Steaua Roşie, iunie 1962 (Anul 11, nr. 129-154)

1962-06-01 / nr. 129

Premiera popularei comedii j1Nunta la casta!“ de Sülő András Mai fecund în ultimul an, colectivul Teatrului de stat din Tg.Mureş şi-a înscris doar în cîteva luni în repertoriu un şir de premiere din dramaturgia originală autohtonă, dintre cele mai reuşite. Prin­tre acestea, premiera de ieri seara, cu populara co­medie „Nuntă la castel" a lui Sütő András, se în­scrie ca cea mai reuşită. Comedia scriitorului şi dramaturgului tir gumu­­reşean Sütő András, „Nuntă la castel" face parte din şirul operelor dramatice originale inspirate din lumea satului contemporan, socialist. Autorul, bun cunoscător al mediului sătesc, după ce ne-a prezentat împreună cu poetul Hajdú Zoltán în comedia „Mi­reasa desculţă", primele începuturi ale colectivizării agriculturii, relaţiile noi dintre oameni în gospodă­ria agricolă colectivă, vine, în prezent, în condiţiile terminării colectivizării agriculturii şi ne predă în „Nuntă la castel" aspectul nou al satului socialist, procesul creşterii conştiinţei oame­nilor, al transformării gospodăriei colective în mare Unitate socialistă producătoare. Sütő András, glu­mind sănătos şi optimist pe seama dragostei dintre doi tineri, a dis­putei dintre vîrstnicul preşedinte de colectivă Madaras Antal şi fratele acestuia mai tînăr Madaras Károly, îndreaptă firul întregii acţiuni că­tre cea mai arzătoare problemă a satului contemporan, formarea u­­nor puternice unităţi agricole socia­liste la ţară. Ca şi pe scena bucureşteană, un­de a fost prezentată comedia în premieră de Teatrul de comedie, a­­seară, şi pe scena Palatului cultu­rii din Tg. Mureş „Nuntă la cas­tel" a fost primită cu multă căldu­ră de publicul tîrgumureşean, în­tregul colectiv care a pus în scenă această piesă, autorul, fiind răs­plătiţi cu ropote de aplauze la sce­nă deschisă. Actori ca Kovács György, Artist al poporului (Golovics), Tamás Ferenc (Madaras A.), Erdős Irma (Zsuzsika), Kőszegi Margit, Artis­tă emerită (Kincsesné), Tóth Ta­más (Madaras K.), Csorba András (Jóska), cit şi ceilalţi interpreţi, au reuşit să imprime spectacolului o înaltă ţinută artistică. Scenă din comedia „Nuntă la castel“. PROLETAR­ DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul XI, Nr. 129 (1.314) Vineri, 1 iunie 1962 4 pagini 20 bani Toată atenţia recoltării tinalat la timp şi In cit mai Dime condition! După cum se ştie, una din sar­cinile principale care stau în faţa gospodăriilor agricole colective este creşterea efectivelor de ani­male proprietate obştească. Pînă la sfîrşitul anului, chiar şi gospo­dăriile colective tinere pot şi tre­buie să deţină în medie la suta de hectare teren agricol, 20—30 ca­pete bovine, precum şi un, mare număr de ovine, porcine şi păsări. Condiţiile de climă şi sol ale re­giunii noastre permit asigurarea bazei furajere pentru un număr tot mai mare de animale. In gospodăriile agricole colec­tive din, raioanele Gheorghieni, Ciuc, Topliţa, precum şi în o par­te din gospodăriile colective din raioanele Odorhei, Reghin şi Tg. Mureş trebuie să se asigure majo­ritatea furajelor din final rezultat de pe fîneţele naturale şi din ma­sa verde de pe păşuni. Regiunea noastră dispune de peste 200.000 de hectare cu fineţe