Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)

1962-04-08 / nr. 83

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. 81* (1.268) Duminică, 8 aprilie 1962 4 pagini 20 bani Spor la muncă lucrărilor Conferinţei­­ regionale a femeilor! De pe tot cuprinsul regiunii, de­legatele organizaţiilor raionale ale femeilor s-au strîns astăzi în con­ferinţa lor regională, pentru a dis­cuta împreună activitatea depusă de organizaţiile de femei din regiu­nea noastră, sub conducerea orga­nizaţiilor de partid, în lupta pentru îndeplinirea hotărîrilor partidului şi guvernului. Muncitoare, colecti­viste, medici, jurişti, învăţătoare şi profesoare, casnice, femei din toate domeniile de activitate sînt întru­nite aici spre a-şi spune cuvîntul în legătură cu munca şi activitatea lor, spre a stabili împreună cele mai potrivite măsuri pentru îmbu­nătăţirea­ muncii organizaţiilor de femei. Femeia muncitoare, colectivista, intelectuala, femeia nouă şi soţia­­descătuşată de sclavie şi chemată la viaţa, cea adevărată de către partid, de partidul comuniştilor, participă azi cu elan tineresc şi cu entuziasm sporit la rezolvarea tuturor problemelor politice, econo­mice, culturale şi sociale, pentru ca viaţa noastră a tuturor să de­vină din bună în mai bună, din lu­minoasă în tot mai luminoasă, aşa cum a prevăzut-o şi-o prevede me­reu partidul. Alături de milioanele de femei din ţară, femeile din regiunea noastră, romînce, maghiare, ger­mane şi de alte naţionalităţi luptă umăr la umăr, alături de bărbaţi, pentru dezvoltarea industriei şi agriculturii, pentru înflorirea cul­turii noastre noi, socialiste, pentru educaţia tinerei generaţii în spiri­tul ideilor nobile ale socialismului şi comunismului, pentru apărarea păcii, atît de necesară nouă, con­structorilor socialismului şi genera­ţiilor care vor urma. Regiunea noastră se mîndreşte cu femei fruntaşe în producţie ca Gro­za Ana, Haszenek Ana, Bîrgovan Ana de la C.U­. Gălăuţaş, Batori Maria, Kovács Iulia şi inginera Crişan Maria de la Combinatul chimic din Tîrnăveni, Butnaru Ol­ga, Furnea Maria, Honig Grette de la Reghin şi altele, care, înţe­legînid chemarea partidului, se si­tuează mereu în primele rînduri ale luptei pentru calitatea superioa­ră a produselor, pentru reducerea preţului, de cost, pentru realizarea de economii necesare industriei noastre socialiste în continuă dez­voltare şi înflorire. Alături de celelalte regiuni ale ţării şi regiunea noastră a sărbă­torit nu de mult încheierea proce­sului de colectivizare a agriculturii, lucru deosebit de important în­ via­ţa ţărănimii noastre, care înţele­­gînd politica partidului, a trecut cu hotărîre la aplicarea ei în practi­că, unindu-se în gospodării colec­tive, spre binele ei şi a întregului nostru popor. Oprea Floarea, Covrig Raveca, Cătineanu Silvia, Moldo­van Constanţa, Panţel Maria, Ka­nyara Maria şi multe alte femei din regiunea noastră s-au situat în fruntea luptei pentru colectivizarea agriculturii regiunii. Acum, cînd agricultura întregii ţări este colectivizată, femeile co­lectiviste, femeile ingineri şi tehni­cieni agronomi, intelectualele sate­lor, luptă sub îndrumarea organi­zaţiilor de partid, pentru consoli­darea economică şi organizatorică a gospodăriilor colective, pentru creşterea bunăstării materiale şi spirituale a colectiviştilor. Cît mai multe păsări, cît mai multă carne şi lapte, cît mai multe legu­me şi zarzavaturi, — iată cîteva din obiectivele care stau acum în faţa femeilor din agricultura noas­tră socialistă. Constituite