Steaua Roşie, mai 1962 (Anul 11, nr. 103-128)

1962-05-27 / nr. 125

PUBLICITATE Cu ocazia zilei de 1 iunie, Ziua internaţionala a copi­lului, faceţi bucurii copiilor, oferindu-le cadouri în cărţi. In unităţile comerciale şi standurile de cărţi se găseş­te un bogat sortiment din literatura pentru copii şi tineret. Părinţi! Fabrica de conductori din Tg.-Mureș organizează în ziua de 18 iunie 1962 orele 10, concurs pentru ocupa­rea posturilor vacante de maistru la atelierul mecanic și în specialitatea de constructor cabluri. Se pot prezenta la concurs cei care au pregătirea co­respunzătoare conform H.C.M. 1061/1959. Actele se vor prezenta pînă la data de 10 iunie 1962 la serviciul cadre al întreprinderii. A­M P IV , întreprinderea raională de industrie locală Luduş, li execută la atelierul de vulcanizare din Luduş orice reparaţii pentru încălţăminte din cauciuc, vulcanizări de camere şi anvelope de orice dimensiuni, pentru instituţii şi particulari. Plata în numerar sau prin virament. UZINELE CHIMICE Turda str. Armata Roşie nr. 18 Telefon 503, 504, 505, 209, M întreprinderilor industriale, organizaţiilor economice, G.A.S­, G.A.G. şi persoanelor particulare, șlam de HIDROXID DE CALCIU cu conţinut de 50 la sută Ca(OH)2 (var stins) utilizabil pentru: . mortar pentru zidărie, mortar pentru tencuieli, amen- ■ damente pentru terenurile agricole acide şi alte în- ■ trebuinţări în scopuri industriale. Plata prin vira- ■ ment pentru unităţile socialiste, iar pentru particulari , în numerar, cu preţuri avantajoase. Transportul se face prin grija beneficiarului numai cu autocamioane. ] -1 Hetiu He­ni CHte ZaM STEAUA ROSK­ ________ _____3^ Dîn munca celor de la atelierul Pe marginea lucrărilor sesiunii Sfatului popular regional electric central ! * La Combinatul chimic „Karl Marx" din Târnăveni consfă­tuirile de producţie au de­venit adevărate tribune ale experienţei înaintate în cadrul că­rora prin aportul colectiv sunt so­luţionate cele mai complexe pro­bleme pe care le ridică producţia. Dezbaterea temeinică a probleme­lor planului de producţie, reparti­zarea concretă şi cu simţ de răs­pundere a sarcinilor pe echipe şi oameni sunt principalele pîrghii ca­re au contribuit şi contribuie la ob­ţinerea de rezultate din ce in ce mai bune. In acest fel ifi desfăşoară mun­ca şi colectivul de la atelierul elec­tric central. De pildă, în luna aprilie, în faţa acestui colectiv de muncă au stat sarcini mari care cereau o siste­matică folosire a tuturor forţelor existente­ In cadrul consfătuirii de produc­ţie care a avut loc in primele zile ale lunii s-au adus la cunoştin­ţa tuturor lucrătorilor planul de muncă. Comunistul Gherman Octavian, maistru la acest atelier, după o ju-­ dicioasă analiză a repartizat con­cret sarcinile. Astfel, echipei condu­să de comunistul Zolog Ioan i-au fost repartizate montarea şi echi­parea cu lămpi a reţelei electrice de pe perimetrul combinatului; echi­pei condusă de Cosma Emil i-au fost încredinţate lucrările de modi­ficare a reţelei electrice din incin­ta combinatului şi montarea corpu­rilor de iluminat fluorescent, iar lucrările de pregătire a montării iluminatului fluorescent s-au încre­dinţat meseriaşilor Moldovan Gheorghe, Neacşa Vaier, şi Popa Alexandru; lucrările de reparaţie de la secţia alumină au revenit echipei condusă de Ilea Ioan. Noua lucrare de introducere a iluminatului fluorescent a fost ter­minată cu şase zile înainte de ter­men, schimbînd radical înfăţişarea combinatului. Echipa lui Zolog Ioan a lucrat cu mult spor la montarea reţelei electrice pe perimetru iar cea con­dusă de Ilea loan a revizuit