Steaua Roşie, martie 1962 (Anul 11, nr. 50-76)

1962-03-01 / nr. 50

Comunicatul cu privire la convorbirile dintre Nichia Hruşciov şi Walter Ulbricht MOSCOVA (Agerpres). — Agenţia TASS transmite comu­­nicatul cu privire la întîlnirile din­tre Nikita Hruşciov şi Walter Ul­bricht. Intre 26 şi 28 februarie s-a aflat l­a Moscova tovarăşul W. Ulbricht. In zilele de 26 şi 27 februarie au avut loc întîlniri între tovarăşul N. S. Hruşciov, prim­-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Con­siliului de Miniştri, al U.R.S.S., şi tovarăşul W. Ulbricht, prim-secre­­tar al C. C. al P.SU.G.,­­preşedin­­tele Consiliului de Stat al R.D.G. Im cursul acestor întîlniri a avut loc un temeinic schimb de păreri în problemele încheierii Tratatului de pace german şi normalizării în baza­ acestui tratat a situaţiei din Berlinul occidental, precum şi în alte probleme internaţionale care interesează cele două state. Au fost discutate, de asemenea, problemele dezvoltării continue a relaţiilor strînse şi frăţeşti dintre Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Germană şi, în special, problemele lărgirii colaborării eco­nomice şi dezvoltării relaţiilor teh­­nico-ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări. Schimbul de păreri a arătat de­plina identitate a poziţiilor Uniu­nii Sovietice şi Republicii Demo­crate Germane în problemele lega­te de reglementarea paşnică cu Germania şi în celelalte probleme internaţionale actuale, precum şi în problemele relaţiilor reciproce dintre cele două ţări. S-a căzut, de asemenea, de a­­cord asupra volumului livrărilor reciproce sporite de mărfuri pe a­­nul 1962 între U.R.,S.S. şi R.D.G. şi asupra acordării de credit supli­mentar în mărfuri de către Uniu­nea Sovietică Republicii Democra­te Germane. întîlnirile şi convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă şi cordială, în condiţiile înţelegerii reciproce şi unanimităţii depline în toate problemele discutate. La convorbiri au participat: Din partea sovietică: L. I. Brej­­nev, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., F. R. Kozlov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.,­­prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. S. Se­­miomov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi M. G. Pervuhin, ambasadorul U.R.S.S. în R.D.G. Din partea Republicii Democrate Germane : B. Leuschner, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri al R.D.G., O. Winzer, prim-locţiitor al ministrului Afa­cerilor Externe al R.D.G., R. Dol­ling, ambasadorul R.D.G. în U.R.S.S. N. S. Hruşciov a oferit un dejun în cinstea lui W. Ulbricht.­­La 28 februarie, W. Ulbricht şi persoanele care-l însoţesc, precum şi M. G.­­Pervuhin, ambasado­rul U.R.S.S. în R.D.G., au plecat la Berlin. . ’ ! Rezultatele preliminare ale alegerilor din India DELHI 28. (Agerpres), — TASS transmite: La Delhi au fost publicate rezul­tatele preliminare ale alegerilor pentru adunările legislative ale statelor şi pentru Camera Popu­lară. In alegerile pentru adună­rile legislative ale statelor, au fost anunţate rezultatele într-un număr de 1.709 circumscripţii electorale. Congresul Naţional Indian a obţinut 1.059 de man­date, Partidul Comunist din In­dia — 87, Partidul Socialist Popular (Praja) — 55, „Jan Sangh“ — 56, „Swatantra“ — 89, alte partide şi independenţii — 363 locuri. In alegerile pentru Camera Populară iau fost­­anunţate rezul­tatele dintr-un număr de 214 cir­cumscripţii electorale. Congresul Naţional Indian a obţinut 152 