Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)
1962-04-08 / nr. 83
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. 81* (1.268) Duminică, 8 aprilie 1962 4 pagini 20 bani Spor la muncă lucrărilor Conferinţei regionale a femeilor! De pe tot cuprinsul regiunii, delegatele organizaţiilor raionale ale femeilor s-au strîns astăzi în conferinţa lor regională, pentru a discuta împreună activitatea depusă de organizaţiile de femei din regiunea noastră, sub conducerea organizaţiilor de partid, în lupta pentru îndeplinirea hotărîrilor partidului şi guvernului. Muncitoare, colectiviste, medici, jurişti, învăţătoare şi profesoare, casnice, femei din toate domeniile de activitate sînt întrunite aici spre a-şi spune cuvîntul în legătură cu munca şi activitatea lor, spre a stabili împreună cele mai potrivite măsuri pentru îmbunătăţirea muncii organizaţiilor de femei. Femeia muncitoare, colectivista, intelectuala, femeia nouă şi soţiadescătuşată de sclavie şi chemată la viaţa, cea adevărată de către partid, de partidul comuniştilor, participă azi cu elan tineresc şi cu entuziasm sporit la rezolvarea tuturor problemelor politice, economice, culturale şi sociale, pentru ca viaţa noastră a tuturor să devină din bună în mai bună, din luminoasă în tot mai luminoasă, aşa cum a prevăzut-o şi-o prevede mereu partidul. Alături de milioanele de femei din ţară, femeile din regiunea noastră, romînce, maghiare, germane şi de alte naţionalităţi luptă umăr la umăr, alături de bărbaţi, pentru dezvoltarea industriei şi agriculturii, pentru înflorirea culturii noastre noi, socialiste, pentru educaţia tinerei generaţii în spiritul ideilor nobile ale socialismului şi comunismului, pentru apărarea păcii, atît de necesară nouă, constructorilor socialismului şi generaţiilor care vor urma. Regiunea noastră se mîndreşte cu femei fruntaşe în producţie ca Groza Ana, Haszenek Ana, Bîrgovan Ana de la C.U. Gălăuţaş, Batori Maria, Kovács Iulia şi inginera Crişan Maria de la Combinatul chimic din Tîrnăveni, Butnaru Olga, Furnea Maria, Honig Grette de la Reghin şi altele, care, înţelegînid chemarea partidului, se situează mereu în primele rînduri ale luptei pentru calitatea superioară a produselor, pentru reducerea preţului, de cost, pentru realizarea de economii necesare industriei noastre socialiste în continuă dezvoltare şi înflorire. Alături de celelalte regiuni ale ţării şi regiunea noastră a sărbătorit nu de mult încheierea procesului de colectivizare a agriculturii, lucru deosebit de important în viaţa ţărănimii noastre, care înţelegînd politica partidului, a trecut cu hotărîre la aplicarea ei în practică, unindu-se în gospodării colective, spre binele ei şi a întregului nostru popor. Oprea Floarea, Covrig Raveca, Cătineanu Silvia, Moldovan Constanţa, Panţel Maria, Kanyara Maria şi multe alte femei din regiunea noastră s-au situat în fruntea luptei pentru colectivizarea agriculturii regiunii. Acum, cînd agricultura întregii ţări este colectivizată, femeile colectiviste, femeile ingineri şi tehnicieni agronomi, intelectualele satelor, luptă sub îndrumarea organizaţiilor de partid, pentru consolidarea economică şi organizatorică a gospodăriilor colective, pentru creşterea bunăstării materiale şi spirituale a colectiviştilor. Cît mai multe păsări, cît mai multă carne şi lapte, cît mai multe legume şi zarzavaturi, — iată cîteva din obiectivele care stau acum în faţa femeilor din agricultura noastră socialistă. Constituite acum în Conferinţa regională, delegatele femeilor din regiunea noastră, mulţumesc partidului pentru toate cîte s-au făcut pentru ele, pentru noi toţi, pentru viitorul Luminos al copiilor. Ele vor adopta hotărîri care vor duce la îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de femei din regiunea noastră, pe calea luminoasă a desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. Spor la muncă lucrărilor Conferinței regionale a femeilor! Oamenilor muncii — confecţii de calitate tot mai bună In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în acest an cu un elan sporit, priceperea şi hărnicia muncitorilor de la Fabrica de confecţii „Mureşul“ din Tg.Mureş sînt puse în