naturale şi fînuri cultivate. Aceasta înseamnă că există toate condiţiile pentru obţinerea unor cantităţi sporite de furaje de bună calitate, care să asigure nu numai nevoile gospo­dăriilor colective, pentru hrăni­rea numărului sporit de animale, dar chiar să obţină unele cantităţi ca­re să fie livrate altor regiuni de­ficitare. Practica a demonstrat că prin buna întreţinere a fîneţelor şi prin recoltarea la timp, se pot obţine producţii sporite de fin , la hectar, de bună calitate. Exemplu în a­­ceastă direcţie este gospodăria co­lectivă din Miercurea Niraj, care în anul trecut a obţinut cîte 5.000 de kilograme de fîn la hectar, de pe fîneţele naturale. Unele gospo­dării colective în schimb, ra­­şi de­ţin suprafeţe întinse de fineţe na­turale, obţin, cantităţi mici de fîn, şi de proastă calitate. Acest lucru se datoreşte în primul rînd faptu­lui că recoltatul se face ett­­înkîr­­ziere. La gospodăria colectivă din Valea Strîmbă, raionul Gheor­ghieni, de pildă, în anul trecut cît şi în alţi ani, neorganizîndu-se din timp recoltatul finului, acesta s-a făcut cu întîrziere, unele suprafeţe rămînînd necosite. Astfel, deşi gospodăria deţine suprafeţe întin­se de fineţe naturale, de pe care se pot obţine cantităţi mari de fîn peste nevoile gospodăriei, colecti­viştii de aici au fost deficitari în, privinţa finului. Tocmai de aceea se impune ca în fiecare gospodărie agricolă co­lectivă, în fiecare gospodărie agri­colă de stat, organizarea temeini­că şi desfăşurarea în bune condi­ţii a recoltatului, transportului şi conservatul finurilor trebuie să constituie o preocupare de seamă a consiliilor de conducere ale gos­podăriilor colective precum şi a consiliilor agricole raionale. A­­vînd in vedere suprafeţele întinse de fineţe naturale şi fînuri culti­vate, trebuie să facem o adevăra­tă campanie de recoltare a iunuri­lor. Munca trebuie in, aşa fel or­ganizată, pentru a se recolta, transporta şi conserva finul de pe întreaga suprafaţă, într-un timp cît mai scurt. In gospodăriile co­lective care deţin suprafeţe mari de fineţe naturale, se vor organi­za brigăzi sau echipe speciale pen­tru recoltatul finului. Unde fîne­­ţele se află la distanţe mari, se vor lua măsuri pentru amenajarea a­­dăposturilor şi aprovizionarea cu min­care a colectiviştilor din bri­găzile şi echipele de recoltare a tinurilor. Anul acesta, pe fîneţele natura­le trebuie să obţinem cantităţi mari de fin, cu valoare nutritivă ridicată. In această privinţă sar­cini deosebit­ de importante le re­vin inginerilor agronomi. Ei tre­buie să stabilească momentul op­tim de recoltare, ştiind că cel mai bun fîn se obţine atunci cînd ma­joritatea plantelor sînt în perioa­da de înflorire. Prin aceasta, gos­podăriile colective au posibilitatea de a obţine, pe lingă o producţie de fîn de bună calitate, şi o pro­ducţie de otavă. O­­atenţie deosebită trebuie acor­dată 'recoltării trifolienelor'. De pe suprafaţa cultivată­ cu trifolliene în regiunea noastră se pot obţine u­­şor peste 122.000 de tone de fura­je, cu un conţinut bogat de albu­mina. In faţa consiliilor de condu­cere ale gospodăriilor colective stă sarcina de a efectua recoltatul la timp şi în cele mai bune con­diţii. Recoltatul trifolienelor se va face la începutul