de mandate. Partidul Comunist din India — 15, „Jan Sangh“ — 8 mandate, „Swatantra“ — 3 man­date, D. M. K. (partid ce există numai în statul Madras) — 6 mandate, Partidul Socialist Popu­lar (Praja) —1­5 mandate, Parti­dul Socialist — 3 mandate, alte partide și independenții —­ 18 mandate. Numărătoarea voturilor continuă. Partidul Socialist din Japonia va -■**-•'* prezenta parlamentului un contraproiect al bugetului de stat TOKIO (Agerpres). — La 27 februarie a avut loc o şedință a Comitetului executiv al Partidului Socialist din Japonia la care s-a întocmit un contraproiect al bugetului de st­at. Partidul so­cialist urmează să prezinte acest contraproiect spre examinare par­lamentului alături de proiectul de buget guvernamental. Eşecul politicii economice a gu­vernului, deficitul balanţei comer­ţului exterior — urmar­e a depen­denţei totale a Japoniei de S.U.A. — creşterea preţurilor, toţi aceşti factori, se arată în contraproiectul Partidului Socialist, au dus ţara la o criză economica. Pentru lichi­darea acestei crize,­ Partidul socia­list cere guvernului să schimbe po­litica comercială şi in primul rînd să extindă comerţul cu Uniunea Sovietică şi R. P. Chineză să amine liberalizarea comerţului pentru care insistă S.U.A., să re­ducă impozitele percepute de la populaţia muncitoare, majorînd în acelaşi timp impozitele percepute de la păturile privilegiate ale populaţiei. Partidul socialist consideră, de asemenea, că este necesar să se reducă cu 210 miliarde yeni chel­tuielile militare ale Japoniei (po­trivit proiectului de buget aceste cheltuieli se cifrează la 300 miliar­de yeni), iar fondurile rămase dis­ponibile să fie folosite pentru ne­voile asigurărilor sociale. in preajma anunţării rezultatului tratativelor franco-algeriene Bandele O. A. S. şi-au intensificat activitatea criminală PARIS 28. (Agerpres). — Agenţiile de presă transmit noi relatări cu privire la intensi­ficarea acţiunilor criminale ale ultracolonialiştilor din O.A.S. în­deosebi în ultimele zile, cînd în­treaga lume aşteaptă anunţarea rezultatului tratativelor franco­­algeriene. Numai în cursul zilei de marţi în principalele oraşe ale Algeriei au fost semnalate 62 de atentate, înregistrîndu-se 24 de morţi şi 51 de răniţi. Dintre acestea 32 de atentate au avut loc la Alger (7 morţi şi 36 ră­niţi), iar 11 la Oran (4 morţi şi 7 răniţi). La Alger numeroşi al­gerieni au fost strangulaţi în pli­nă zi, sub privirile impasibile ale forţelor de poliţie, după cum re­cunoaşte însăşi agenţia France Presse. Aceeaşi agenţie subliniază că de unde pînă acum ultracolonnia­­liştii din C.A.S. îşi îndreptau atacurile împotriva unor ,,victime dinainte desemnate“, acum ei ucid cu totul la întîmplare. Tot în cursul zilei de marţi, au fost înregistrate numeroase fur­turi de arme şi bani. La Cons­tantine, Oran, Alger şi în alte oraşe bande înarmate au sustras din bănci o sumă de aproape 1 milion franci noi. „La Alger, ara­tă agenţia France Presse, C.A.S.­­iştii au operat în plină zi în cen­trul oraşului, la sediul principal al Băncii populare pentru comerţ şi industrie“. Acest lucru, apare cît se poate de explicabil, ţinînd seama de faptul relatat de aceeaşi agenţie că „pe arterele principale ale oraşului şi la încrucişările de străzi nu staţiona nici un poli­ţist“. Deoarece ţinta atacurilor cri­minale ale O.A.S.