acum în Conferinţa regională, delegatele femeilor din regiunea noastră, mulţumesc parti­dului pentru toate cîte s-au făcut pentru ele, pentru noi toţi, pentru viitorul Luminos al copiilor. Ele vor adopta hotărîri care vor duce la îmbunătăţirea activităţii orga­nizaţiilor de femei din regiunea noastră, pe calea luminoasă a de­­săvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. Spor la muncă lucrărilor Confe­rinței regionale a femeilor! Oamenilor muncii — confecţii de calitate tot mai bună In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în acest an cu un elan sporit, priceperea şi hărnicia mun­citorilor de la Fabrica de confecţii „Mureşul“ din Tg.Mureş sînt puse în slujba asigurării unei calităţi cît mai bune confecţiilor. De la prima şi pînă la ultima fază a pro­cesului de producţie, fiecare munci­tor a devenit un controlor de cali­tate. „Se întîmplă însă uneori — ne spune tov. Hegedus Rozalia, pre­şedinta comitetului sindicatului — ca din neatenţie, sau din cauza unor cunoştinţe profesionale incom­plete, să mai iasă din^mîinile vre­unui muncitor semiproduse de sla­bă calitate. La faza următoare însă, muncitorul care preia semiprodusul, sesizează acest lucru și îl restituie pentru remediere“. Avem de-a face deci cu o metodă pe cît de nouă (se aplică numai din acest an), pe atît de eficace. Des­pre această eficacitate pot să-ţi vorbească cu aceeaşi competenţă şi Balogh István ,de la secţia croit, şi Tamás Berta de la lenjerie ca şi Incze Margit, Barabás Gizella sau oricare alt muncitor. Cele mai grăi­toare rămîn însă tot cifrele înşira­te lapidar pe un grafic. Notăm: planul producţiei globale pe primul trimestru a fost îndepli­nit în proporţie de 100,47 la sută, iar pe sortimente:­­ confecţii băr­băteşti — 100,1 la sută; la confec­ţii pentru copii — 101,6 la sută; lenjerie — 102,2 la sută. Alături. (Continuare în pag. 3-a) NOI SORTIMENTE Una din preocupările permanente ale colec­tivului întreprinderii „Lázár Ödön“ din Tg.Mu­reş este şi aceea de a introduce în procesul de fabricaţie noi sortimente, solicitate de alte între­prinderi producătoare de bunuri de larg consum şi de consumatori. Astfel, în primul trimestru au fost introduse in planul de producţie şi se produc deja: stofă pentru mobilă (100 cm lăţime), 4 tipuri de poşe­te, un nou tip de borcane, etc. Veşti din Şardul Nirajului Sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R., colectiviştii din Şa­­idul Nirajului, folosesc din plin orice clipă bună de lucru. Pînă în prezent ei au desfundat 1,5 hectare de teren şi au pregătit pentru plantarea viţei de vie o suprafaţă de 0,50 hectare. De as­emenea s-au curăţat şi stropit peste 400 de pomi. IULIU DASCAL corespondent voluntar Acţiuni patriotice în raionul Reghin Duminică 1 aprilie, peste 3.000 de tineri din­­ raionul Reghin au participat la numeroase acţiuni­­ patriotice. Utemiştii din Dedrad, Goreni şi Batoş au­­ plantat peste 300 de pomi de-a lungul şoselelor,­­ iar cei din Caşva şi Fărăgău au­­ lucrat la construirea noilor cămi-­­ ne culturale din satele lor. In­­ satele Moreni şi Gledin peste­­ 100 de tineri colectivişti au ieşit » la muncă patriotică, transportînd * material lemnos şi piatră pentru I construirea unor grajduri în gos- $ podăria colectivă. In cadrul aces- j tor acţiuni s-au evidenţiat tinerii ! Boaru Ioan şi Şerban Mariana­­ de La Caşva, Blaga Nicodim şi­­ Marinescu Leontin din Fărăgău | Ir­arti­l .ii Un nou cămin cultural Recent, în prezenţa a sute de colectivişti, a fost inaugurat noul cămin cultural din comuna Dea­lul, raionul Odorhei.