înfloririi. Usca­tul se va face pe capre sau pe prepeleci. Pentru aceasta, în fie­care gospodărie colectivă se vor asigura caprele sau prepelecii ne­­--------------□□□□□----------------­cesari, în vederea uscării finului într-un timp cît mai scurt. Gospodăriile colective situate în zona de munte, unde din cauza eventualelor precipitații nu se poa­te asigura uscarea trifolienelor în bune condiţii, vor lua măsuri pentru ca c­estea să se însilozeze în amestec cu ierburi de pe fîne­­ţele naturale. Una din sarcinile principale ce stau în faţa gospodăriilor colecti­ve este extinderea in, anii viitori a suprafeţelor cultivate cu sparce­­tă. In această direcţie, consiliile agricole raionale vor lua măsuri pentru identificarea tuturor supra­feţelor cultivate cu sparcetă şi re­ţinerea coasei întîia, pentru pro­ducerea seminţei necesare pentru anul viitor. Organelor şi organizaţiilor de partid, sfaturilor po­pulare raionale şi comunale le revine sarcina de mare răspundere de a desfăşura o intensă muncă politică şi orga­nizatorică în vederea recoltării în­­tr-un timp cit mai scurt a tuturor suprafeţelor de fîneţe naturale şi a linurilor cultivate. De aceea es­te necesar sa se mobilizeze toate forţele la recoltatul finului. O da­tă cu organizarea brigăzilor, echi­pelor și pregătirea colectiviştilor, trebuie asigurate și mijloacele de transport necesare, pentru ca ime­diat, după uscare fînul să fie transportat de pe cîmp. Organizînd temeinic această muncă şi mobilizînd toate forţele, avem posibilitatea să recoltăm fî­nul de pe întreaga suprafaţă în­tr-un timp scurt, asigurînd astfel pentru animale o bogată bază fu­rajeră. In numărul de azi: — Sesiunile sfaturilor populare raionale (pag. 2-a). — Cultura plantelor în livezi (pag. 3-a). — Copilărie fericită... și capi-, lărie amară (pag. 3-a). — Cuvîntarea rostită de N. S. Hrușciov la mitingul prie­teniei între popoarele Uniu­nii Sovietice și Republicii Mari (pag. 4-a). Lunile apicole — la timp­ui de bună calitate doresc întreţinerea culturilor Colectiviştii din Cheţani, raio­nul Luduş, ajutaţi de mecanizato­rii de la S.M.T. Luduş, au prăşit mecanic pînă la 25 mai peste 100 ha porumb, de pe care vor obţine 5.000 de kg de boabe la hectar. In executarea acestor lucrări se evidenţiază mecanizatorii Dan Crăciun, care a prăşit peste 70 de ha şi Dan Constantin cu 30 de ha. Paralel cu prăşitul mecanic, co­lectiviştii au început praşila I pe rîndurile de porumb, acordînd o mare atenţie densităţii plantelor la hectar. Tot pe aceste suprafeţe ei au aplicat suplimentar îngră­şăminte chimice, dîndu-se cîte 150—180 kg la hectar. Intr-un timp relativ scurt aici s-a terminat praşila I la sfecla de zahăr, pe cele 160 ha, iar ră­­ritul acestei culturi s-a executat pe o suprafaţă de peste 50 ha. Mai înaintaţi cu lucrările de în­treţinere a culturilor sînt colecti­viştii din brigada I. IOSIF TODEA corespondent voluntar La Coroiul Mic Pînă la 27 mai, la gospodăria colectivă din Coroiul Mic, raionul Târnăveni, s-a terminat prima pra­­şilă la cartofi şi floarea-soarelui. Totodată, colectiviştii de aici au prăşit pentru a treia oară supra­faţa ce o cultivă în acest an cu căpşuni. In prezent ei zoresc ter­minarea primei prașile la sfecla de zahăr și porumb. GAZSI BÉLA