slujba asigurării unei calităţi cît mai bune confecţiilor. De la prima şi pînă la ultima fază a procesului de producţie, fiecare muncitor a devenit un controlor de calitate. „Se întîmplă însă uneori — ne spune tov. Hegedus Rozalia, preşedinta comitetului sindicatului — ca din neatenţie, sau din cauza unor cunoştinţe profesionale incomplete, să mai iasă din^mîinile vreunui muncitor semiproduse de slabă calitate. La faza următoare însă, muncitorul care preia semiprodusul, sesizează acest lucru și îl restituie pentru remediere“. Avem de-a face deci cu o metodă pe cît de nouă (se aplică numai din acest an), pe atît de eficace. Despre această eficacitate pot să-ţi vorbească cu aceeaşi competenţă şi Balogh István ,de la secţia croit, şi Tamás Berta de la lenjerie ca şi Incze Margit, Barabás Gizella sau oricare alt muncitor. Cele mai grăitoare rămîn însă tot cifrele înşirate lapidar pe un grafic. Notăm: planul producţiei globale pe primul trimestru a fost îndeplinit în proporţie de 100,47 la sută, iar pe sortimente: confecţii bărbăteşti — 100,1 la sută; la confecţii pentru copii — 101,6 la sută; lenjerie — 102,2 la sută. Alături. (Continuare în pag. 3-a) NOI SORTIMENTE Una din preocupările permanente ale colectivului întreprinderii „Lázár Ödön“ din Tg.Mureş este şi aceea de a introduce în procesul de fabricaţie noi sortimente, solicitate de alte întreprinderi producătoare de bunuri de larg consum şi de consumatori. Astfel, în primul trimestru au fost introduse in planul de producţie şi se produc deja: stofă pentru mobilă (100 cm lăţime), 4 tipuri de poşete, un nou tip de borcane, etc. Veşti din Şardul Nirajului Sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R., colectiviştii din Şaidul Nirajului, folosesc din plin orice clipă bună de lucru. Pînă în prezent ei au desfundat 1,5 hectare de teren şi au pregătit pentru plantarea viţei de vie o suprafaţă de 0,50 hectare. De asemenea s-au curăţat şi stropit peste 400 de pomi. IULIU DASCAL corespondent voluntar Acţiuni patriotice în raionul Reghin Duminică 1 aprilie, peste 3.000 de tineri din raionul Reghin au participat la numeroase acţiuni patriotice. Utemiştii din Dedrad, Goreni şi Batoş au plantat peste 300 de pomi de-a lungul şoselelor, iar cei din Caşva şi Fărăgău au lucrat la construirea noilor cămi- ne culturale din satele lor. In satele Moreni şi Gledin peste 100 de tineri colectivişti au ieşit » la muncă patriotică, transportînd * material lemnos şi piatră pentru I construirea unor grajduri în gos- $ podăria colectivă. In cadrul aces- j tor acţiuni s-au evidenţiat tinerii ! Boaru Ioan şi Şerban Mariana de La Caşva, Blaga Nicodim şi Marinescu Leontin din Fărăgău | Irartil .ii Un nou cămin cultural Recent, în prezenţa a sute de colectivişti, a fost inaugurat noul cămin cultural din comuna Dealul, raionul Odorhei. Construcţia cuprinde o sală de spectacole cu 500 de jocuri,o două sală pentru bibliotecă, un club, cameră de proiecţie, cabină pentru actori etc. Noul cămin cultural va fi ornamentat în interior cu numeroase picturi și lucrări de gravură în JSfflA " în numărul de azî: — Obiective şi itinerarii turistice (pag. 2-a) — Conferinţe raionale ale femeilor (pag. 3-a) — Pentru realizarea unui acord cu privire la interzicerea experienţelor nucleare. Mesajul lui N. S. Hruşciov către primul ministru al Japoniei, H. Ikeda (pag. 4-a), Comunista Margareta Ola este maistru-laborant într-un laborator al Combinatului chimic „Karl-Marx“ din Tîrnăveni. Bine pregătită profesional, ea răspunde cu promptitudine oricăror, sarcini încredinţate în munca de laborator. In fotografie v-o prezentăm la locul de muncă, executînd curățenia mercurului întrebuințat pentru a putea fi din nou folosit. 