Steaua Roşie, iulie 1962 (Anul 11, nr. 155-180)

1962-07-01 / nr. 155

2 Premieră... la Curteni Ieri sec­ra, colectiviştii din Curteni, raionul Tg.Mureş, au avut parte de o surpriză plăcută. Colec­tivul Teatrului de stat de păpuşi d­in Tg.Mureş s-a deplasat în co­muna lor, ca să prezinte în pre­mieră comedia „Vasilache la ţară", de Nela Stroescu şi Ana Predescu, reînnoită, actualizată şi completa­tă. In acest spectacol, tradiţionalul erou al teatrelor noastre de păpuşi, secondat de un sfătuitor în carne şi oase, Moş Grigore, duce în cursul celor trei acte o luptă în­­dirjită împotriva unor deprinderi şi moravuri învechite, cit şi îm­potriva delăsării şi lipsei simţului gospodăresc, plăgi care mai dăinu­ie pe alocuri, deşi pe scară redusă. Astfel, este pus la stîlpul infa­miei eternul Tindală, care în cali­tatea sa de gestionar al cooperati­vei se dovedeşte a fi un birocrat înrăit; mai tîrziu, cînd devine trac­torist, îşi neglijează tractorul, ne­­acordînd nici o atenţie îngrijirii lui, iar ca îngrijitor de animale se deda la băut şi tratează cu nepăsare va­cile ce i-au fost încredinţate. Comedia „Vasilache la ţară" ia poziţie şi împotriva superstiţiilor, demascînd meschinăriile Babei Chi­­va, „doftoroaia" satului. Printre cei aşezaţi pe „banca acuzaţilor” se află şi Manole, pre­şedintele gospodăriei colective „Rîndunica", care, in loc să caute să se gospodărească bine, ridică adevărate „palate" în loc de graj­duri. Pe scena Teatrului de păpuşi re­învie şi cunoscuta acţiune „Porum­biţa", iniţiată de ziarul „Steagul roşu" din Capitală. De data aceasta, Vasilache este cel care pune la cale „răpirea" u­­nei vaci din gospodăria colectivă condusă de­ Manole şi strămutarea ei provizorie la gospodăria colec­tivă „Brazdă nouă", unde domneş­te spiritul gospodăresc. Vaca­ în chestiune (Floricica) va putea fi revăzută apoi întorcîndu-se la gos­podăria de obirşie, bine îngrăşată, cu un debit bogat de lapte. Vasilache şi Moş Grigore dau spectatorilor cu acest prilej o ade­vărată lecţie de zootehnie, bineîn­ţeles, într-o formă amuzantă, tă. Colectivul Teatrului de stat de păpuşi ,merită toată lauda pentru seriozitatea cu care a pus în sce­nă această piesă. Regia (Antal Pál) a urmărit şi putem spune a reuşit să reliefeze mesajul fiecă­rui act in parte, asigurind unitatea desfăşurării acţiunii şi dinamismul ei. O menţiun­e specială merită Hal­ler József, pentru decorurile mo­derne şi sugestive şi pentru exe­cuţia păpuşilor, dintre care unele ca Vasilache, Manole, Baba Chi­­ va etc. sínt deosebit de expresive. Moş Grigore a fost interpretat de talentatul Zsigmond József. In celelalte roluri s-au evidenţiat: Zsolnai Zoltán (Vasilache); Ador­ján Sándor (Tindală); Lukász Bella (Baba Chiva) etc. Considerăm că, în stagiunea vii­toare, un turneu cu această piesă in comunele şi satele regiunii noas­tre ar fi foarte instructiv şi util. S. IANCU Spectacolul se termină cu o sce­nă de nuntă, deosebit de antrenan­Scenă din piesă: Baba Chiva, Vasilache și Marioara. REBUS­UF, CĂLDURILE! ORIZONTAL: 1) Cel mai aglo­merat în timpul caniculei. — Ca aerul de august. 2) Sînt pline de excursioniști și de oameni ai mun­cii, în drum spre munte sau spre mare —­ Mureșul spre exemplu. 3) Sirop, citronadă rece de fructe, într-un cuvînt. 