Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)

1962-04-01 / nr. 77

PROL­ETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN­IȚI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ ______________ Anul XI, Nr. 77 (1.262) | Duminică 1 aprilie 1962 4 pagini 20 bani ^__ Prin unirea gospodăriilor colective mici­ unităţi agricole socialiste puternice Oamenii au discutat despre pro-­ punerea comuniştilor. Aceştia au­­ dezbătut pe larg cu fiecare familie de colectivist perspectivele pe ca­re le deschide unirea gospodăriilor colective din satele Nima şi Coas­ta Mare cu gospodăria din Rîciu. De altfel, numai după primul an de muncă în comun, oamenii și-au dat seama de avantajele muncii pe tarlalele întinse ale colectivei. Cele 184 de familii, cu 450 ha teren arabil, din satul Nima, îm­preună cu cele 57 familii, cu 130 ha arabil din satul Coasta Mare, au înţeles că se creează posibili­tăţi mult mai mari pentru spori­rea producţiei la hectar, pentru ridicarea nivelului lor de trai. Şi nu a trebuit să meargă prea de­parte pentru a vedea acest lucru. La gospodăria colectivă din Rîciu, care posedă 840 ha teren arabil, rezultatele obţinute au fost mult mai frumoase. Cu toate că terenu­rile erau învecinate, calitatea so­lului era la fel şi oamenii se cu­noşteau bine, cei din Nima şi Coasta Mare se întrebau cum de reuşesc cei din Rîciu să le-o ia înainte. Dacă este vorba de hărni­cie şi pricepere în ale plugăritu- l ui, cei din Nima şi Coasta Mare nu erau cu nimic mai prejos. Şi totuşi, cei din Rîciu, cu toate că şi-au construit din primul an două grajduri din cărămidă, cu o ca­pacitate de 162 capete bovine, o magazie cu o capacitate de 70 vagoane, un patul cu capacitate de 10 vagoane, coteţe pentru 100 capete porci etc., au reuşit să ob­ţină la valoarea zilei-muncă o depăşire de 25 lei. Pe lîngă aces­tea, producţiile obţinute de colec­tiviştii din Rîciu, atît din sectorul zootehnic cît şi din cel vegetal, au întrecut cu mult producţiile ob­ţinute de cei din Nima şi Coasta Mare. Realizările obţinute au fost popularizate de către comunişti. Aceştia au arătat că pe supra­feţe mai mari se pot aplica cu mai mult succes metodele agroteh­nice înaintate, că prin unirea mij­loacelor şi a forţelor de muncă din cele trei gospodării colective mici, se va crea o gospodărie co­lectivă mare şi puternică. CE A ADUS UNIREA... Prin unificarea celor trei gos­podării colective, în comuna Rî­ciu s-au pus bazele unei puternice unităţi socialiste. In prezent, cele 606 familii de ţărani colectivişti lucrează laolaltă 1.960 hectare te­ren, din care 1.440 ha arabil. Fon­dul de bază al gospodăriei se ri­dică la suma de 1.450.000 lei, iar numărul bovinelor este de 235 ca­pete. Se realizează importante economii la zilele-muncă planifi­cate, ceea ce duce nemijlocit la creșterea valorii zilei-muncă. Ast­fel, în anul 1962 se va realiza o economie de 18.000 zile-muncă. Au fost organizate 8 brigăzi de cîmp, una zootehnică și una po­­mi-viticolă. Brigăzile au fost constituite urmărindu-se ca mem­brii lor să locuiască în aceeași parte a satului respectiv, iar te­renurile fiecărei brigăzi să fie în apropiere, întreg inventarul viu şi mort necesar fiecărei brigăzi a fost predat pe bază de proces-ver­­bal şi s-au stabilit şi repartizat fiecărei brigăzi suprafeţele de te­ren pe care urmează să le lucreze. Avînd asigurată întreaga cantitate de seminţe, brigăzile şi echipele sunt gata pentru începerea cam­paniei de primăvară. Au fost împărţite pe brigăzi şi terenurile stabilite în vederea ob­ţinerii de 5.000 kg porumb boabe la hectar, în teren neirigat. Pe aceste terenuri