5.000 kg porumb boabe la hectar pe suprafeţe cît mai mari In aceste zile in gospodăriile agricole colective din regiunea noastră au avut loc însufleţite adunări, în cadrul cărora colectiviştii au desemnat invitaţii care să-i reprezinte la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, care va avea loc la 27 aprilie. In aceste adunări, colectiviştii s-au angajat să lupte pentru creşterea producţiei agricole, pentru sporirea numărului de animale, pentru ridicarea în scurt timp a tuturor gospodăriilor colective la nivelul celor fruntaşe. Recent, gospodăriile agricole colective din Solovăstru şi Jabeniţa s-au unificat într-o gospodărie colectivă mare şi puternică. Astfel, s-au creat condiţiile pentru o mai raţională folosire a terenului şi forţelor de muncă, pentru sporirea rapidă a numărului de animale şi a veniturilor colectiviştilor. In cadrul unei însufleţite adunări, colectiviştii de aici au hotărît ca preşedintele gospodăriei, Moldovan Ioan, să-i reprezinte în calitate de invitat la sesiunea Marii Adunări Naţionale. Fiind înfiinţată în acest an, gospodăria colectivă de aici n-a fost planificată pentru a obţine 5.000 kg de porumb la hectar. Dar cu prilejul adunării, colectiviştii au discutat şi această problemă. Ei au ajuns la concluzia că şin cadrul gospodăriei lor există condiţii pentru a se obţine astfel de producţii, avînd şi teren bine pregătit din toamnă. Astfel, ei i-au angajat ca pe o suprafaţă de 10 hectare să obţină anul acesta cîte 5.000 kg porumb boabe la lectar, în teren neirigat. De asenenea s-au angajat ca în întîmpinarea sesiunii Marii Adunări Naionale, pînă la 27 aprilie să ter-. nine însămînţările de primăvară. „Toate gospodăriile efective, unităţi puternice, înfloritoare“ Sub această lozincă s-a desfăurat adunarea colectiviştilor din Cozma şi Socol, raionul Reghin, , care a avut loc în ziua de 4 aprilie. In cadrul acestei adunări — ne scrie corespondentul nostru Şuteu Alexandru — colectiviştii au sărbătorit unificarea celor două gospodării colective, întemeind gospodăria colectivă căreia i-au dat denumirea de „Ogoarele unite“. Ca preşedinte al gospodăriei colective unificate a fost ales Văradi Ioan. Colectiviştii de aici şi-au exprimat bucuria pentru faptul că tovarăşul Văradi loan, preşedintele gospodăriei lor, va lua parte ca invitat la sesiunea Marii Adunări Naţionale. Ca şi colectiviştii din alte părţi, şi membrii gospodăriei agricole colective „Ogoarele unite" şi-au luat o serie de angajamente. In primul rînd vor pune cu toţii umărul pentru ca însămînţările din primăvara acestui an să se execute într-un timp cît mai scurt. Totodată ei vor construi un grajd pentru 100 de vite, coteţe pentru porci, etc. şi vor cumpăra un autocamion. Fiecare clipă bună de lucru să fie folosită plin! Cu toate forţele la însămînţâri S«3i*«,!raS in fsatsm Succesele obţinute de mecanizatori în extinderea lucrărilor mecanizate şi în îmbunătăţirea continuă a calităţii acestora demonstrează tot mai mult rolul staţiunilor de maşini şi tractoare,de organizatori ai producţiei în G.A.C. Lărgindu-se parcul de maşini şi tractoare şi folosindu-se mai raţional capacitatea lor de lucru, staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră au realizat anul trecut un volum de lucrări mecanizate cu 92 la sută mai mare decît în anul precedent. Pe terenurile lucrate de mecanizatori ca: Precup Ioan, Halmágy Samuilă, Haţeganu Vasile, Timar Andrei şi mulţi alţii s-au obţinut producţii medii la hectar care au depăşit cu mult 2.000 kg la grîu, 3.000 kg la porumb şi 3.000 kg la sfeclă de zahăr. In condiţiile încheierii colectivizării agriculturii în regiunea noastră şi a unificării gospodăriilor colective mici în unităţi mari, S.M.T. - urilor le revin sarcini sporite şi de mare răspundere. Ele trebuie să acorde tot sprijinul gospodăriilor colective şi în special celor tinere în organizarea producţiei, consolidarea economică şi sporirea producţiilor medii la hectar şi pe cap de animal. Activitatea S.M.T.-urilor va fi aprecia- tă în viitor în primul rînd după producţiile obţinute în unităţile deservite. Tocmai de aceea, trebuie luate toate măsurile în vederea terminării urgente a tuturor lucrărilor pregătitoare, care să asigure folosirea întregii capacităţi de lucru a parcului de maşini şi tractoare începînd din primele zile cînd se poate ieşi în cîmp. Terminîndu-se reparaţiile la timp, majoritatea S.M.T.-urilor au ieşit cu tractoarele în teren, La gospodăriile deservite unde în zilele cînd timpul a permis au executat arături, transporturi de îngrăşăminte etc. Aşa de pildă, S.M.T.