4) Cap în Africa. — Foarte circulate sunt cele ce duc spre ştranduri. — Fără lucru. 5) Post scriptum. — Plantaţi. 6) Şi iarăşi, şi aşa mai departe. — Oraş în Egipt. 7) Strigătele de bucurie ale copiilor ce se joacă în apă (sing.). — 3,14. — Cîştigător la un concurs de înot. 8) Ver­bal. — Adela Lăzărescu. — Pre­fix medical. 9) Fluviu în R.S.S. Letonă. — Zi de odihnă, în care cei mai mulţi oameni ai muncii, se îndreaptă spre Mureş şi la ştranduri. 10) Dogoritor. 11) Autocritica editurii. — Se înfiripă la ştrand, în parcuri, la munte, la­­ mare şi în toate locurile de dis­tracţie ale tineretului toi.). VERTICAL: 1) Dai manual la domiciliu pentru cei ce nu pot be­neficia de ştranduri. 2) A năduşi de căldură. 3) Atribut ce se cere oricărei băuturi în timpul călduri­lor. — Aceasta te răcoreşte şi dacă e călduţă. — Costache Anton. 4) Oraş în Siria. — Loc de făcut baie sau însăşi baia. 5) Mic ma­mifer cu blana preţioasă ce tră­ieşte în apropierea apelor. —­ Nu­meral feminin. 6) Nimfă căreia nu-i pasă de călduri, avîndu-şi se­diul în pădurile greco-romane. — Munte în Congo. 7) Interjecţie la un joc de copii. — Onomatopeea săriturii în apă. 8) Mireasma lor nu poate fi înlăturată de nici o căldură. ^ Fără veşminte. 9) Bronzaţi de soa­re. " A acoperi cu noroi. 10) In­strument muzi­cal. •— Lac în care se răcoresc locuitorii din Si­beria meridiona­lă. 11) Muzica în doi ce răsună pe întinsul apelor pe care plutesc ambarcaţii de di­ferite feluri (pl.). — Izvorul căldu­rilor, Cuvinte rare: ONE, EIB, MIO, AMO, DOINA TARCATU MIC CARNET COSMIC de desenatorul sovietic ViTALi CERNIKOV La ora de astronomie: — In timpul zborului să nu-ţi scoţi capul pe fereastră şi să-ţi laşi fularul la gît. Trambulină originală. In sfîrşit, un desen după natură (Venus). STEAUA ROȘIE Noutăţi din U.R.S.S. Pinguini „actori de cinema“ Flotila de pescuit balene „So­­vetskaia Ucraina“ a adus din An­tarctica un mare transport de pinguita. Păsările, după ce vor fi dresate în mod corespunzător de cunoscutul dresor sovietic Vladi­mir Durov, vor participa la tur­narea filmului „Oraş neobişnuit“ pus în scenă de studioul „Gorki“ din Moscova. Un acvariu uriaş La Vladivostok va fi înălţată clădirea unui muzeu de ihtiologie şi oceanografie unic în felul său. Autorii proiectului — arhitecţii­­ Belousov şi Smirnov — au prevă­zut crearea într-unul din corpuri- a­le muzeului a unor acvarii uriaşe­­ pentru animalele marine care­­ populează Oceanul Pacific. Manuscrise ale kurzilor păstrate în U.R.S.S. Manuscrise rare ale kurzilor sínt păstrate la Leningrad, Erevan şi în alte oraşe ale U.R.S.S., unde sunt studiate de specialiştii sovie­tici. Recenta apariţie de sub tipar a lucrării Mărgăritei Rudenko „Descrierea manuscriselor kurde ale colecţiei din Leningrad“ edi­tată de Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. a constituit un mare e­­veniment pentru orientalistică. In această lucrare capitală sunt amin­tite nu numai lucrările unor ase­menea cunoscuţi scriitori kurzi ca Molia Mahmud Baiazidi, ci şi scriitori, deocamdată, puţin stu­diaţi ca: Ahmed Molia Baten (1417—1490), Mrad Han Baiazidi, Molia Safi şi alţii. Un institut pe baze obşteşti Economiştii din ţinutul Stavro­­pol, (partea de sud a R.S.F.S.R.), au hotărât să creeze pe baze ob­şteşti Institutul de cercetări