-iştilor nu o constituie numai algerienii, ci uneoii şi europenii din Algeria, aceștia din urmă participă la manifestații de protest alături de algerieni. Prima „ofensivă de primă­vară“ a oamenilor muncii din Okinawa TOKIO (Agerpres)­ — După exemplul clasei muncitoa­re din­ Japonia, oamenii muncii din Okinawa vor organiza pentru pri­ma dată ofensiva de primăvară. După cum anunţă agenţia Kikansi Tuşin, această hotărîre a fost lua­tă de Congresul extraordinar al Federaţiei sindicatelor din­ Okina-­­wa, care a avut loc la Naha. In cadrul ofensivei de primăvară muncitorii din Okinawa vor cere majorarea salariilor, stabilirea unui minim garantat de salariu şi îmbunătăţirea sistemului asigurări­lor sociale. In prezent în, Okinawa sunt or­ganizate în sindicate 20.000 de per­soane. Autorităţile militare ameri­cane au fost nevoite să anuleze di­rectiva anterioară cu privire la in-­ terzicerea libertăţii de acţiune a sindicatelor. După cum subliniază Agenţia, prima ofensivă de primă­, vară a muncitorilor din Okinawa se bucură de sprijinul larg al cla­sei muncitoare japoneze. Puterle occidentale au împiedicat discutarea în Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru a pune capăt agresiunii S.U.A. împotriva Cubei NEW YORK, 28 .(Agerpres), *­­TASS transmite: Puterile occidentale au torpilat şedinţa Consiliului de Securitate fixată pentru 27 februarie. După­ cum se ştie, guvernul revoluţionar­­­i al Cubei ia cerut într-o scrisoare adresată­­Consiliului de Securitate convocarea imediată­­a unei şedinţe a Consiliului cu scopul de a se lua măsurile necesare pentru a pune capăt acţiunilor ilegale ale guvernului S.U.A. faţă de guvernul Cubei. Cînd membrii Consiliului de Securitate au început la 27 februa­rie discutarea problemei de pe or­dinea de zi a şedinţei Consiliului de Securitate, preşedintele Consi­liului Plimpton (S.U.A.) a dat cu­vîntul reprezentantului Angliei, ca­re „ia exprimat îndoiala faţă de utilitatea“ aprobării ordinei de zi şi­­a discutării acuzaţiilor conţinute în scrisoarea Cubei. Luînd cuvîn­tul în calitate de reprezentant al S.U.A., Plimpton l-a sprijinit pe aliatul său din N.A.T.O. O poziţie similară au adoptat d­anbaisistul, reprezentanţii Franţei şi ai Irlan­dei, precum şi reprezentanţii state­lor Chile şi Venezuela. Pentru aprobarea ordinei de zi şi în favoarea discutării acuzaţiilor Cubei s-au pronunţat cu fermitate reprezentantul U.R.S.S., precum şi reprezentanţii Romîniei, Republicii Arabe Unite şi Ghanei. Punîndu-se la vot propunerea ca ordinea de zi să fie aprobată, re­prezentanţii S.U.A., Angliei, Fran­ţei, Irlandei, Chile, Venezuelei, precum şi d­anbaişistul s-au abţi­nut. In consecinţă ordinea de zi nu a fost aprobată deoarece nu a în­trunit cele şapte voturi necesare. Cuvîntarea reprezentantului R. P. Romíne NEW YORK 28 (Agerpres).­­— In cadrul dezbaterilor în Con­siliul de Securitate pe marginea adoptării ordinei de zi în proble­ma ridicată de Cuba, a luat cu­vîntul și reprezentantul R.P.R. M. Haşeganu, care a declarat urmă­toarele : Motivele indicate de unii membri ai Consiliului care s-au pronunţat împotriva includerii pe ordinea de zi a problemei ridicate în scrisoarea reprezentantului per­manent al Cubei, sînt cu totul ne­justificate. Toţi cei de faţă ştiu foarte bine că atît în cadrul Co­mitetului Politic, cît şi în Aduna­rea Generală, delegaţia Statelor Unite­­a făcut presiuni mari pen­tru a suprima discuţiile, pentru a reduce cît mai mult numărul ace­lor delegaţii care vroiau să-şi spună punctul de vedere. Presiuni deosebit de mari au fost exercitate mai ales pentru­­a împiedica adop­tarea unei rezoluţii, chiar dacă aceasta nu conţinea decit unele din principiile