-urile din Luduş şi Tg.Mureş au realizat pînă în prezent 22, respectiv 37 la sută din planul lucrărilor de primăvară. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre S.M.T. Sărmaş, care în aceleaşi condiţiuni de lucru a efectuat numai 3 la sută din plen. O mare rămînere în urmă se constată în ceea ce priveşte încheierea contractelor de lucru. In această direcţie situaţia e nesatisfăcătoare, la majoritatea staţiunilor cu excepţia S.M.T.-urilor din Odorhei, Tg.Mureş şi Tîrnăveni. La sfîrşitul lunii martie, planul de contractări pe regiune era realizat doar în proporţie de 62 la sută. Conducerile S.M.T.-urilor sunt datoare să ia cele mai urgente măsuri pentru încheierea contractelor de lucrări cu gospodăriile colective. In funcţie de contracte, în cel mai scurt timp trebuie să se facă o repartizare justă a tractoarelor, iar acestea, fără nici o întîrziere, să fie scoase în cîmp, stabilindu-se de către şefii de brigadă şi conducerea gospodăriilor colective, terenurile pe care vor lucra şi de cine vor fi deservite. Şefii de brigadă au sarcina să instruiască din timp pe acei colectivişti care vor deservi maşinile. In noile condiţii create, S.M.T.urile au sarcina să treacă la permanentizarea brigăzilor de tractoare. Acest lucru va mări răspunderea mecanizatorilor faţă de lucrările executate şi va contribui la întărirea colaborării dintre brigăzile de cîmp din G.A.C. şi brigăzile de tractoare, factor de care va depinde în mare măsură executarea la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a tuturor lucrărilor. O mare atenţie trebuie acordată lucrărilor de însămînţat, în special pe terenurile unde se va face întreţinerea culturilor mecanizat. Pentru a se evita lipsurile din anul trecut, cînd din cauza unor mecanizatori care au executat însămînţările în condiţiuni nesatisfăcătoare, în multe gospodării colective nu s-a mai putut executa prăşitul mecanizat, aşa cum s-a întîmplat la G.A.C. Zau de Cîmpie şi în alte părţi. Mecanizatorii trebuie să fie bine instruiţi asupra modului de reglare a maşinilor, executîndu-se însămînţările în rînduri perfect drepte. Este recomandabil ca acei mecanizatori care vor executa întreţinerea culturilor să facă şi însămînţatul. Ţinînd seama că perioada însămînţărilor s-a redus foarte mult şi că în scurt timp trebuie efectuat un mare volum de lucrări, mecanizatorii sunt chemaţi să folosească întreaga capacitate de lucru a maşinilor şi tractoarelor. In acest sens vor trebui folosite, acolo unde este posibil, cuplajele de maşini, (cultivator plus semănătoare, cultivator cu maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice etc.) care duc la mărirea productivităţii muncii. Schimbul II va trebui organizat la un număr cît mai mare de tractoare. Pe lingă asigurarea bunei reuşite a campaniei de primăvară, S.M.T.-urile trebuie să se ocupe mai mult de organizarea muncii în gospodăriile colective, să le acorde un sprijin mai concret şi calificat în dezvoltarea sectorului zootehnic, să ajute gospodăriile tinere şi mai slab dezvoltate să se ridice la nivelul celor fruntaşe. In fiecare gospodărie colectivă există resurse nefolosite, care puse în valoare pot duce la creşterea producţiei vegetale şi animale, la ridicarea nivelului de trai al colectiviştilor. In acest scop, planurile de măsuri ale fiecărui S.M.T. trebuie să cuprindă producţiile medii ce urmează să se obţină în gospodăriile colective din raza lor de activitate, precum şi principalii indici din planul de dezvoltare a acestora. Să ne punem cunoştinţele şi capacitatea în slujba sporirii producţiei agricole Au trecut doar cîteva zile de cînd Rotaru Liviu a părăsit băncile Institutului agronomic din Timişoara. Cu diploma de inginer zootehnist In buzunar a pornit spre regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, unde a fost repartizat. La Sfatul popular regional a fost primit aşa cum se cuvine. — Vei lucra la Monor, în raionul Reghin — i-au spus tovarăşii, de La sfat. Acolo vei avea posibilitatea să aplici din plin în practică cunoştinţele căpătate în institut. Rotaru Liviu auzise multe despre Monor. Anii copilăriei şi i-a petrecut la Reghin. De aici a plecat la Institutul de agronomie din Timişoara. Deci