­ Construcţia cuprinde o sală de spectacole cu 500 de jocuri,o d­ouă sală pentru bibliotecă, un club, cameră de proiecţie, cabină pentru actori etc. Noul cămin cultural va fi orna­mentat în interior cu numeroase picturi și lucrări de gravură în JSfflA " în numărul de azî: — Obiective şi itinerarii turis­tice (pag. 2-a) — Conferinţe raionale ale fe­meilor (pag. 3-a) — Pentru realizarea unui­ a­­cord cu privire la interzi­cerea experienţelor nu­cleare. Mesajul lui N. S. Hruşciov către primul ministru al Japoniei, H. Ikeda (pag. 4-a), Comunista Margareta Ola este maistru-laborant într-un laborator al Combinatului chimic „Karl-Marx“ din Tîrnăveni. Bine pregătită pro­fesional, ea răspunde cu promptitudine oricăror, sarcini încredinţate în munca de laborator. In fotografie v-o prezentăm la locul de muncă, executînd curățe­nia mercurului întrebuințat pentru a putea fi din nou folosit. 5.000 kg porumb boabe la hectar pe suprafeţe cît mai mari In aceste zile in gospodăriile agricole colective din regiunea noastră au avut loc însufleţite a­­dunări, în cadrul cărora colecti­viştii au desemnat invitaţii care să-i reprezinte la sesiunea extra­ordinară a Marii Adunări Naţio­nale, care va avea loc la 27 apri­lie. In aceste adunări, colectiviştii s-au angajat să lupte pentru creş­terea producţiei agricole, pentru sporirea numărului de animale, pentru ridicarea în scurt timp a tuturor gospodăriilor colective la nivelul celor fruntaşe. Recent, gospodăriile agricole colective din Solovăstru şi Jabe­­niţa s-au unificat într-o gospodă­rie colectivă mare şi puternică. Astfel, s-au creat condiţiile pentru o mai raţională folosire a terenu­lui şi forţelor de muncă, pentru sporirea rapidă a numărului de animale şi a veniturilor colecti­viştilor. In cadrul unei însufleţite adunări, colectiviştii de aici au h­otărît ca preşedintele gospodă­riei, Moldovan Ioan, să-i repre­zinte în calitate de invitat la se­siunea Marii Adunări Naţionale. Fiind înfiinţată în acest an, gospodăria colectivă de aici n-a fost planificată pentru a obţine 5.000 kg de porumb la hectar. Dar cu prilejul adunării, colectiviştii au discutat şi această problemă. Ei au ajuns la concluzia că şi­n cadrul gospodăriei lor există condiţii pentru a se obţine astfel de producţii, avînd şi teren bine pregătit din toamnă. Astfel, ei i-au angajat ca pe o suprafaţă de 10 hectare să obţină anul acesta cîte 5.000 kg porumb boabe la lectar, în teren neirigat. De ase­­nenea s-au angajat ca în întîmpi­­narea sesiunii Marii Adunări Na­­ionale, pînă la 27 aprilie să ter-. nine însămînţările de primăvară. „Toate gospodăriile efective, unităţi puternice, înfloritoare“ Sub această lozincă s-a desfă­­urat adunarea colectiviştilor din Cozma şi Socol, raionul Reghin, , care a avut loc în ziua de 4 apri­lie. In cadrul acestei adunări — ne scrie corespondentul nostru Şuteu Alexandru — colectiviştii au sărbătorit unificarea celor două gospodării colective, înte­meind gospodăria colectivă căreia i-au dat denumirea de „Ogoarele unite“. Ca preşedinte al gospodăriei colective unificate a fost ales Vă­­radi Ioan. Colectiviştii de aici şi-au expri­mat bucuria pentru faptul că to­varăşul Văradi loan, preşedintele gospodăriei lor, va lua parte ca invitat la sesiunea Marii Adunări Naţionale. Ca şi colectiviştii din alte părţi, şi membrii gospodăriei agricole colective „Ogoarele unite" şi-au luat o serie de angajamente. In primul rînd vor pune cu toţii umărul pentru