de bază ale Ciartei O.N.U. In prezent asistăm la aceeaşi tactică. Obiecţiile formulate de că­tre unii din membrii Consiliului de Securitate urmăresc acelaşi scop şi anume de a împiedica pe mem­brii Consiliului să expună poziţia guvernelor lor faţă de problemele ridicate în scrisoarea reprezentan­tului Cubei. O asemenea atitudine încalcă nu numai principiile demo­cratice care trebuie să existe în această organizaţie, dar chiar drep­turile elementare ale statelor mem­bre prevăzute la articolele 34 şi 35 ale Cartei Naţiunilor Unite, de a cere Consiliului de Securitate să dezbată şi să rezolve problemele care pun în pericol securitatea şi independenţa statelor. Delegaţia mea a studiat cu atenţie scrisoarea reprezentantului Republicii Cuba din 22 februarie şi consideră ca fiind fondate argu­mentele pe care el le aduce în fa­voarea discutării în cadrul Consil­­iului de Securitate a rezoluţiilor adoptate la Conferinţa de la Punta del Este, rezoluţii care afectează securitatea ţării sale, precum şi menţinerea păcii în zona Mării Ca­­raibelor. De altfel, chiar în cursul dezba­­terilor din cadrul Comitetului Po­­litic, o serie de delegaţii au scos la iveală contradicţiile existenta între hotărîrile conferinţei de la Punta del Este şi principiile fun* damentale ale Organizaţiei Naţiu*­nilor Unite. In acest sens, reprezentantul R. P. Romíne i a reamintit obiecţiile formulate de delegaţiile Ceylonu­­lui, Braziliei şi ale altor state. Prin aceste măsuri, care sfidează principiile cele mai elementare ale dreptului internaţional, Statele U­­nite urmăresc să submineze regi­mul politic instaurat de poporul cuban, să îndepărteze guvernul său legal, să forţeze poporul cu­­ban să renunţe la independenţa sa politică şi economică, să-l oblige să adopte forma de guvernămînt impusă de Statele Unite, singura formă declarată „compatibilă“ cu sistemul interamerican. Conferinţa de la Punta del Este a reprezentat numai o etapă în ca­drul unui complex de măsuri pe care Statele Unite le întreprind în prezent împotriva Cubei. Fapte ul­terioare au arătat că Statele Unite au avut nevoie de hotărîrile aces­tei conferinţe pentru a putea să acţioneze sub paravanul unui or­ganism colectiv. In prezent Statele Unite exercită presiuni asupra membrilor din N.A.T.O. Toate aceste acţiuni antrenează agravarea încordării internaţionale în zona Mării Caraibelor şi pot în orice moment să ducă la declan­şarea unui conflict avînd conse­cinţe imprevizibile. Rezultă deci că, folosind hotărî­rile ilegale ale unui organism re­gional al O.N.U., Statele Unite încearcă să atragă un număr tot mai mare de membri ai O.N.U. în acţiuni contrare spiritului şi prin­­cipiilor fundamentale ale Organic­zaţiei Naţiunilor Unite. Aceste ac­­ţiuni subminează nu numai Orga­­nizaţia Naţiunilor Unite, dar ele pun în pericol însăşi pacea şi se­­curitatea internaţională. Iată motivele pentru care dele­­gaţia română sprijină înscrierea pe ordinea de zi a Consiliului de Se­curitate a problemei ridicate de reprezentantul Cubei. Ea consideră că este de datoria Consiliului de Securitate de a analiza cu toată seriozitatea hotărîrile Conferinţei de la Punta del Este, legalitatea lor în lumina principiilor funda­mentale şi a prevederilor Cartei O.N.U., ca şi consecinţele pe care aceste hotărîri pot să le aibă pe plan internaţional. Un refuz din partea noastră de­­a adopta ordinea de zi şi de a discuta aceste probleme ar însem­na un refuz al Consiliului de Se­curitate de a-şi îndeplini sarcinile pentru