corespondent voluntar Veşti din Miercurea-Niraj A fost amenajat un frumos parc pentru copii Pe lingă alte numeroase mani­festaţii culturale şi sportive care vor avea loc azi în cinstea zilei de 1 iunie, Ziua internaţională a copilului, la Miercurea-Niraj va fi inaugurat un parc amenajat pen­tru copii, în curtea căminului cul­tural. La amenajarea parcului au contribuit prin muncă patriotică organizaţiile U.T.M., comitetul de femei, precum şi lucrătorii insti­tuţiilor şi ai întreprinderilor din localitate. S-au evidenţiat deosebit în această acţiune deputaţii Szabó Alexandru, Demeter Márton şi Fazakas Márton. Parcul este dotat cu o estradă destinată manifestaţiilor culturale şi sportive, cu scrîncioburi, solarii etc. Schimb de experienţă organizat de comitetul de femei pe tema contribuţiei femeilor la întărirea economico -organizatorică a G. A. C. Duminică 27 mai a. c., comisiile de femei din gospodăriile agricole colective din Neaua şi Găieşti, au fost invitatele Comitetului de femei din Miercurea Niraj, cu care prilej au participat la şedinţa de analiză a muncii comitetului co­munal şi a comisiei de femei din G.A.C. in ce priveşte antrenarea femeilor la muncile în G.A.C.. Cu această ocazie au fost sub­liniate frumoasele succese obţi­nute în acest domeniu de colecti­vistele din Miercurea-Niraj, ceea ce se concretizează şi prin faptul că femeile se află, alături de băr­baţi în fruntea tuturor lucrărilor de întreţinere a culturilor. Oas­petele au vizitat apoi gospodăria colectivă, ferma de vaci, de porci, de păsări, grădina de legume, ex­­primîndu-şi admiraţia faţă de suc­cesele dobîndite de colectivişti în aceste domenii şi îndeosebi în creşterea păsărilor şi cultivarea legumelor forţate. Astfel, castra­veţii au şi dat prima recoltă, o cantitate de 400 de kg au şi fost valorificaţi. 1 iunie—Im internațională a copilului Astăzi este ziua copiilor din lu­mea întreagă, sărbătoarea celor mici, de la cei de o șchioapă pînă la purtătorii cravatei roșii. Cu inimile pline de bucurie săr­bătorim în această zi copilăria cu adevărat fericită pe care o trăiesc vlăstarele cele mai tinere din pa­tria noastră dragă. Partidul Munci­toresc Român, părintele cel mai iu­bit al copiilor, statul nostru demo­crat-popular, au creat condiţii de viaţă minunate celor mici, condi­ţii despre care,nici nu,putea fi vor­ba în­ regimul burghezo-moşieresc. Muguraşii vieţii noi răsar m­ereu, cresc. Partidu-i veghează şi cum înflo­resc. . ... Cîte asemenea versuri nu s-ar putea scrie despre viaţa fericită pe care o trăiesc copiii noştri. Statul alocă an de an sume tot mai mari pentru crearea de aşeză­minte sanitare şi culturale, de la casele de naştere pînă la şcolile de toate gradele în scopul creşterii şi educării copiilor, viitorul de aur al patriei noastre. S-a pomenit vreodată în regimul burghezo-moşieresc ca mamele­­să primească ajutor material, concediu înainte şi d­upă naştere, ca grija faţă de copii şi tineret să fie ridi­cată la gradul de problemă de stat? S-a auzit în acele vremuri la su­te de case de naştere şi materni­tăţi ? De minunatele tabere­­ şi colonii unde copiii­ sunt suprave­gheaţi, îngrijiţi de medici, surori şi educatori, pentru a creşte sănă­toşi, voinici, fericiţi? Astăzi sunt tot mai multe