ca însămînţările din primăvara acestui an să se execute într-un timp cît mai scurt. Totodată ei vor construi un grajd pentru 100 de vite, coteţe pentru porci, etc. şi vor cumpăra un autocamion. Fiecare clipă bună de lucru să fie folosită­­ plin! Cu toate forţele la însămînţâri S«3i*«,!raS in fsatsm Succesele obţinute de mecaniza­tori în extinderea lucrărilor meca­nizate şi în îmbunătăţirea continuă a calităţii acestora demonstrează­­ tot mai mult rolul staţiunilor de ma­şini şi tractoare,de organizatori ai producţiei în G.A.C. Lărgindu-se parcul de maşini şi tractoare şi folosindu-se mai raţional capacita­tea lor de lucru, staţiunile de ma­şini şi tractoare din regiunea noas­tră au realizat anul trecut un vo­lum de lucrări mecanizate cu 92 la sută mai mare decît în anul pre­cedent. Pe­ terenurile lucrate de me­canizatori ca: Precup Ioan, Hal­­mágy Samuilă, Haţeganu Vasile, Timar Andrei şi mulţi alţii s-au obţinut producţii medii la hectar care au depăşit cu mult 2.000 kg la grîu, 3.000 kg la porumb şi 3­.000 kg la sfeclă de zahăr. In condiţiile încheierii colectiviză­rii agriculturii în regiunea noastră şi a unificării gospodăriilor colec­­tive mici în unităţi mari, S.M.T. - urilor le revin sarcini sporite şi de mare răspundere. Ele trebuie să acorde tot sprijinul gospodăriilor colective şi în spe­cial celor tinere în organizarea pro­ducţiei, consolidarea economică şi sporirea producţiilor medii la hectar şi pe cap de animal. Acti­­­­vitatea S.M.T.-urilor va fi aprecia- t­­ă în viitor în primul rînd după­­ producţiile obţinute în unităţile­­ deservite. Tocmai de aceea, trebuie luate toate măsurile în vederea terminării urgente a tuturor lucrărilor pregă­titoare, care să asigure folosirea întregii capacităţi de lucru a par­cului de maşini şi tractoare înce­­pînd din primele zile cînd se poa­te ieşi în cîmp. Terminîndu-se re­paraţiile la timp, majoritatea S.M.T.-urilor au ieşit cu tractoare­le în teren, La gospodăriile deser­vite unde în zilele cînd timpul a permis au executat arături, trans­porturi de îngrăşăminte etc. Aşa de pildă, S.M.T.-urile din Luduş şi Tg.Mureş au realizat pînă în pre­zent 22, respectiv 37 la sută din planul lucrărilor de primăvară. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre S.M.T. Sărmaş, care în ace­leaşi condiţiuni de lucru a efectuat numai 3 la sută din plen. O mare rămînere în urmă se constată în ceea ce priveşte încheierea contrac­telor de lucru. In această direcţie situaţia e nesatisfăcătoare, la ma­joritatea staţiunilor cu excepţia S.M.T.-urilor din Odorhei, Tg.Mu­reş şi Tîrnăveni. La sfîrşitul lunii martie, planul de contractări pe re­giune era realizat doar în proporţie de 62 la sută. Conducerile S.M.T.-urilor sunt da­toare să ia cele mai urgente măsuri pentru încheierea contractelor de lucrări cu gospodăriile colective. In funcţie de contracte, în cel mai scurt timp trebuie să se facă o re­partizare justă a tractoarelor, iar acestea, fără nici o întîrziere, să fie scoase în cîmp, stabilindu-se de către şefii de brigadă şi conduce­rea gospodăriilor colective, terenu­rile pe care vor lucra şi de cine vor fi deservite. Şefii de brigadă au sarcina să instruiască din timp pe acei colectivişti care vor deservi maşinile. In noile condiţii create, S.M.T.