care el a fost creat. Uzina de maşini agricole de la Weimar, R. D. Germană, Maşini pentru recoltarea cartofilor gara 'de a COPENHAGA 28. (Agerpres). Din iniţiativa Comitetului pen­tru apărarea libertăţii Danemar­cei împotriva aderării la „Piaţa Comună“ a avut loc la Copenha­ga un mare miting. La el au par­ticipat reprezentanţii unor ţări ale căror cercuri conducătoare încearcă să atragă statele lor în alianţa politico-comercială în ca­re Germania occidentală ocupă un rol dominant. La miting a luat cuvîntul Koni Zilliaeus, membru în parlamentul englez.­ Erland Mikkelsen, mili­tant cunoscut al mişcării sindi­cale din Norvegia, Erland von Holsten, cunoscut militant pe tă­­rîm obştesc din Suedia, şi alţii. Ziaristul danez P. Overhard, prevenind Danemarca împotriva aderării la „Piaţa Comună“, a subliniat latura politică a activi­tăţii „Pieţii Comune“ şi a arătat că libertatea cuvîntului în Da­nemarca este ameninţată de o mare primejdie. „Intr-un viitor apr­opiat, a spus el, astfel de mitinguri ca acesta nu se vor mai putea organiza. Nimeni nu ne va permite să ne spunem părerea. Tratatul de la Roma (cu privire la „Piaţa Co­mună“) este în primul rînd un tratat politic şi militar“. In prezent, a declarat Koni Zilliaeus, numărul partizanilor „Pieţii Comune“ nu mai reprezin­tă majoritatea poporului englez. Dacă guvernul conservator al lui Macmillan va încadra Anglia în „Piaţa Comună“, fără să se sfă­­tuiasesă cu poporul, laburiştii vor organiza viitoarea campanie elec­torală sub lozinca. Pentru ieşi­rea Angliei din Tratatul de la Roma. Eu cred în poporul englez, a declarat în încheiere Zill­aeus. El nu-şi va încredinţa soarta şi independenţa reprezentanţilor reacţiunii, care continuă războiul rece, continuă cursa periculoasă a înarmărilor atomice.­ ­ * ■ Mare miting la Copenhaga împotriva „Pieţii Comune“ Ngo Dinh Diem. Un nume urît şi dispreţuit în tot sud-estul Asiei, însă nicăieri aict de urît şi de dispreţuit ca în Viet­namul de sud, în propria-i ţară, de către propriul său popor. Şi totuşi Diem ocupă funcţia cea mai înaltă în Vietnamul de sud: este preşedintele acestei republici. Cine l-a înălţat în această demni­tate, care-i asigură puteri nelimi­tate in conducerea tării? In nici un caz poporul din Vietnamul de sud! Dacă masele sud-vietnameze s-ar putea pronunţa liber, Ngo Dinh Diem ar fi, nu preşedintele republicii, ci un puşcăriaş condam­nat pentru cele mai odioase crime de trădare a patriei. Faptul că Diem ocupă totuşi funcţia de preşedinte al Vietnamu­lui de sud, se datorează imperia­liştilor americani. El este una din­tre marionetele S.U.A. în Asia de sud-est, şi încă una dintre cele mai preţuite, căreia trăgătorii de sfori din Washington îi acordă o atenţie cu totul deosebită. Menţi­nerea sa la putere a costat S.U.A. peste 2 miliarde de dolari. Perso­nalităţi americane în funcţii civile şi militare dintre cele mai înalte îl vizitează pe acest sîngeros dic­tator, care se găseşte în război cu propriul său popor. In decurs de mai puţin de un an s-au perindat la Saigon (capitala Vietnamului de sud) vicepreşedintele S.U.A. Lindon B. Johnson, urmat de „o misiune de experţi economici şi financiari", condusă de Staley, apoi generalul Maxwell Taylor, consilier militar special al preşe­dintelui Kennedy şi de curînd fratele preşedintelui S.U.A., minis­trul Justiţiei, Robert Kennedy. Mi­nistrul de Război american McNa­mara şi chiar preşedintele Kenne­dy, au convocat, în mai multe rîn­­duri, consfătuiri speciale în proble­ma Vietnamului