aşezăminte sanitare, comune şi raioane întregi, care la capitolul „mortalitate“ nu-au înre-­nit ne îndreptăm gîndurile spre­gistrat nici un caz. Despre felul cum trăiau copiii în regimul burghezo-moşieresc, din a­­mărăciunea căruia au gustat mulţi dintre noi, ne vorbesc şi statisti­cile. In anul 1938, de exemplu, din fiecare 1.000 de copii născuţi vii, 179 mureau înainte de a împlini vîrsta de 1 an, nemaivorbind de cei născuţi morţi, din cauza lipsei de asistenţă medicală. In anii 1932—33, jumătate din copiii de vîrstă şcolară nu aveau posibilitatea de­ a frecventa şcolile.­­Astăzi, sînt*create­ condiţii de în-, văţămînt nemaiîntîlnite. Invăţămîn­­tul elementar este gratuit iar chel­tuielile cu manualele şcolare pen­tru clasele I—VII sînt suportate de stat, nici un copil de şcoală ne­­fiind rămas în afara şcolii. Statul acordă numeroase burse elevilor şi studenţilor. Şi cîte alte fapte nu dovedesc grijă părintească a­­ partidului şi sfatului pentru copiii patriei noas­tre. Parcurile şi spaţiile verzi, ta­berele de odihnă şi sport, casele pionierilor, teatrele de păpuşi, emi­­siunile speciale la radio şi televi­ziune, numărul mare de cărţi edita­te pentru copii, măsurile pentru a­­sigurarea hranei şi îmbrăcămintei copiilor, toate sînt menite să facă viaţa copiilor din ce în ce mai îm­belşugată, plăcută, fericită. Numai în regiunea noastră sta­tul acordă în medie lunar aproa­pe 7 milioane de lei ca alocaţie de stat pentru copii, in momentul de faţă pe teritoriul regiunii noastre există 438 şcoli de 4 ani şi 359 şcoli de 7—8 ani. Nu putem ca în această zi să partidul nostru scump, care poartă atîta grijă copiilor patriei noastre. ir ■ ■■■■■ ■ - Ol—iOl—li_ii_I -------------* Cu adîncă durere ne gîndim la viaţa milioanelor de copii din ţării­le capitaliste şi coloniale. Copilă­ria lor este departe de a se putea numi copilărie. Viaţa lor, precum şi a celor mari, este plină de ne­voi şi suferinţe. Capitaliştii chel­tuiesc sume colosale pentru înar­mare, pentru scopuri războinice, lată unde­ merg fondurile cu care s-ar putea îmbunătăţi condiţiilor de viaţă: hrana, îmbrăcămintea,­­ edu­caţia copiilor. . ... . Oamenii cinstiţi de pretutindeni doresc să cucerească,, să­ menţină bunul cel mai de preţ al omenirii, pacea, fiind alături de Uniunea So­vietică, de ţara noastră şi de cele­lalte ţări ale lagărului socialist, care depun atîtea eforturi pentru dezarmarea generală şi totală. . Omenirea se convinge tot mai mult că în­­ condiţiile sîngeroasei exploatări capitaliste, nu­­se va putea asigura niciodată co­piilor un trai omenesc, un viitor­ fericit, lipsit de griji. Numai orînduirea socialistă ’ es­te în stare să pună capăt mizeriei ş­i întunericului, să sădească în ini­mile oamenilor şi ale copiilor lor, bucuria muncii şi vieţii libere, în­crederea în viitor. In această zi de sărbătoare, ce­tăţenii patriei noastre înfloritoare, sînt hotărîţi să lupte sub îndruma­rea înţeleaptă a partidului pen­tru noi înfăptuiri pe calea desăvârşirii construcţiei socialiste, pentru reali­zarea unei păci trainice în lume, pentru apărarea fericirii copiilor. Cu prilejul comemorării lui I. L. Caragiaie In acest an se împlinesc 50 de ani de la moartea marelui drama­turg clasic român I. L. Caragiaie. Cu