ştiin­ţifice al economiei. Oamenii de ştiinţă vor lucra gratuit o parte din timpul lor liber la acest insti­tut pentru a contribui la dezvol­tarea continuă a economiei ținutu­lui lor. Selecţionerii Korneev In ultimii ani, talentaţii selec­ţioneri din R.S.F.S.R., Korneev ta- I tăi şi fiul, au creat zece noi va­rietăţi de pruni şi trei varietăţi de meri. „Varietăţile Korneev“ se bucură de mare popularitate în Uniunea­­ Sovietică. Recent,­ Comisia de stat a recepţionat încă două „specii „ Korneev“. Acestea sunt mărul „Pe­pin roşu 32 şi 608“. Cererea de I varietăţi de pruni de înaltă pro-­ I ductivitate create de Korneev „Iul­­skaia“, „Volgogradskaia“ şi „Zo­­lotoe Runo“ este atît de mare in­cit pepinierele nu reuşesc să sa­tisfacă comenzile. Climat după comanda Noua instalaţie sovietică de cli­mat artificial „Unik-3" reproduce în camera sa toate climaturile glo­bului. Ea este destinată pentru cultivarea plantelor de pe diferite continente, pentru lucrări experi­mentale. Ea a fost creată de oa­menii de ştiinţă de la Ministerul Agriculturii al U.R.S.S. şi Insti­tutul unional de cercetări ştiinţi­fice pentru protecţia plantelor. Muzeul antic — rezervaţie Nu departe de oraşul Rostov pe Don, a fost creat primul muzeu antic — rezervaţie din R.S.F.S.R. Acesta este vechiul oraş grec Ta­­nais,­ un „Pompei rusesc“ origi­nal, cu străzi înguste şi rămăşi­ţe de clădiri antice, unde au fost făcute numeroase descoperiri ar­heologice prețioase. .Aflat în ste­pele din apropierea Mării Negre, de acum înainte Tanais este des­chis pentru turiști. Atenţia pietonilor, care tre­­ceau vineri prin centrul oraşu­lui Tg. Mureş a fost atrasă de un eveniment neobişnuit. Pe porţiunea din faţa sediului Băncii R.P.R. de pe strada Bolyai Farkas se petreceau lucruri ciudate: Fluierături... comenzi... cir­culaţia oprită... două reflec­toare puternice îndreptate spre o clădire,,, şi un aparat de filmat în plină acţiune. Deodată poarta clădirii pe care a fost fixată provizoriu o tablă cu inscripţia „Miliţia“, se deschide larg. Apar două persoane: un tînar îmbrăcat în salopetă şi un miliţian. Parcă şi-ar lua rămas bun unul de la altul. După ce îl salută scurt, miliţianul se-ntoarce în clădire, iar individul porneşte sfios la drum, aruncînd în jur priviri nesigure, caracteristice omului dezorientat, deosebit de stingher. In jurul lor viaţa continuă în mod normal. Un funcţionar urcă spre deal cu o servietă la subsuoară; o tî­­nără îngîndurată coboară la vale; nişte copii zburdalnici traversează cu trotineta strada şi aşa mai departe. ¥■ Martorii oculari ai acestor întîmplări nici nu ştiu, poate, că au asistat involuntar, am putea spune în avant-premieră, la una din scenele pline de tensiune ale filmului artistic de lung metraj „Purgatoriul nr. 5“ montat în regia lui Mircea Mitroşan. Scenariul este semnat de Francisc Mun­­teanu şi Petre Sălcudeanu. Spre a reda cititorilor noş­tri cîteva amănunte legate de acţiunea şi turnarea filmului, cît şi de activitatea ci­neaştilor noştri, în general, am stat de vorbă cu regizorul filmului, Mircea Mureşan şi cu unul din autorii scenariului, anume cu Petre Sălcudeanu, amîndoi oameni pasionaţi, ti­neri şi deosebit de modeşti. Astfel am aflat că tînărul cu salopeta, care cu cîtva timp înainte apăruse la noarta