de sud. Ele s-au încheiat întotdeauna cu adoptarea unor măsuri de sporire a „ajuto­rului" american pentru regimul diemist (citeşte: a intervenţiei americane în Vietnamul de sud). In cadrul ultimelor asemenea con­sfătuiri s-a hotărit sporirea forţe­lor armate americane în Vietnamul de sud (în momentul de fată se găsesc in această (ară peste 4.000 de militari ai S.U.A. sub denumi­rea de „experţi“, „instructori“, „consilieri“ etc. etc.), crearea unui comandament militar american la Saigon condus de comandantul adjunct al forţelor terestre ameri­cane în zona Oceanului Pacific şi sporirea substanţială a subvenţiilor financiare acordate lui Diem. De ce această „mişcătoare“ şi costisitoare atenţie a imperialişti­lor americani faţă de Ngo Dinh Diem ? Vietnamul de sud are o impor­tanţă strategică deosebită în pla­nurile agresive ale S.U.A. în sud­­estul Asiei. „Americanii n-au inten­ţii tocmai bune — se arată într-un articol al ziarului■ „Realităţi cam­bodgiene". Ceea ce vor ei, este să-şi păstreze în­ Asia de sud-est „pozi­ţiile forte“ pentru eventualitatea unui conflict, cu China sau chiar a unui război mondial. Sacrificiile financiare de necrezut ce le fac în Vietnamul de sud se explică, nu prin dragostea ce o poartă poporu­lui vietnamez, ci prin intenția de a păstra cu orice preţ această țară". S.U.A. duc în Vietnamul de sud un război nedeclarat contra po­porului care s-a răsculat împotriva odiosului regim a lui Ngo Dinn­ Diem. Revista americană „New­sweek" îl numește „război în mi­niatură", în cadrul căruia Penta­gonul (Ministerul de Război al S.U.A.) experimentează tipuri noi de arme (inclusiv arme chimice), precum și tactica de luptă împo­triva partizanilor. „Vietnamul de sud — scria „New York Times" a devenit pentru armata americană un cîmp de experimentare­ a tacti­cii de guerilă in regiunile tropi­cale". Această „experiență", a cos­tat viața a zeci de mii de sud­­vietnamezi. Numeroase localități au fost trecute prin foc și sabie, rase de pe faţa pămîntului de către ban­dele de asasini ale lui Diem în­drumate de „consilieri" şi coman­date de „instructorii" militari ameri­cani. In cadrul planului de „aju­tor" american se prevede strămu­tarea a 800.000 de ţărani sud-viet­­namezi din satele lor în aşa-numi­­tele „oraşe agrare“ şi „sate stra­tegice", în realitate lagăre de con­centrare. Vasta acţiune represivă ciemisto­­americană n-a putut înăbuşi însă lupta poporului din Vietnamul de sud pentru înlăturarea odiosului regim a lui Ngo Dinh Diem şi scu­turarea jugului colonialist ameri­can. Forţele patriotice conduse de Frontul Naţional de Eliberare îşi sporesc rîndurile, pe zi ce trece, ob­­ţinînd noi succese în lupta împo­triva trupelor lui Diem. Mai mult, chiar în sinul armatei dictatoru­lui sud-vietnamez au loc acţiuni care ţintesc înlăturarea lui Diem, schimbarea politicii actuale de in­­fendare a ţării imperialismului american printr-o politică de inde­pendenţă naţională şi neutralitate. In ultimul timp s-au semnalat răs­coale în numeroase unităţi sud­­vietnameze, trecerea a numeroşi soldaţi şi ofiţeri de partea forţelor patriotice. „Intenţionăm să învingem în Vietnam. Vom rămîne aici pînă vom învinge". Această declaraţie aparţine lui Robert Kennedy şi a fost făcută de curînd pe aerodro­mul din Saigon. La numai cîteva, zile avioane americane pilo­tate de aviatori sud-vietnamezi, au bombardat palatul lui Ngo Dinh Diem, cu intenţia de a pro­voca răsturnarea marionetei Was­hingtonului. Piloţii fuseseră tri­­mişi să lovească în