­­urile au sarcina să treacă la per­manentizarea brigăzilor de trac­toare. Acest lucru va mări răs­punderea mecanizatorilor faţă de lucrările executate şi va contribui la întărirea colaborării dintre bri­găzile de cîmp din G.A.C. şi­ bri­găzile de tractoare, factor de care va depinde în mare măsură execu­tarea la timp şi la un nivel cali­tativ corespunzător a tuturor lu­crărilor. O mare atenţie trebuie acordată lucrărilor de însămînţat, în special pe terenurile unde se va face în­treţinerea culturilor mecanizat. Pen­tru a se evita lipsurile din anul tre­cut, cînd din cauza unor mecani­zatori care au executat însămînţă­rile în condiţiuni nesatisfăcătoare, în multe gospodării colective nu s-a mai putut executa prăşitul me­canizat, aşa cum s-a întîmplat la G.A.C. Zau de Cîmpie şi în alte părţi. Mecanizatorii trebuie să fie bine instruiţi asupra modului de reglare a maşinilor, executîndu-se însămînţările în rînduri perfect drepte. Este recomandabil ca acei mecanizatori care vor executa între­ţinerea culturilor să facă şi însă­­mînţatul. Ţinînd seama că perioada însă­­mînţărilor s-a redus foarte mult şi că în scurt timp trebuie efectuat un mare volum de lucrări, mecani­zatorii sunt chemaţi să folosească întreaga capacitate de lucru a ma­şinilor şi tractoarelor. In acest sens vor­ trebui folosite, acolo un­de­ este posibil, cuplajele de ma­şini, (cultivator plus semănătoa­re, cultivator cu maşini de îm­prăştiat îngrăşăminte chimice etc.) care duc la mărirea productivităţii muncii. Schimbul II va trebui orga­nizat la un număr cît mai mare de tractoare. Pe lingă asigurarea bunei reu­şite a campaniei de primăvară, S.M.T.-urile trebuie să se ocupe mai mult de organizarea muncii în gospodăriile colective, să le acor­­de un sprijin mai concret şi cali­ficat în dezvoltarea sectorului zoo­tehnic, să ajute gospodăriile tine­re şi mai slab dezvoltate să se ri­dice la nivelul celor fruntaşe. In fiecare gospodărie colectivă există resurse nefolosite, care puse în­ valoare pot duce la creşterea producţiei vegetale şi animale, la ridicarea nivelului de trai al co­lectiviştilor. In acest scop, planuri­le de măsuri ale fiecărui S.M.T. tre­buie să cuprindă producţiile medii ce urmează să se obţină în gospo­dăriile colective din raza lor de ac­tivitate, precum şi principalii indici din planul de dezvoltare a aces­tora. Să ne punem cunoştinţele şi capacitatea în slujba sporirii producţiei agricole Au trecut doar cîteva zile de cînd Rotaru Liviu a părăsit băncile In­stitutului agronomic din Timişoara. Cu diploma de inginer zootehnist In buzunar a pornit spre regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, unde a fost repartizat. La Sfatul popular regional a fost primit aşa cum se cuvine. — Vei lucra la Monor, în ra­ionul Reghin — i-au spus tovarăşii, de La sfat. Acolo vei avea posibili­tatea să aplici din plin în practi­că cunoştinţele căpătate în institut. Rotaru Liviu auzise multe des­pre Monor. Anii copilăriei şi i-a petrecut la Reghin. De aici a plecat la Institutul de agronomie din Ti­mişoara. Deci ştia că in satele ra­ionului Reghin există minunate condiţii pentru dezvoltarea zooteh­ ~ — — — — — w W-------- — — — —---------- S niei, ramură de producţie în care s-a specializat. Tocmai de aceea a şi aşteptat cu nerăbdare să-şi ocupe postul­ Şi, iată-l în drum spre Monor. Primul popas l-a făcut la Reghin Aici şi-a lăsat şi bagajele. Dar nu pentru mult timp. A doua zi s-a întors de la Monor şi şi-a dus şi bagajele. Gospodăria colectivă i-a asigurat o locuinţă corespunzătoare. Am stat de vorbă cu dînsul la se­diul gospodăriei colective. Iată ce ne-a declarat: — Am venit la Monor ca la mi­ne acasă. Colectiviştii m-au primit în mijlocul lor cu mare bucurie. Ei mi-au promis că vor face