şi re­parat motoarele de la secţia alu­mină in condiţiile cele mai optime. IO­AN HASASIU corespondent voluntar Analizînd sarcinile ce revin re­giunii noastre din documentele sesiunii extraordinare a Marii A­­dunări Naţionale, sesiunea Sfatu­lui popular regional a dezbătut a­­mănunţit şi multilateral probleme­le legate de creşterea efectivelor de animale proprietate obştească în gospodăriile colective. Lucrările sesiunii au arătat că încheierea co­lectivizării agriculturii a creat con­diţii deosebit de favorabile pentru mărirea numărului de animale din toate speciile şi sporirea produc­ţiei de lapte, carne, lină, ouă etc. Cît de avantajoasă este creşte­rea animalelor pentru gospodării­le colective au demonstrat, prin exemple concrete, numeroşi vorbi­tori care au luat cuvîntul la dis­cuţii. Anul trecut, în gospodăriile colective din raionul Ciuc, de pil­dă, veniturile realizate din creşte­rea animalelor au reprezentat 41 la sută din totalul veniturilor ob­ţinute. La gospodăria colectivă din Tuşnadu-Nou, care la suta de hec­tare teren agricol deţinea la sfîr­­şitul anului trecut 63 de bovine, din care 22 de vaci, veniturile rea­lizate din sectorul zootehnic în 1961 au reprezentat 52 la sută din totalul veniturilor. La gospodăria colectivă din Vrabia, raionul Ciuc, de asemenea, în anul trecut creș­terea animalelor a adus 46 la su­tă din veniturile totale realizate de gospodărie. Mai multe animale înseamnă mai multă carne şi mai mult lap­te, înseamnă venituri tot mai spo­rite pentru gospodăriile colective şi pentru colectivişti. Totodată, mai multe animale înseamnă mai multe îngrăşăminte naturale şi ca urmare mai mult grîu, porumb, sfeclă de zahăr etc. Contribuţia animalelor la creşterea producţiei o dovedesc în mod cit se poate de clar recoltele tot mai sporite ob­ţinute an de an de gospodăriile colective care deţin un mare nu­măr de animale. Gospodăria co­lectivă din Sintana de Mureş, de pildă, deţine la suta de hectare te­ren, agri­oi 67 de bovine, din care 20,8 vaci. Obţinînd de la animale cantităţi mari de îngrăşăminte, această gospodărie realizează pro­ducţii tot mai mari la hectar. In anul trecut, colectiviştii din Sînt­­ana de Mureş au recoltat în medie la hectar cîte 2.274 de kg de grîu, peste 2.400 de kg de porumb, 31.555 de kg de sfeclă de zahăr, 25.800 de kg de cartofi etc. Conferinţa regională de partid, analizînd posibilităţile de mtărir­e a numărului de animale în gospo­i­dăriile colective, a constatat că gospodăriile colective mai vechi pot ajunge pina la sfîrşitul anului 1962 la o densitate de 32 de bo­vine, din care 14 vaci la suta de hectare teren agricol. După înche­ierea colectivizării agriculturii, a­­nualizînd din nou problema dezvol­tării creșterii animalelor, Comite­tul regional de partid a stabilit că și în gospodăriile colective noi se poate asigura pînă la sfîrşitul acestui an o densitate de 20—30 de bovine la suta de hectare teren agricol. Lucrările sesiunii Sfatului popu­lar regional, dezbătînd multilate­ral problemele legate de creşterea animalelor, au stabilit că există toate condiţiile pentru realizarea numărului de animale planificat la suta de hectare, în toate gospodă­riile colective. Regiunea noastră dispune de suprafeţe întinse de păşuni şi fineţe, dispune de oa­meni pricepuţi, cu experienţă bo­gată în creşterea animalelor. A­­ceasta constituie o rezervă însem­nată pentru sporirea continuă a efectivelor. In baza condiţiilor minunate de care dispunem pentru creşterea numărului de animale şi a produc­ţiei acestora, sesiunea a stabilit căile prin care se pot realiza efec­tivele de animale