forţele patrio­tice, conştiinţa i-a îndreptat însă împotriva „preşedintelui“, trădător­ al poporului său... O nouă dova­dă că rămînerea americanilor în Vietnamul de sud nu depinde nu­mai de voinţa domnului Robert Kennedy, a celorlalţi miniştri şi senatori americani şi nici de cea a­ marionetei lor. Cuvîntul greu şi hotăritor în această privinţă îl are­ de spus poporul din Vietnamul de sud. De altfel, istoria ultimelor de­cenii a mai consemnat cazuri în care imperialiştii americani au fost­ alungaţi dintr-o ţară sau alta de popoarele acestor ţări, care s-au folosit în lupta de eliberare toc­mai de armele livrate de americanii marionetelor cu ajutorul cărora îşi menţinuseră acolo dominaţia. Intervenţia făţişă a S.U.A. în Vietnamul de sud, războiul ne­declarat ce-l duc împotriva po­porului acestei tari, crearea co­mandamentului militar special a­­merican la Saigon, reprezintă o nouă grosolană încălcare a acor­­­durilor de la Geneva din anul 1954, care au fost semnate și de S.U.A. Aceasta constituie o ame­ninţare a păcii în Asia de sud-est. O declaraţie recentă a guvernului Republicii Democrate Vietnam, ca şi o declaraţie a Ministerului Afa­cerilor Externe al R. P. Chineze atrag atenţia asupra pericolului ce-l reprezintă agresiunea america­nă în Vietnamul de sud. Declara­ţia guvernului R. D. Vietnam chea­mă toate guvernele şi popoarele de pe glob cărora le sînt scumpe pa­cea şi libertatea, să-şi exprime simpatia şi să acorde sprijin luptei drepte a poporului vietnamez îm­potriva imperialiştilor americani agresori. LOR ERNEST O altă marionetă americană la strîmtoare tadactor Administratia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9. Tel. 28,88, 34,96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi­­ difuzorii voluntari din întreprinderii şi institutîi. Tiparul: Intreprinder­ea Poligrafică Tg.Mureş. Comanda nr. 1514. . . .. . r“ Liderii sindicali americani prevăd un nou declin al economiei S.U.A. în viitorul apropiat NEW YORK (Agerpres). — La Miami Beach (Florida) s-a încheiat sesiunea de iarnă a Comi­tetului executiv­­al A.F.L.-C.I.O Conducătorii A.F.L.-C.I.O. nu și-­au ascuns îngrijorarea în legătură cu știrile privind declinul econo­mic şi şomajul cronic din Statele Unite. Comitetul executiv a aprobat o declaraţie în care se spune că pro­ducţia şi repartiţia nu au crescut destul de rapid pentru a reduce simţitor şomajul; cel puţin 4,7 mi­lioane americani sunt în prezent şomeri totali şi alţi 2,7 milioane — sînt şomeri parţiali. Presupunînd că anul acesta nu­mărul şomerilor ar putea creşte, Comitetul executiv declară: „A­­ceastă situaţie provoacă îngrijo­rare şi impune revizuirea grabnică a politicii guvernului, precum şi luarea de către guvern, a unor mă­suri mai eficiente într-un viitor a­­propiat. Este nevoie de un pro­gram mai concret şi mai energic“. Luînd cuvîntul in cadrul unui interviu televizat la Miami, Geor­ge Meany, preşedintele A.F.L.­­C.I.O., şi-a exprimat temerea că într-ui­ viitor apropiat economia­­americană va trece printr-un nou­­ declin dacă nu se vor lua măsuri pentru stimularea economiei. Comitetul executiv al A.F.L.­­C.I.O. ,a propus diferite măsuri printre care majorarea salariului minim, îmbunătăţirea sistemului de ajutor de şomaj şi scăderea unor impozite. El nu a explicat însă în ce fel aceste măsuri ar putea sti­mula economia într-o măsură su­ficientă pentru a rezolva problema şomajului care devine tot mai se­rioasă. Diplomaţia americană : Ţinta noa­stră a fost şi rămîne PACEA I!­I

Next