prilejul comemorării acestui semicentenar, în întreaga ţară vor avea loc numeroase manifestări cultural-artistice. La Tg. Mureş, din iniţiativa sfatului popular re­gional s-a format un comitet spe­cial in vederea sărbătoririi mare­lui dramaturg. La Tg. Mureş, în centrele raionale, în comune şi sate, se vor ţine conferinţe despre viaţa şi opera lui I. L. Caragiale. De asemenea, biblioteca regiona­lă, bibliotecile raionale, organizea­ză seri literare cu tema: „I. L. Caragiale — omul şi opera“.­­ Cu prilejul acestor manifestări, teatrele profesioniste şi de ama­tori din regiune, teatrele „Naţio­nal“ şi „Lucia Sturdza Bulandra“ din Bucureşti vor prezenta specta­cole festive. In regiune, s-a desfăşurat şi se desfăşoară în prezent faza regio­nală a Festivalului „I. L. Caragia­ie“".. Cu această ocazie, la fiecare centru al fazei regionale s-au pre­zentat şi se vor prezenta expuneri asupra operei dramatice şi spec­tacole cu piesele lui I. L. Cara­giaie. Intense pregătiri se fac şi la cluburile de întreprinderi şi la căminele culturale săteşti. S­UCCES DEPLIN! La sfîrşitul acestui mai, şcolile, au cunoscut clipe deosebite. Pă­rinţi, cunoscuţi, prieteni, erau pre­zenţi cu toţii pentru a felicita pe cei ce au îmbrăcat pentru ultima oară uniforma de liceean. La Şcoala medie „Papiu Ila­­rian", „Unirea" şi „Bolyai Far­kas" a avut loc ieri serbarea în­chiderii cursurilor la clasele a XI-a. Cei peste 350 de elevi de la cele 3 şcoli medii şi-au luat ră­mas bun de la profesori, colegi, de la şcoală. Am văzut acolo o risi­pă enormă de flori, de emoţii şi bucurii. Pe feţele acelora, pe care de acum înainte colectivitatea noas­tră socialistă îi primeşte în m­odul ei ca oameni maturi, pe feţele a­­cestor viitori ingineri, medici, con­structori, am citit biruinţa muncii acumulate de-a lungul celor 11 ani. La Şcoala medie „Papiu Ha­rlan“ am cunoscut pe câţiva din fruntaşii celor două clase parale­le, elevi care s-au achitat cu cinste şi seriozitate de sarcinile ce le-au revenit. lată ciţiva: Gyárfás Ma­ria şi Sebő Eva din clasa a XI-a A, Matei Emilia, Ich­nzan Tudor, Coman Alexandru, Albu Leon, He­­meş Bufi din clasa a XI-a B, pre­cum şi mulţi alţii. Cînd au venit pentru prima oară la şcoală erau altfel. Acum cînd îi priveşti ai im­presia că-i vezi vibrînd din toată fiinţa lor de fericire şi recunoştinţă, pentru minunatele condiţii create de partidul şi statul nostru, în toţi cei 11 ani de şcoală. Examenul de maturitate care se apropie este trecerea de la adoles­cenţă spre maturizare, este con­centrarea şi verificarea a tot ce de-a lungul anilor s-a scris la ore­le de predare, s-a însuşit, s-a în­văţat. De aici înainte, munca este şi mai frumoasă, în fabrici, pe o­­goare, în universităţi, viaţa mai plină. Munca şi cartea, cartea şi munca, sînt noţiuni pe care omul zilelor noastre nu le poate despărţi. ... Şi parcă pe feţele Liceenilor care pentru ultima oară mai pur­tau frumoasa uniformă şcolară se putea citi înalta semnificaţie a muncii şi a cărţii. Iar întreaga asis­tenţă prezentă la călduroasa mani­festare de despărţire a răspuns par­că în cor: SUCCES DEPLIN IN VIAŢA1 AUREL URZICĂ Elevii claselor a XI-a de la şcoala medie „Al. Papiu Ilarian“ predau drapelul şcolii celor, din clasele a X-se

Next