planificate. Pen­tru gospodăriile colective noi, principala cale pentru sporirea numărului de animale o constituie cumpărările. Partidul şi guvernul nostru acordă un sprijin preţios gospodăriilor colective în această direcţie, punîndu-le la dispoziţie însemnate sume de bani, sub for­mă de credite. Numai pentru cum­părarea de bovine, gospodăriilor colective din regiunea noastră le­­au fost puse la dispoziţie în acest an credite în valoare de 33 de mi­lioane de lei. Insă, gospodăriile colective, pentru a-şi spori cît mai rapid şeiptelul este bine să folo­sească pentru cumpărarea de ani­male şi fonduri proprii. Organiza­ţiile de partid şi sfaturile popu­lare au datoria de a îndruma şi sprijini gospodăriile colective pen­tru folosirea cît mai judicioasă a fondurilor puse la dispoziţie de stat cît şi a fondurilor proprii. Numeroase gospodării colective noi din regiunea noastră, sub în­drumarea organizaţiilor de partid, au obţinut rezultate frumoase în creşterea numărului de animale proprietate obştească. Astfel, gos­podăria colectivă din Tuşnad-Sat, raionul Ciuc, înfiinţată în acest an, deţine în proprietate obştească 230 de bovine, din­ care 112 vaci, revenind la suta de hectare teren agricol cîte 19 bovine, din care 9 vaci. Și-au procurat u­n mare număr de animale şi numeroase alte gospodării colective. In raio­nul Gheorghieni, de pildă, pînă la 22 mai, gospodăriile colective au cumpărat aproape 2.500 de bovine, din care peste 1.500 de vaci. Planul de măsuri adoptat de se­siune prevede că realizarea numă­rului de animale planificat în fie­care gospodărie colectivă trebuie să constituie o preocupare de sea­mă. Cumpărarea de animale tre­buie astfel organizată ca cel mai tirziu pînă la 1 iunie creditele a­­cordate să fie folosite în întregi­me, urmărindu-se folosirea cît mai judicioasă a acestor fonduri. O altă cale deosebit de impor­tantă pentru creșterea șeptelului o constituie prăsila. Pentru aceas­ta în fiecare gospodărie colectivă trebuie luptat pentru o cît mai bună organizare a reproducţiei, pentru creşterea continuă a pro­centului de natalitate la cel puţin 77 la sută. Este de datoria consi­liilor agricole raionale şi a consi­liilor de conducere ale G.A.C.-uri­lor să ia măsurile necesare în ve­derea asigurării reproducătorilor necesari în fermele de vaci şi ju­­ninci ale tuturor gospodăriilor co­lective. In aceasta privinţă, acolo unde­ nu există în apropiere loturi de însămînţări artificiale, gospo­dăriile colective trebuie îndrumate pentru a cumpăra din fonduri pro­prii tăuraşii necesari, avîndu-se mare grijă ca aceştia să provină de la vaci de rasă, cu producţii mari de lapte. Îndeplinirea planului de montă şi fătări trebuie să constituie una din preocupările principale ale consiliilor de conducere ale gos­podăriilor colective, ale ingineri­lor agronomi şi zootehnicieni, me­dicilor veterinari şi brigadierilor zootehnici. In fiecare gospodărie colectivă trebuie să se ţină o evi­denţă precisă în această privinţă. In scopul creşterii efectivelor de bovine trebuie păstrate pentru re­producţie toate viţelele obţinute în gospodăriile colective. Pe această cale pînă la sfîrşitul acestui an putem ajunge pe regiune la un efectiv de peste 28.000 de viţele, între 0—12 luni. Creşterea producţiei de lapte şi carne — sarcină de mare importanţă Concomitent cu sporirea numă­rului de animale, o preocupare de seamă a consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective şi a tuturor colectiviştilor trebuie să fie creşterea productivităţii anima­lelor. Lucrările sesiunii au stabilit că atît în gospodăriile de stat cît­­şi "în gospodăriile colective există şim­ari rezerve pentru creşterea pro­ducţiei de lapte, carne, etc. Prin­­tr-o bună îngrijire şi furajare ra­ţională a vacilor în fiecare gos­podărie colectivă se poate realiza în acest an o producte medie de cel puţin 2.000 de litri de lapte pe cap de vacă furajată. Practica gospodăriilor colective fruntaşe a arătat că printr-o furajare ra­ţională se pot obţine uşor 2.500— 3.000 de litri de lapte, de la fie­care vacă furajată. Multe gospo­dării colective din regiunea noas­tră ca cele din Mitreşti, Ernei, le­­du, Iernut etc., au obţinut anul trecut aproape 2.500 de litri sau peste 2.500 de litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Colectiviştii din Rîciu, Pogăceaua, Sînpaul şi din multe alte gospodării colec­tive, răspunzînd chemării lansate de colectiviştii din Iernut, s-au angajat să obţină anul acesta cel puţin 2.500 de litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Membrii gospodăriei agricole colective din Vărgata s-au angajat să realizeze în acest an cîte 3.000 de litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Toate acestea ne arată că în re­giunea noastră există rezerve în­semnate pentru creşterea continuă a producţiei de lapte. In faţa con­siliilor agricole raionale stă sar­cina de a populariza şi generaliza experienţa înaintată a gospodă­riilor colective fruntaşe, pentru ca toate gospodăriile colective să ob­ţină producţii tot mai sporite de lapte. In planul de măsuri adoptat de sesiune se recomandă gospodă­riilor colective de a introduce peste tot furajarea raţională a va­cilor de lapte. Pentru vacile cu o producţie de peste 10 litri de lapte la zi, se va socoti în raţia furajeră un plus de 0,5 unităţi nutritive şi 50 de grame de albu­­mină, pentru fiecare litru de lapte. Inginerii din gospodăriile colec­tive au sarcina de a întocmi şi repartiza planul de producţie de lapte pe fiecare mulgător. In baza planului, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective vor analiza lunar felul cum sunt rea­lizate cifrele planificate şi vor lua măsurile necesare pentru creş­terea continuă a producţiei de lapte. Practica a arătat că pro­ducţia de lapte este determinată în bună măsură şi de îngrijitorii de animale. Tocmai de aceea, pen­tru ca fiecare îngrijitor şi mulgă­tor să fie cointeresat în creşterea producţiei, în toate gospodăriile colective să se introducă şi să se aplice sistemul de retribuţie supli­mentară, îngrijitorii şi mulgătorii fiind retribuiţi în funcţie de pro­ducţia realizată. „Creşterea efectivelor de bovine — arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Raportul prezen­tat la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale — va permite să se obţină în 1965 o producţie anuală de circa 600.000 de tone de carne, care să asigure livrarea la fondul de stat a cel puţin 530.000 de tone de carne în viu. Calea cea mai economicoasă pentru a obţine în condiţiile noas­tre o cantitate cît mai mare de carne de la vitele destinate tăierii, este sporirea simţitoare a greutăţii acestora, corespunzător cu rasa animalelor“. Colectiviştii din regiunea noas­tră au acumulat o experienţă bo­gată în creşterea tineretului bol­vin. Prin creşterea viţeilor pînă la o greutate de cel puţin 300 de kg, gospodăriile colective obţin venituri însemnate, cu cheltuieli minime. Gospodăria colectivă din Atid, raionul Odorhei, ca şi multe altele, crescînd viţeii şi valorifi­­cîndu-i la o greutate de cel puţin 300 de kilograme fiecare, obţine anual sute de mii de lei venituri, cu cheltuieli mici. Aici, pentru creşterea tineretului bovin s-au amenajat