s-au transportat cîte 25 tone gunoi de grajd în medie pe fiecare hectar. Toate cele 65 ha, cît însumează aceste tere­nuri au fost repartizate celor mai bune echipe din cadrul brigăzilor. In aceste echipe au fost cuprinşi colectiviştii cei mai pricepuţi în cultura porumbului. Mulţi dintre ei au participat cu regularitate la învăţămîntul agrozootehnic, unde au audiat expuneri pe această temă. In cadrul unei adunări generale colectiviştii au dezbătut noul plan de producţie al gospodăriei. Ei şi-au exprimat voinţa fermă de a munci cu dîrzenie pentru realiza­rea tuturor obiectivelor propuse. PERSPECTIVE... Faţă de 235 capete bovine cît deţine gospodăria în prezent, pînă la sfîrşitul anului se va ajunge la 372 capete. Producţia de lapte pe cap de vacă furajată va ajunge la 2.700 litri. In sectorul vegetal au fost pla­nificate producţii medii la hectar de 1.660 kg grîu, 2.000 kg orz toamnă, 800 kg mac, 1.000 kg tu­tun, 30.000 kg porumb-siloz etc. Din sectorul zootehnic şi vege­tal, colectiviştii şi-au propus ca în acest an să realizeze venituri de 2.100.000 Iei şi ca valoarea zilei­­muncă să ajungă la 28,15 lei. In plus, se vor mai construi în acest an: 1 grajd pentru 100 de vaci, o maternitate pentru 50 scroafe, o ingrăşătorie pentru 400 de porci, un saivan pentru 800 de oi, o ma­gazie cu o capacitate de 30 va­goane cereale, un atelier de fieră­rie şi rotărie, un garaj pentru două autocamioane şi un coteţ pentru 5.000 de păsări. In vederea acestor construcţii s-au procurat 70.000 bucăţi cără­midă, (urmînd să se confecţioneze pe plan local încă 200.000 bucăţi), 60 m­c material lemnos, 6 vagoa­ne ciment, 12 vagoane piatră, pre­cum şi alte materiale. Baza furajeră necesară anima­lelor a fost asigurată prin: 130 ha trifoi, 100 ha fineţe naturale, 40 ha porumb siloz, 34 ha borceag şi 5 ha sfeclă furajeră. Sfîrşitul adunării generale a colectiviştilor din Rîciu a fost marcat de un entuziasm general. Pe feţele comuniştilor Vasu Va­sile, preşedintele G.A.C., Biro Teo­dor, Şandor Ioan, Iuga Teodor, Muntean Teodor, Săcăria Dumi­tru şi ale altora, se putea citi multă bucurie. Din aplauzele co­lectiviştilor prezenţi la adunare, ei au înţeles că munca lor, îndru­marea organizaţiei de partid, au dat roade. Colectiviştii şi-au mani­festat din nou încrederea neţăr­murită în partid, în viaţa tot mai fericită pe care şi-o făuresc. Drumul pe care au pornit co­lectiviştii din Rîciu este un drum luminos. Planul cu care au pornit pe acest drum, înfăptuirile de pînă acum sînt garanţii că ţăranii co­lectivişti din Rîciu îşi vor făuri an de an o viaţă tot mai îmbelşu­gată şi mai fericită. M. RUGINESCU Mecanizarea producţiei - factor important în ridicarea productivităţii muncii Aplicîind cu consecvenţă indica­ţiile partidului nostru privind dez­voltarea întreprinderilor şi intro­ducerea progresului tehnic, în ulti­mii ani I.L.E.F.O.R. Tg. Mureş a obţinut rezultate însemnate: între­prinderea a crescut, s-a lărgit, s-a specializat în fabricarea a nume­roase tipuri de mobilă care cîştiga zi de zi aprecierea oamenilor mun­cii. Planul de stat pe anul 1962 prevede sarcini sporite şi pentru unităţile I.L.E.F.O.R.