clă­dirii însoţit de miliţian, nu este altul decit protagonistul lui Mihai Brad, personajul principal din film, talentatul artist Sebastian Papaiani, de la Teatrul de stat din Sibiu, cunoscut de regizor încă de la Institutul de Teatru din Capi­tală, pe care actorul îl termi­nase abia cu cîţiva ani în urmă. O bună parte din acţiune se petrece pe un mare şantier din apropierea oraşului Tg. Mureş. Filmul redă procesul de transformare a conştiinţei unui tînăr provenit din Munţii Apuseni, care vine să lucreze pe şantier, contradicţiile din­tre individualismul meschin, cupiditatea, avariţia lui Mi­­hai Brad, care vede pînă şi în organizaţia U.T.M. un pri­lej de a-şi îmbunătăţi situaţia materială, şi pe de altă parte, mediul sănătos, muncitoresc, viaţa clocotitoare de pe şan­tier. Desigur, scurtul interval de 4 luni în care se desfăşoa­ră acţiunea nu este suficient pentru ca să intervină o schimbare radicală în menta­litatea şi atitudinea unui om. Procesul de transformare a conştiinţei Sale e mai lung. Mihai Brad este pus serios pe gînduri, mai ales după ce este bănuit că ar fi comis un furt. El este însă nevinovat şi după­­ ce aceasta se dovedeşte, i se dă drumul (scena despre care este vorba în introduce­re). Totuşi el nu este primit în U.T.M., tocmai deoarece încă nu merită această dis­tincţie. Filmul lasă deci des­chisă problema. După cum ne-a declarat Pe­tre Sălcudeanu, ideea care stă la baza acţiunii este că în zi­lele noastre, cînd toată ţara e un vast şantier, cînd întreg poporul participă la măreaţa operă a desăvîrşirii construc­ţiei socialiste, nu este de ajuns să fii un muncitor destoinic, cinstit, priceput, ci trebuie să ai şi o conştiinţă Înaintată. Celelalte roluri sunt inter­­pretate de Gheorghe Cozorici, Marcel Anghelescu, Ileana Cernat etc. îşi dau concursul şi doi actori de la Teatrul i­­­stat din localitate, pe nume Farkas Ibolya (intr-un rol de inginer) şi Varga József — factorul poştal din film — despre care Mircea Mureşan ne spune, că deşi are un rol mic, i se vădesc marile posi­bilităţi mimice, însuşirile unui bun comedian. Operatorul-şef al filmului este Nicu Stan. De altfel, am mai aflat, că grupa a II-a de creaţie a Stu­diourilor de la Buftea (în to­tal sunt patru grupe de crea­ţie) toarnă în acest an, în afară de „Purgatoriul nr. 5“ alte şapte filme de lung me­traj şi anume: Cele două sterii ale filmului „Lupeni", dedicat eroicelor lupte ale minerilor din aceas­tă localitate, din anul 1929; comediile „Vacanţă la mare" (film colorat, pentru ecran lat) şi „Ca pîinea caldă", fil­mul pentru copii „Sub cupola albastră", ce va fi realizat la Circul de stat, „Mocirla", pre­cum şi filmul „Pădurea spin­­zuraţilor", după cunoscutul ro­man cu acelaşi nume, al lui Liviu Rebreanu. De altfel, la aceste filme vor primi roluri şi artiştii tîrgumureşeni, iar în comedia „Vacanţă la ma­re", chiar rolul principal îi este repartizat studentei Szé­les Ana, de la Institutul de teatru din localitate. Pe Ungă toate acestea, am mai aflat că atît Mircea Mu­reşan, cît şi Petre Sălcudeanu se simt admirabil în oraşul nostru şi că au legături trai­nice cu oamenii artei de aici. Menţionăm încă — fără să fi aflat de la interlocutorul nostru — că pe lingă atribu­ţiile sale de regizor, Mircea Mureşan este coautorul (îm­preună