ştia că in satele raionului Reghin există minunate condiţii pentru dezvoltarea zooteh ~ — — — — — w W-------- — — — —---------- S niei, ramură de producţie în care s-a specializat. Tocmai de aceea a şi aşteptat cu nerăbdare să-şi ocupe postul Şi, iată-l în drum spre Monor. Primul popas l-a făcut la Reghin Aici şi-a lăsat şi bagajele. Dar nu pentru mult timp. A doua zi s-a întors de la Monor şi şi-a dus şi bagajele. Gospodăria colectivă i-a asigurat o locuinţă corespunzătoare. Am stat de vorbă cu dînsul la sediul gospodăriei colective. Iată ce ne-a declarat: — Am venit la Monor ca la mine acasă. Colectiviştii m-au primit în mijlocul lor cu mare bucurie. Ei mi-au promis că vor face totul ca să pot munci în condiţiuni cît mai bune. Gospodăria colectivă este tînără. S-au scurs doar cîteva luni de la înfiinţarea ei. Dar, după cum am aflat, colectiviştii de aici sînt oameni harnici, meşteri pricepuţi în creşterea animalelor. A lucra într-o astfel de gospodărie colectivă constituie o mare cinste, dar totodată şi o sarcină de mare răspundere. — Ce planuri de viitor aveţi? ‡«>«•«< «t «v «t>c «, » «c ww m » — Despre planuri încă n-aş putea vorbi, deoarece am venit aici abia de o zi. Pot vorbi în schimb despre sarcinile urgente ce stau în faţa noastră. însămînţările de primăvară, de pildă, sînt întîrziate. Mare parte din culturi trebuiau să fie deja însămînţate. Deci în primul rînd va trebui sprijinit consiliul de conducere pentru a putea lua toate măsurile privind executarea însămînţărilor într-un timp cît mai scurt. Apoi să trecem la realizarea planului de producţie. Gospodăria colectivă de aici are un pronunţat caracter zootehnic. Ea dispune de condiţii minunate în această privinţă, de suprafeţe întinse de păşuni şi fîneţe. Calitatea animalelor şi în special a ovinelor, cu care monorenii s-au ocupat şi pînă acum, nu ne poate mulţumi. Trebuie săi trecem la îmbunătăţirea calităţii, la creşterea oilor cu lină fină şi semifină. Vreau să muncesc în aşa fel ca peste zece ani, cînd promoţia noastră de ingineri îşi va avea intîlnirea, să pot raporta profesorilor că anii petrecuţi în facultate n-au fost pierduţi. Fruntaşii calităţii Execuţia ireproşabilă a numeroaselor repere fabricate la I.I.S. „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş precum şi respectarea cu stric- teţe a termenelor de livrare au adus colectivului de muncă de aici un frumos renume. * Fabricile textile din întreaga ţară solicită metalurgiştilor tîrgumureşeni un număr tot mai mare de piese de schimb. Aşa se explică şi faptul că la I.I.S. „Ludovic Minschi“ se fabrică mereu noi repere. Şi turnătorii participă — şi nu în mică măsură — la întărirea prestigiului „mărcii fabricii“. In fotografia din dreapta sus, fotoreporterul nostru l-a surprins pe maistrul turnător Sicora Alexandru alături de ing. Codreanu Despina, verificînd în laborator rezistenţa la rupere prin tracţiune a unei epruvete din fontă cenuşie. Controlul permanent executat in laborator cu aparate speciale, împletit cu temeinica pregătire profesională a muncitorilor asigură buna reușită a fiecărei noi turnări. Un exigent controlor al lucrărilor pe care le execută este strungarul Lazăr Aurel (fotografia din stingă jos). Candidatul de partid Lazăr Aurel este socotit printre cei mai buni muncitori din atelierul de prelucrare. Situîndu-se mereu în fruntea întrecerii socialiste cu o depăşire zilnică a sarcinilor de plan cu 20 la sută, strungarul fruntaş îşi menţine locul cîştigat în bătălia pentru calitatea tot mai bună a produselor executate. Comuniştii Dakó László, Hodoş Petru şi Somodi Béla (fotografia din dreapta jos) sunt lăcătuşi. Ei s-au evidenţiat in mod deosebit prin executarea la timp a primelor casete pentru suveici de bună calitate fabricate la Tg. Mureş. Aceşti harnici lăcătuşi nu o dată pot fi văzuţi sfătuindu-se asupra unor noi operaţiuni ce urmează să le execute. Cei trei fruntaşi s-au dovedit a fi buni cunoscători ai meseriei lor şi în momentul cînd au început execuţia complicatelor casete pentru suveici, mai ales că pentru a le confecţiona aveau la îndemînă numai desenele tehnice. Fotoreportaj realizat de P. GIURGIU și SZÁSZ KÁROLY