-ului din regiu­nea noastră. Creşterea producţiei, a productivităţii muncii în acest an şi în cei ce vor urma, se bazează pe introducerea tehnicii noi în toate unităţile, pe aplicarea celor mai noi procese tehnologice. In vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor planului de stat pe anul 1962 şi a propriilor angaja­mente luate în întrecerea socialistă, conducerea întreprinderii, sub în­drumarea atentă a organizaţiei de partid, a elaborat un plan concret de măsuri tehnico-organizatorice. Problemele care frămtată colecti­vul sunt legate de organizarea su­perioară a procesului de producţie, cit şi de îmbunătăţirea calităţii pro­duselor pe calea perfecţionării ne­întrerupte a utilajelor, maşinilor şi a procesului tehnologic în toate secţiile de fabricaţie. Luînd în studiu creşterea produc­tivităţii muncii şi lărgirea spaţiului de producţie al secţiilor, colectivul tehnic al întreprinderii, sub condu­cerea organizaţiei de partid, a luat hotărîrea de a muta secţia de lăzi de la Mureşeni la unitatea I.L.E.F.O.R. Reghin. Prin această măsură la Reghin s-a organizat un atelier central de fabricare a lăzi­lor care a fost înzestrat cu maşini noi, cum este circularul multiplu. Reorganizarea procesului de fabri­caţie a dus la creşterea capacităţii de producţie cu 50 la sută, iar la fabricarea lăzilor se pot utiliza ast­fel din plin resursele interne, lem­nul subţire de fag şi deşeurile re­zultate de la C.I.L. Reghin (capete de buşteni). Totodată, la unitatea din Mureşeni s-a creat un spaţiu I corespunzător pentru fabricarea mo­bilei. Au fost introduse în producţie maşini cu caracteristici la nivelul tehnicii moderne. Printre acestea se numără maşina semiautomată de lustruit cu poliesteri, care asi­gură reducerea efortului fizic al muncitorilor şi îmbunătăţirea cali­tăţii finisării suprafeţei mobilei şi face posibilă ridicarea productivi­tăţii muncii. La propunerea muncitorilor frun­taşi, colectivele tehnice ale unită­ţilor au introdus noi dispozitive cu avans automat la maşinile de fre­zat, la cele circulare şi noi dispo­zitive cu vacuum pentru prinderea pieselor de mesele maşinilor. In multe din unităţi pînă în 1962 transportul intern se făcea în mare parte manual. In primele trei luni ale anului 1962, unităţile au fost dotate cu mijloace de transport adecvate. La secţiile de finisaj au fost introduse cărucioarele etajate pentru transportul pieselor prelu­crate. Mecanizarea transportului a fost rezolvată în parte. Cabinetul tehnic, îndrumat de organizaţia de partid, se preocupă de execuţia şi darea în exploatare a două ascen­soare la unitatea din Mureşeni. Tot la Mureşeni, este în curs de proiec­tare un lift hidraulic, pentru asigu­rarea transportului în secţii. Concomitent cu introducerea teh­nicii noi, colectivele de tehnicieni împreună cu comitetele sindicatelor secţiilor studiază problema ridicării calităţii mobilei. Ţinînd seama de cerinţele şi propunerile publicului s-a reproiectat garnitura de mobilă tip „Sibiu“. Pentru noua variantă, procesul meşteşugăresc de fabricare a fost înlocuit cu un proces tehnologic industrial. Se preconizează ca pre­ţul de cost al noii garnituri tip „Sibiu“ să fie mai redus cu 2,3 la sută faţă de cel vechi. In urma apariţiei STAS-ului mo­dificat de tapiţerie, talaşul indus­trial a fost eliminat definitiv din fabricarea mobilei. Tapiţarea se va face complet numai cu: iarbă ,da­i mare. Pentru vopsirea mobilei a fost introdusă o vopsea pe bază de romalchid-alchidal, cu mult supe­rioară vopselei pe bază de ulei care se utiliza pînă în prezent. Vop­seaua cea nouă este mult mai rezis­tentă la umezeală și se poate apli­ca pe­ piesele de mobilă atît cu pensula cît şi prin şpraiţuire. Toate unităţile I.L.E.F.O.R. se preocupă cu perseverenţă de extin­derea iniţiativei înlocuirii lemnului masiv cu plăci aglomerate, plăci aglomerate extrudate şi cu plăci fibrolemnoase, în scopul reducerii consumului specific de cherestea de răşinoase şi fag şi al fabricării unei mobile mai rezistente şi cu un grad mai mare de confort. GH. BÅRBULESCU Cu planul