continuă războiul rece, continuă cursa periculoasă a înarmărilor atomice. * ■ Mare miting la Copenhaga împotriva „Pieţii Comune“ Ngo Dinh Diem. Un nume urît şi dispreţuit în tot sud-estul Asiei, însă nicăieri aict de urît şi de dispreţuit ca în Vietnamul de sud, în propria-i ţară, de către propriul său popor. Şi totuşi Diem ocupă funcţia cea mai înaltă în Vietnamul de sud: este preşedintele acestei republici. Cine l-a înălţat în această demnitate, care-i asigură puteri nelimitate in conducerea tării? In nici un caz poporul din Vietnamul de sud! Dacă masele sud-vietnameze s-ar putea pronunţa liber, Ngo Dinh Diem ar fi, nu preşedintele republicii, ci un puşcăriaş condamnat pentru cele mai odioase crime de trădare a patriei. Faptul că Diem ocupă totuşi funcţia de preşedinte al Vietnamului de sud, se datorează imperialiştilor americani. El este una dintre marionetele S.U.A. în Asia de sud-est, şi încă una dintre cele mai preţuite, căreia trăgătorii de sfori din Washington îi acordă o atenţie cu totul deosebită. Menţinerea sa la putere a costat S.U.A. peste 2 miliarde de dolari. Personalităţi americane în funcţii civile şi militare dintre cele mai înalte îl vizitează pe acest sîngeros dictator, care se găseşte în război cu propriul său popor. In decurs de mai puţin de un an s-au perindat la Saigon (capitala Vietnamului de sud) vicepreşedintele S.U.A. Lindon B. Johnson, urmat de „o misiune de experţi economici şi financiari", condusă de Staley, apoi generalul Maxwell Taylor, consilier militar special al preşedintelui Kennedy şi de curînd fratele preşedintelui S.U.A., ministrul Justiţiei, Robert Kennedy. Ministrul de Război american McNamara şi chiar preşedintele Kennedy, au convocat, în mai multe rînduri, consfătuiri speciale în problema Vietnamului de sud. Ele s-au încheiat întotdeauna cu adoptarea unor măsuri de sporire a „ajutorului" american pentru regimul diemist (citeşte: a intervenţiei americane în Vietnamul de sud). In cadrul ultimelor asemenea consfătuiri s-a hotărit sporirea forţelor armate americane în Vietnamul de sud (în momentul de fată se găsesc in această (ară peste 4.000 de militari ai S.U.A. sub denumirea de „experţi“, „instructori“, „consilieri“ etc. etc.), crearea unui comandament militar american la Saigon condus de comandantul adjunct al forţelor terestre americane în zona Oceanului Pacific şi sporirea substanţială a subvenţiilor financiare acordate lui Diem. De ce această „mişcătoare“ şi costisitoare atenţie a imperialiştilor americani faţă de Ngo Dinh Diem ? Vietnamul de sud are o importanţă strategică deosebită în planurile agresive ale S.U.A. în sudestul Asiei. „Americanii n-au intenţii tocmai bune — se arată într-un articol al ziarului■ „Realităţi cambodgiene". Ceea ce vor ei, este să-şi păstreze în Asia de sud-est „poziţiile forte“ pentru eventualitatea unui conflict, cu China sau chiar a unui război mondial. Sacrificiile financiare de necrezut ce le fac în Vietnamul de sud se explică, nu prin dragostea ce o poartă poporului vietnamez, ci prin intenția de a păstra cu orice preţ această țară". S.U.A. duc în Vietnamul de sud un război nedeclarat contra poporului care s-a răsculat împotriva odiosului regim a lui Ngo Dinn Diem. Revista americană „Newsweek" îl numește „război în miniatură", în cadrul căruia Pentagonul (Ministerul de Război al S.U.A.) experimentează tipuri noi de arme (inclusiv arme chimice), precum și tactica de luptă împotriva partizanilor. „Vietnamul de sud — scria „New York Times" a devenit pentru armata americană un cîmp de experimentare a tacticii de guerilă in regiunile tropicale". Această „experiență", a costat viața a zeci de mii de sudvietnamezi. Numeroase localități au fost trecute prin foc și sabie, rase de pe faţa pămîntului de către bandele de asasini ale lui Diem îndrumate de „consilieri" şi comandate de „instructorii" militari americani. In cadrul planului de „ajutor" american se prevede strămutarea a 800.000 de ţărani sud-vietnamezi din satele lor în aşa-numitele „oraşe agrare“ şi „sate strategice", în realitate lagăre de concentrare. Vasta acţiune represivă ciemistoamericană n-a putut înăbuşi însă lupta poporului din Vietnamul de sud pentru înlăturarea odiosului regim a lui Ngo Dinh Diem şi scuturarea jugului colonialist american. Forţele patriotice conduse de Frontul