cu Cella Serghi) sce­nariului unui alt film de lung metraj, „Roza vînturilor“, ca­re va fi turnat tot sub direc­ţia sa de scenă. După toate acestea, aştep­tăm cu nerăbdare să vedem pe ecranele cinematografelor din regiunea noastră rulînd „Pur­gatoriul nr. 5“ şi celelalte creaţii noi ale tinerei noastre cinematografii. ŞTEFAN IZSÁK „Atenţiune! Se filmează" —­ De data aceasta au fost „imorta­lizați" operatorii. Pe șantier. Factorul poștal (Varga József) ii înmîneaza lui Mihai Brad (Sebastian Papaiani) o scrisoare. „Necazuri“ pescăreşti —* Scoate un peşte tăticule! Pescarul: Aş dori o fotografie, dar dacă se poate, peştele să iasă mai mareu­l (Desene de: ROMEO MORARIU) De toate pentru tofi Intr-o mină de cărbuni din Carintia (Austria) s-a descoperit dintele unui elefant preistoric vecin de 10 milioane de ani. O tinără de 20 de ani va pleca in această vară la Tombuctu împreună cu doi studenţi de la Cambridge. Ea este gata să slujeas­că drept momeală şi chiar să fie vindută ca sclavă pentru a-i prinde un flagrant delict pe negustorii de sclavi. Cei doi studenţi de la Cambridge vor, de asemenea, să cumpere o sclavă şi să o aducă în Anglia unde, spun ei, „prezenţa sa va constitui un vot de blam pen­tru cei ce nu vor să ştie de acest mîrşav trafic cu fiinţe umane". Şeful expediţiei este Peter Gotha in virstă de 21 de ani, poet şi student la Facultatea de ştiinţe. Doisprezece şcolari din Crawley New Town, oraş situat în apro­pierea Londrei, s-au hotărlt să lumineze Camerei Comunelor un pro­test împotriva recentei scumpiri a preţului bomboanelor. Pentru ca va mai dura pînă cînd vor strînge banii necesari pentru călătoria — 40 de km — au început prin a manifesta în faţa cofetăriilor din oraş. Unul dintre ei Alan Chenery în vîrstă de 11 ani a declarat: „De ce n-au scumpit ţigările ?, nu ne-ar fi interesat pentru că noi nu fumăm“. Specialiştii newyorkezi ai ..Racket"-ului inventează metode noi de terorizare a oamenilor de afaceri. O bandă de gangsteri, hotărită să folosească orice mijloace pentru a constringe institutele de înfru­museţare să-i plătească o taxă „pentru protecţie", a început să arun­ce șoareci printre picioarele clientelor institutelor ai căror proprietari se dovediseră recalcitranți. ★ ★ ★ fanfară pentru vaci Nu a fost prima dată cînd în City (cartierul financiar al Londrei) s-au au­zit acordurile unei fanfare în cinstea va­cilor, însă, după cum pot s-o precizeze cer­cetările, a fost prima oară cînd un lider al opoziţiei le-a ridicat în slăvi în versuri pe treptele bursei din Londra. Dr. Gaitskell (des­pre el este vorba) a deschis în acest fel festivalul produselor lactate pe luna iunie. El nu se aştepta să găsească mulţi a­­depţi politici printre locuitorii City-ului, dar festivalul nu era o întrunire politică, iar ospitalitatea City­­ului este nedezminţi­tă, fie că se manifes­tă faţă de familiile regale, de politicienii de toate culorile, faţă de distinşi oaspeţi din străinătate sau faţă de umila vacă ce a fost adevărata regină a festivităţii. Singurele îndoieli cu privire la calităţile binefăcătoare ale lap­telui erau înscrise pe pancartele partizani­lor dezarmării nu­cleare care au folosit prilejul pentru a aminti că laptele poate fi contaminat de căderile radioac­­tive. („The Guardian“)

Next