trimestrial îndeplinit întreprinderea de industrie locală „Lázár Ödön" din Tg­. Mureş şi-a îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe primul trimestru al anului. Pînă la sfîrşitul lunii martie colectivul de muncă de aici a realizat o producţie suplimentară în va­loare de peste 250.000 lei. Acest important succes se datoreşte atît insu­­fleţitei întreceri socialiste ce se desfăşoară aici, cit şi folosirii mai judicioase a rezervelor interne. O atenţie mare s-a acordat şi lărgirii gamei de sorti­mente, în scopul satisfacerii cît mai complete a ce­rințelor mereu crescînde ale oamenilor muncii. . Prin aplicarea inovaţiilor obţin însemnate economii Colectivul de muncă de la întreprinderea „Electro-Mureş“ din Tg. Mureş obţine însemna­te economii prin apli­carea în procesul de producţie a propuneri­lor de inovaţii. Aşa de pildă, prin aplicarea propunerii făcute de Ki­rály Iosif din atelierul de aparataj, la înfăşu­rarea sîrmelor de anco­rare s-a obţinut o eco­nomie în valoare de 3.000 lei, însemnate economii se înregistrează la a­­c­eastă întreprindere şi prin aplicarea numeroa­selor inovaţii. Aşa, bunăoară, mais­trul Cojoc Iuliu de la atelierul de sculărie a propus două inovaţii la executarea brăţărilor la antenele de televiziune. Prin aplicarea lor s-a obţinut o economie de 2.200 lei. „ O economie de 4.000 lei s-a realizat în urma aplicării altor trei ino­vaţii ale lui Viskolcz Ezai, din acelaşi atelier. T. TANASESCU corespondent voluntar Sesiunea V-a a Sfatului popular regional Ieri şi-a desfăşurat lucrările cea de-a V-a sesiune a Sfatului popular regional. Sesiunea a dezbătut raportul Comitetului executiv al Sfatului popular regional asupra realizării sarcinilor în munca de colectivi­zare a agriculturii şi întărirea economico-organizatorică a gospodă­riilor agricole colective. De asemenea, deputaţii au dezbătut planul de măsuri al Comi­tetului executiv al Sfatului popular regional pentru campania agri­colă de primăvară. Asupra lucrărilor sesiunii vom reveni. . .Luna păşunilor“ Astăzi, în regiunea noastră în­cepe „Luna păşunilor“. Mii şi mii de colectivişti, de toate vîrstele, vor împînzi cele peste 200.000 hec­tare de păşuni, făcîndu-le mai pro­ductive, pentru ca tot mai multe animale să poată paşte pe ele. Lu­na aprilie a fost declarată „Luna păşunilor“. Păşunea constituie cel mai ieftin furaj în timpul verii, constituie o mare bogăţie a patriei noastre. In raportul prezentat la Plenara C. C. al P.M.R. din iunie — iulie anul trecut, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că • „Uu■ blind sau triplind producţia acestor păşuni şi fineţe, pe lîngă obţ­inerea unor producţii mai mari de lapte, carne şi alte produse, se va rea­liza şi o scădere simţitoare a pre­ţului de cost". O bună parte din suprafe­ţele cu păşuni şi fineţe se găsesc în zona de deal şi în poieni şi go­luri din zona muntoasă. Pe aceste suprafeţe se poate obţine o produc­ţie mult sporită de furaje, de 10.000—13.000 kg iarbă la hectar, prin lucrări de reînsămînţare cu ierburi perene îmbinate cu lucrări de combatere a eroziunii şi îngră­­şare. Cu acest spor de producţie s-ar putea hrăni peste 1 milion ti­neret taurin sau 5 milioane oi, de la care s-ar putea obţine 12.000— 14.000 tone lună, sau peste 65.000 tone carne în greutate vie". Faptul că pe păşunile noastre se poate obţine mai multă iarbă şi pot paşte mai multe animale îl de­monstrează realizările obţinute în regiunea noastră, prin efectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri. In raza cantoanelor pastorale Tarcău, Căli­m­­ami şi Harghita, situate în zona de munte, pe parcelele