Naţional de Eliberare îşi sporesc rîndurile, pe zi ce trece, obţinînd noi succese în lupta împotriva trupelor lui Diem. Mai mult, chiar în sinul armatei dictatorului sud-vietnamez au loc acţiuni care ţintesc înlăturarea lui Diem, schimbarea politicii actuale de infendare a ţării imperialismului american printr-o politică de independenţă naţională şi neutralitate. In ultimul timp s-au semnalat răscoale în numeroase unităţi sudvietnameze, trecerea a numeroşi soldaţi şi ofiţeri de partea forţelor patriotice. „Intenţionăm să învingem în Vietnam. Vom rămîne aici pînă vom învinge". Această declaraţie aparţine lui Robert Kennedy şi a fost făcută de curînd pe aerodromul din Saigon. La numai cîteva, zile avioane americane pilotate de aviatori sud-vietnamezi, au bombardat palatul lui Ngo Dinh Diem, cu intenţia de a provoca răsturnarea marionetei Washingtonului. Piloţii fuseseră trimişi să lovească în forţele patriotice, conştiinţa i-a îndreptat însă împotriva „preşedintelui“, trădător al poporului său... O nouă dovadă că rămînerea americanilor în Vietnamul de sud nu depinde numai de voinţa domnului Robert Kennedy, a celorlalţi miniştri şi senatori americani şi nici de cea a marionetei lor. Cuvîntul greu şi hotăritor în această privinţă îl are de spus poporul din Vietnamul de sud. De altfel, istoria ultimelor decenii a mai consemnat cazuri în care imperialiştii americani au fost alungaţi dintr-o ţară sau alta de popoarele acestor ţări, care s-au folosit în lupta de eliberare tocmai de armele livrate de americanii marionetelor cu ajutorul cărora îşi menţinuseră acolo dominaţia. Intervenţia făţişă a S.U.A. în Vietnamul de sud, războiul nedeclarat ce-l duc împotriva poporului acestei tari, crearea comandamentului militar special american la Saigon, reprezintă o nouă grosolană încălcare a acordurilor de la Geneva din anul 1954, care au fost semnate și de S.U.A. Aceasta constituie o ameninţare a păcii în Asia de sud-est. O declaraţie recentă a guvernului Republicii Democrate Vietnam, ca şi o declaraţie a Ministerului Afacerilor Externe al R. P. Chineze atrag atenţia asupra pericolului ce-l reprezintă agresiunea americană în Vietnamul de sud. Declaraţia guvernului R. D. Vietnam cheamă toate guvernele şi popoarele de pe glob cărora le sînt scumpe pacea şi libertatea, să-şi exprime simpatia şi să acorde sprijin luptei drepte a poporului vietnamez împotriva imperialiştilor americani agresori. LOR ERNEST O altă marionetă americană la strîmtoare tadactor Administratia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9. Tel. 28,88, 34,96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderii şi institutîi. Tiparul: Intreprinderea Poligrafică Tg.Mureş. Comanda nr. 1514. . . .. . r“ Liderii sindicali americani prevăd un nou declin al economiei S.U.A. în viitorul apropiat NEW YORK (Agerpres). — La Miami Beach (Florida) s-a încheiat sesiunea de iarnă a Comitetului executival A.F.L.-C.I.O Conducătorii A.F.L.-C.I.O. nu și-au ascuns îngrijorarea în legătură cu știrile privind declinul economic şi şomajul cronic din Statele Unite. Comitetul executiv a aprobat o declaraţie în care se spune că producţia şi repartiţia nu au crescut destul de rapid pentru a reduce simţitor şomajul; cel puţin 4,7 milioane americani sunt în prezent şomeri totali şi alţi 2,7 milioane — sînt şomeri parţiali. Presupunînd că anul acesta numărul şomerilor ar putea creşte, Comitetul executiv declară: „Această situaţie provoacă îngrijorare şi impune revizuirea grabnică a politicii guvernului, precum şi luarea de către guvern, a unor măsuri mai eficiente într-un viitor apropiat. Este nevoie de un program mai concret şi mai energic“. Luînd cuvîntul in cadrul unui interviu televizat la Miami, George Meany, preşedintele A.F.L.C.I.O., şi-a exprimat temerea că într-ui viitor apropiat economiaamericană va trece printr-un nou declin dacă nu se vor lua măsuri pentru stimularea economiei. Comitetul executiv al A.F.L.C.I.O. ,a propus diferite măsuri printre care majorarea salariului minim, îmbunătăţirea sistemului de ajutor de şomaj şi scăderea unor impozite. El nu a explicat însă în ce fel aceste măsuri ar putea stimula economia într-o măsură suficientă pentru a rezolva problema şomajului care devine tot mai serioasă. Diplomaţia americană : Ţinta noastră a fost şi rămîne PACEA I!I