totul ca să pot munci în condiţiuni cît mai bune. Gospodăria colectivă este tînără. S-au scurs doar cîteva luni de la înfiinţarea ei. Dar, după cum am aflat, colectiviştii de aici sînt oameni harnici, meşteri pricepuţi în creşterea animalelor. A lucra într-o astfel de gospodărie colectivă constituie o mare cinste, dar tot­odată şi o sarcină de mare răspun­dere. — Ce planuri de viitor aveţi? ‡«>«•«< «t «v «t>c «, » «c ww m » — Despre planuri încă n-aş putea vorbi, deoarece am venit aici abia de o zi. Pot vorbi în schimb despre sarcinile urgente ce stau în faţa noastră. însămînţările de primăva­ră, de pildă, sînt întîrziate. Mare parte din culturi trebuiau să fie deja însămînţate. Deci în primul rînd va trebui sprijinit consiliul de conducere pentru a putea lua toate măsurile privind executarea însă­­mînţărilor într-un timp cît mai scurt. Apoi să trecem la realizarea planului de producţie. Gospodăria colectivă de aici are un pronunţat caracter zootehnic. Ea dispune de condiţii minunate în această privin­ţă, de suprafeţe întinse de păşuni şi fîneţe. Calitatea animalelor şi în special a ovinelor, cu care monore­­nii s-au ocupat şi pînă acum, nu ne poate mulţumi. Trebuie săi­ tre­cem la îmbunătăţirea calităţii, la creşterea oilor cu lină fină şi semi­­fină. Vreau să muncesc în aşa fel ca peste zece ani, cînd promoţia noastră de ingineri îşi va avea in­­tîlnirea, să pot raporta profesorilor că anii petrecuţi în facultate n-au fost pierduţi. Fruntaşii calităţii­­ Execuţia ireproşabilă a numeroaselor repere fabricate la I.I.S.­­ „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş precum şi respectarea cu stric-­­ teţe a termenelor de livrare au adus colectivului de muncă de aici­­ un frumos renume. *­ Fabricile textile din întreaga ţară solicită metalurgiştilor tîrgumureşeni un număr tot mai mare de piese de schimb. Aşa se explică şi faptul că la I.I.S. „Ludovic Minschi“ se fabrică mereu noi repere. Şi turnătorii participă — şi nu în mică măsură — la întărirea prestigiului „mărcii fabricii“. In fotografia din dreapta sus, foto­reporterul nostru l-a surprins pe maistrul turnător Sicora Alexan­dru alături de ing. Codreanu Despina, verificînd în laborator re­zistenţa la rupere prin tracţiune a unei epruvete din fontă cenuşie. Controlul permanent executat in laborator cu aparate speciale, îm­pletit cu temeinica pregătire profesională a muncitorilor asigură buna reușită a fiecărei noi turnări. Un exigent controlor al lucrărilor pe care le execută este­­ strungarul Lazăr Aurel (foto­grafia din stingă jos). Candida­tul de partid Lazăr Aurel este socotit printre cei mai buni muncitori din atelierul de prelucrare. Situîndu-se mereu în fruntea întrecerii socialiste cu o depăşire zilnică a sarcinilor de plan cu 20 la sută, strungarul fruntaş îşi menţine locul cîştigat în bătălia pentru calitatea tot mai bună a produselor executate. Comuniştii Dak­ó László, Hodoş Petru şi Somodi Béla (foto­grafia din dreapta jos) sunt lăcătuşi. Ei s-au evidenţiat in mod deosebit prin executarea la timp a primelor casete pentru suveici de bună calitate fabricate la Tg. Mureş. Aceşti harnici lăcătuşi nu o dată pot fi văzuţi sfătuindu-se asupra unor noi operaţiuni ce urmează să le execute. Cei trei fruntaşi s-au dovedit a fi buni cunoscători ai meseriei lor şi în momentul cînd au început exe­cuţia complicatelor casete pentru suveici, mai ales că pentru a le confecţiona aveau la îndemînă numai desenele tehnice. Fotoreportaj realizat de P. GIURGIU și SZÁSZ KÁROLY

Next