tabere pe păşunile de la munte, unde se cresc anual în timpul verii 250 de capete de tine­­ret bovin. Gospodăriile colective din Cetă­­ţuia şi Sînsimion se numără printre gospodăriile colective ti­nere din raionul Ciuc. Cunoscînd importanţa creşterii bovinelor, membrii acestor gospodării co­lective, îndată după constituirea gospodăriei au trecut la procura­rea de animale. Ei au cumpărat pînă acum 192 de vaci şi 106 vi­ţele. O atenţie deosebită se acor­dă aici creşterii tineretului bovin. In această privinţă au fost orga­nizate două tabere de vară. Se­siunea a recomandat ca în toate gospodăriile colective să se men­ţină tot tineretul mascul obţinut şi să se crească pînă la o greu­­tate de cel puţin 300 de kg. A­­­ceasta înseamnă pentru gospodă­riile colective, pentru ţăranii co­lectivişti, venituri băneşti sporite. Iată de ce consiliile de condu­­cere ale gospodăriilor agricole co­lective, sub îndrumarea organiza­ţiilor de bază, trebuie să menţină şi să crească pînă la o greutate de cel puţin 300 de kg tot tine­retul mascul obţinut în gospodă­rie. In această direcţie trebuie în­drumaţi colectiviştii, pentru ca vi­ţeii obţinuţi de la vacile aflate în proprietate personală să nu fie valorificaţi la o greutate mică, ci să fie crescuţi şi valorificaţi la o greutate de cel puţin 300 de kg. Una din sarcinile puse în faţa consiliilor agricole raionale, a con­siliilor de conducere ale gospodă­riilor colective de sesiune este creşterea boilor de muncă. Prac­tica a demonstrat că, creşterea boilor de muncă este deosebit de avantajoasă. După ce aceştia sunt folosiţi cîţiva ani pentru muncă, se pot valorifica la preţuri avan­tajoase, gospodăriile colective a­­vînd posibilitatea să obţină şi pe această cale însemnate venituri suplimentare şi totodată să con­tribuie la fondul central cu can­tităţi sporite de carne. Din pă­cate însă, gospodăriile colective din regiunea noastră deţin un nu­măr cit se poate de mic de boi, revenind doar 1,1 la suta de hec­tare. Sesiunea a recomandat ca încă în acest an gospodăriile co­lective să­ reţină cel puţin 4 ca­pete tineret mascul la suta de hectare teren agricol, pentru a-i creşte boi de muncă. Din punct de vedere economic acest lucru este deosebit de avantajos. Cînd boii nu mai sînt buni pentru mun­că, ei se pot pune la îngrăşat, obţinînd pe această cale cantităţi importante de carne. In baza pla­nului de măsuri adoptat de se­siune, la sfîrşitul acestui an gos­podăriile colective din raionul Lu­duş trebuie să deţină 3.100 de loi de muncă sau tineret mascul cres­cut pentru muncă, cele din raionul Reghin 1.550, Tg. Mureş 2.600, Tîrnăveni 1.800 etc. Această pro­blemă trebuie să constituie o pre­ocupare de seamă a organizaţiilor de partid. Ele trebuie să desfă­şoare o intensă muncă politică în rîndul colectiviştilor pentru a creşte un număr cît mai mare de boi. După cum a subliniat şi sesiu­nea Sfatului popular regional, în regiunea noastră există condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea numărului de bovine, pentru a obţine producţii sporite de lapte şi carne. Să depunem toate eforturile pentru ca în fiecare gospodărie colectivă să obţinem încă în acest an succese cît mai frumoase în dezvoltarea şeptelului, să ridicăm creşterea animalelor la nivelul u­­nei ramuri principale de producţie, pentru ca în felul acesta să con­tribuim la realizarea cu succes a măreţelor sarcini puse în faţa agriculturii de Congresul al III- lea al P.M.R. Să ridicăm creşterea animalelor la nivelul unei ramuri principale de producţie Ştiri din ţară 36 DE MILIOANE LEI ECONOMII La casa tehnicianului de la