unde s-a aplicat un complex de lucrări de îmbunătăţire, producţia de masă verde a crescut pe o suprafaţă de 1.400 ha, la 25.000-30.000 kg la hectar. In păşunile situate în zona de deal de asemenea, prin aplica­rea lucrărilor de întreţinere şi prin folosirea lor raţională, producţia de masă verde aproape s-a triplat. La cantonul pastoral din Isalia, de pildă, producţia de masă verde la hectar a crescut de la 4.200 kg la 12.000 kg. Rezultate bune s-au înregistrat şi pe păşunile din luncile rîurilor. Pe unele trupuri de pe păşunea comu­nei Dumbrăvioara, bunăoară, pro­ducţia de masă verde a ajuns la 64.000 kg la hectar. Toate acestea ne demonstrează în mod cît se poate de clar marile re­zerve de care dispunem pentru spo­rirea numărului de animale. Tocmai de aceea, toate forţele trebuie în­dreptate spre o folosire mai bună a păşunilor. „Luna păşunilor“ constituie un minunat prilej pentru mărirea su­prafeţei păşunabile, pentru creşterea producţiei de masă verde la hectar, pentru sporirea producţiei de lapte şi carne. Ce trebuie să facem in această direcţie ? In primul rînd, o atenţie deose­bită trebuie acordată lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor. Pentru aceasta s-a prevăzut să se execute defrişări de arborete pe o supra­faţă de 10.000 hectare, iar pe 10.000 de hectare, arderea matroa­nelor. Tot în scopul îmbunătăţirii păşunilor, pe o suprafaţă de 2.000 hectare urmează să se execute lu­crări de combatere a eroziunii so­lului, iar pe 500 ha lucrări de desecări. După defrişarea suprafeţelor res­pective este necesar să se treacă la supraînsămînţări. Concomitent cu lucrările de îm­bunătăţire a păşunilor, eforturile trebuie îndreptate spre buna lor în­treţinere. In această privinţă o im­portanţă deosebită o reprezintă cu­răţirea de primăvară a păşunilor. In primăvara acestui an trebuie să se execute lucrări de curăţire pe 65.000 de hectare, iar lucrări de combatere a buruienilor (în lunile mai şi iunie) pe 60.000 de hectare. Totodată, prin aplicarea de îngră­şăminte naturale şi chimice se vor ingrăşa suprafeţe cît mai mari de păşune. In aceste acţiuni deosebit de im­portante pentru dezvoltarea bazei furajere este necesar să fie mobi­lizaţi colectiviştii şi în primul rind tineretul." Numeroase, gospodării­­agricole colective din regiunea noastră "au închiriat păşuni, pe bază de con­tract, pe termen lung, întreaga su­prafaţă de păşune va trebui să fie închiriată gospodăriilor colective. Apoi, în tot cursul anului, consi­liile de conducere ale gospodăriilor colective să militeze pentru îmbu­nătăţirea păşunilor ce le-au fost repartizate. îmbunătăţirea continuă a păşuni­lor trebuie să constituie o acţiune de masă. Tocmai de aceea, sub conducerea organizaţiilor de partid, sfaturile populare, organizaţiile U.T.M. şi consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au datoria de a întreprinde, în cadrul „Lunii păşunilor“, o largă acţiune pentru a se executa lucrări de îmbunătă­ţire şi de întreţinere a păşunilor, pe suprafeţe cît mai întinse. P. POPSOR Comunistul Müller Octavian, şef de echipă la Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni. Foto: SZÁSZ KAROLY Vasu Vasile, președintele gospodăriei agricole colective­­din Rh­iu­ discută cu brigadierii despre sarci aUi­ urgente, care trebuie duse la mdgplinire. _ Gafa pentru campania agricolă de primăvară P.M.R. şi de consiliul de conduce­re, au luat toate măsurile, orga­nizatorice necesare în vederea bunei desfăşurări a campaniei de primăvară, în aşa fel ca timpul pierdut să fie recuperat încă din primele zile după ce vor începe muncile agricole. Astfel s-au