Com­­­­binatul siderurgic Hunedoara s-a deschis de curînd o expoziţie a i­­novatorilor siderurgişti. Panourile expuse aici sunt însoţite de grafice care oglindesc dezvoltarea de la un an la altul a mişcării de inovaţii şi economiile realizate pe această cale. De la începutul sesenatului şi pi­nă acum, inovatorii de la marele combinat hunedorean au aplicat în procesul de producţie 773 de inova­ţii, care aduc economii postcalcu­­late în valoare de aproape 35 mi­lioane de lei. Numai cele 81 de ino­vaţii aplicate în primele patru luni ale anului acesta dau combinatului o economie de peste 6 milioane de lei. DIN „ŢARA" OAŞULUI In ultimele zile, in localităţile din „Ţara" Oaşului au avut loc noi eve­nimente care se înscriu în şirul transormărilor de ordin economic, social şi cultural petrecute aici în anii puterii populare. Incepînd de săptămîna trecută, centrul raional Negreşti a fost racordat la siste­mul energetic naţional. Curentul e­­lectric a fost introdus şi în alte lo­calităţi din Oaş. Tot zilele trecute, în sălile spa­ţioase şi luminoase ale noii şcoli din Negreşti s-a terminat instala­rea mobilierului. Fiii oşenilor ca­re urmează cursurile medii, învaţă acum într-un nou local cu 16 săli de clasă, laboratoare, bibliotecă şi ate­liere. NOI MAGAZINE UNIVERSALE In alte 7 comune din Dobrogea, printre care Valu lui Traian, So­mova, Cerna şi Horia s-au deschis în acest an noi magazine universa­le ale cooperaţiei de consum. Ase­menea magazine sunt în curs de construire şi în localităţile Baia, N. Bălcescu şi M. Kogălniceanu. Totodată, la Cobadin se construieş­te un complex de alimentaţie publi­că, iar la Babadag un restaurant. I Trustul regional 1­1 de construcţii ş I Tg. Mureş, strada Dózsa o ? Gheorghe nr. 36 a I VINDE I unităţilor socialiste: 8 — şină C. F. îngustă tip § 8 17’65 § g — şuruburi mecanice cu şi 8 S fără piuliţă 8 g — fitinguri din fontă ma- « leabilă g 8 — parchet lamelar de stejar 8 8 — vopsele praf diferite cu­ § 8 lori 8 8 — plăci opaxit 200/200 mm. 8 g — uşi şi ferestre diferite g 8 — piese de schimb auto şi 8 01 tractor 8 8 — rulmenţi cu bile (seria S­B 4207—7809) 8 8 — aparate Victoria 8 B — piese de îmbinare pentru 8 tuburi din fontă de pre- 8 8 siune 8 8 Informaţii suplimentare la 8 8 serviciul aprovizionării al § 8 T.R.C." telefon 30.56. " Fabrica de zahăr LUDUȘ ANGAJEAZĂ — Un inginer electrician (specialist în electronică) — un desenator tehnic prin­­cipal — un şef serviciu plan-orga­­nizarea muncii. CONDIŢII : să îndeplineas­că prevederile H.C.M. 1.053/1960, Locuință asi-­­ gurată,. Noi avantaje la LOTO-CENTRAL La tragerile din zilele de 1, 8, 15, 22 şi 29 iunie, în afară de premiile obişnuite în bani pentru cele 8 categorii şi premiile speciale A, B, C, se vor mai acorda cîte un autoturism „M­OSOVICI“ şi importante premii în bani. Pentru aceste premii se vor extrage 4 numere din 90. Sunt mari şanse de cîştig. Participați la tragere ! Direcţiunea întreprinderii de gospodărire locativă din Tg.-Mureş anunţă: In scopul deservirii în condiţiuni şi mai bune a loca­tarilor, cu data de 1 iunie 1962 va lua fiinţă un nou sec­tor (Nr. 5). De acest sector aparţin următoarele străzi: — Alba Iulia — Nicolae Bălcescu — Benedek Elek — Budiului — Csokonai V. Mihály — Dózsa Gheorghe *— Eliade Rădulescu — Fabricii de zahăr­­— Griviţa Roşie — Ibaşfalău — Ilie Pintilie — Irányi Dániel — Józsa Béla — Kisfaludi — Libertăţii — Móricz Zsigmond — Panet Ferenc — Iernutului — Toldi Miklós — Vida Árpád — Pertului — Primăverii­­— Costaforu­­— Katona József Sediul sectorului se află în strada Tineretului nr. 2 — telefon 21.74.

Next