procurat seminţe de soi ,bun, 1.500 kg ovăz, 900 kg borceag, seminţe de trifoi, lucerna, soia, mazăre furajeră, s-a schim­bat sămînţa de porumb pentru a se realiza pe suprafaţa planificata de 21 ha cîte 5.000 kg boabe la ha. De asemenea s-au procurat în­grăşăminte chimice in cantitate de 6.900 kg pentru a fi încorpo­­rate în sol. Pe culturile de grîu s-au împrăştiat deja 1.000 de kg. Tractoarele, maşinile agricole, atelajele şi alte unelte sunt pregă­tite pentru campania de primă­vară. Precipitaţiile abundente, căzute în ultimul timp, au acoperit la­nurile de grîu şi alte tarlale arate din toamnă, cu pînze de apă. Harnicii colectivişti printre care se evidenţiază Cazan Gavril, Radnoti Alexandru, Va­id­a Ştefan, Bălinfăleanu loan, Ráduly Zoltán, Pop Vasile şi alţii, în frunte cu brigadierul Benţa loan, înfrun­­tînd ultima fulguială a iernii, au săpat numai într-o singură zi 3.500 m de şanţ. Apa s-a scurs, eliberînd griul care respiră acum în voie. „Aşteptăm să se ridice vremea, suntem­ gata de luptă, de lupta noastră paşnică pentru, pîinea po­porului“ — ne-a spus brigadierul Benta Ioan, cu o lumină de zîmbet pe faţă. „Cu hărnicia colectiviştilor noş­tri, sperăm să eliminăm timpii morţi, imediat ce vor păşi pe ogoare, iar planul îl vom realiza la timp şi în cele mai bune con­­diţiuni“. CAZAN IOAN învăţător Primăvara s-a lăsat cam mult aşteptată în anul acesta pe melea­gurile noastre. Cu nerăbdare o aşteptăm cu toţii. Cu nerăbdare o aşteaptă şi harnicii colectivişti. Cîte Sarcini măreţe stau în faţa colectiviştilor în­ primăvara colec­tivizării ţării ! Colectiviştii din Chinari, îndru­maţi de organizaţia de bază Din ramura pielărie întreprinderile de pielărie, încălţăminte, marochinărie şi arti­cole din cauciuc şi-au îndeplinit planul pe primul trimestru al anu­lui cu 2 zile înainte de termen. Pînă la sfîrşitul lunii martie, muncitorii din aceste fabrici dau in plus faţa de prevederi mărfuri în valoare de 10.000.000 lei. In cursul primelor 3 luni ale anului au fost livrate între altele supli­­mentar comerţului 10.000 perechi de încălţăminte din piele 3 000 perechi de încălţăminte din cauciuc, 8 tone de linoleum, precum şi o bogata gama de sortimente de marochinărie, O nouă premieră Colectivul Teatrului mierele pieselor „Li- lui Sică Alexandres­de stat din Tg. Mu­­turghia de la miezul cu, Artist al poporului reş se pregăteşte in­ nopţii" şi „Curm- comedia „D-ale car­­tens pentru o nouă beul“, la 5 aprilie se navalului“ — de I. L. premiera. După pre- va prezenta in regia Caragiale. Mecanizarea lucrărilor în G.A.S. In gospodăriile agricole de stat se extinde continuu folosirea ener­giei electrice în sectoarele de pro­ducţie. Acestea au un mare număr de instalaţii printre care adăpătoa­re mecanice, instalaţii de muls, in­cubatoare, diverse maşini-unelte din atelierele mecanice, utilaje pentru irigaţii etc. care sunt acţio­nate de energia electrică.­Consumul de curent electric în G.A.S. a fost mai mare anul trecut cu peste 21 milioane KwH decit în 1960, iar anul acesta va spori şi mai mult datorită noilor racordări la siste­mul energetic naţional. In cursul acestui an se construiesc racorduri electrice în peste 220 de puncte din mai mult de 150 de gospodării agricole de stat. Din activitatea organizaţiilor de femei „ nZ'ltla, orele l’30[ in. sala mare\ re? va avea loc Conferinţa ordse­­ci Palatului culturii din Tg. Mu­­ne ască a femeilor * * h­urt rn laT°plita, se, vor în-, T»ma- Cu acest prilej se va ana­­tr'n o rai°'.iala r,eprei~ Uza activitatea Comitetului raional zentqpiele femeilor, din raionul. I al femeilor, din iaien^ /

Next