Steaua Roşie, august 1962 (Anul 11, nr. 181-206)

1962-08-01 / nr. 181

4 □□□CD­ traian­tieie pentru dezarmare de la Greneva Argumentele neîntemeiate ale delegatului Canadei şi replicile prompte ale reprezentantului sovietic GENEVA (Agerpres). — In şe­dinţa plenară din 30 iulie a Co­mitetului celor 18 state pentru dezarmare, reprezentanţii puteri­lor occidentale au încercat din nou sa demonstreze că în urma primei etape a dezarmării înfăptuite în conformitate cu proiectul sovietic de tratat raportul de forţe dintre Vest şi Est ar fi în favoarea U.R.S.S. şi a celorlalte ţări par­ticipante la Tratatul de la Varşo­via. După cum s-a mai anunţat, în şedinţa precedentă şeful delegaţiei U.R.S.S., V. A. Zorin, a analizat temeinic aceste afirmaţii şi a de­monstrat că chiar dacă s-ar lua drept bune datele Institutului bri­tanic de cercetări strategice, după înfăptuirea programului sovietic al primei etape a dezarmării, ţă­rile participante la Tratatul de la V­arşovia nu ar avea nici un fel de­ avantaj în ce priveşte puterea militară. Principalul vorbitor din partea ţărilor N.A.T.O. în comitet a fost delegatul Canadei, generalul Burns. Burns nu a putut nega că după prima etapă a dezarmării efecti­vul total al forţelor armate ale ţărilor vest-europene — membre ale N.A.T.O. — nu va fi de fapt mai mic decît efectivul trupelor U.R.S.S. şi ale aliaţilor ei din ca­drul Tratatului de la Varşovia. De altfel el nici nu ar fi putut nega acest fapt întrucît V. A. Zo­rin a citat tocmai datele Institutu­lui britanic sus­-amintit. Burns a recurs la Un alt truc, şi anume el a propus să fie excluse din efecti­vul total al forţelor N.A.T.O. tru­pele Greciei, Turciei şi Norvegiei, piulilizînd că în cazul izbucnirii unui conflict militar ele „nu ar putea avea nici un rol“. De ce ? l-a întrebat V. A. Zorin pe Burns, oare aceste ţări nu sunt membre ale N.A.T.O. ? De ce nu ar avea ele nici un rol ? La aceas­tă întrebare nu a urmat nici un răspuns. Şi mai neverosimilă pare a fi afirmaţia lui Burns că nici An­glia „nu va putea avea vreun rol“. Potrivit programului sovietic, al primei etape a dezarmării, a spus Burns, Anglia va trebui să-şi re­tragă trupele din Europa pe in­sulele britanice, şi în caz de răz­boi acestor trupe le-ar fi tot atît de greu să revină pe continent ca şi în timpurile lui Napoleon sau în cel de-al doilea război mondial. Şi atunci, chipurile, Uniunii So­vietice şi aliaţilor ei li s-ar opu­ne doar trupele Europei continen­tale. De ce ? l-a întrebat din nou V. A. Zorin. Doar în epoca napoleo­­neană, cînd Anglia a fost supusă blocadei şi izolată de continent, Franţa era inamica Angliei, iar acum ea este aliata ei. In timpul celui de-al doilea război mondial Germania a fost inamica Angliei, iar acum R.F.G. este aliata ei. Şi aceste ţări aliate ale Angliei nu vor împiedica trupele engleze să treacă peste Canalul Mînecii. En­glezii vor reuşi să facă aceasta fără prea multă greutate. In cazul izbucnirii, după prima etapă a dezarmării, a unui con­flict armat, nici una din ţări nu va avea nici forţe maritime mili­tare importante, nici aviaţie de bombardament, nici alte mijloace propice pentru a împiedica trupe­le engleze să traverseze Canalul Mînecii şi să revină în Europa. După cît se pare nu este vorba de­ considerente militare strategi­ce care ar împiedica puterile occi­dentale s­ă accepte programul so­vietic al primei etape a dezarmă­rii. Netemeinicia acestor conside­rente este atît de evidentă încît după răspunsul dat de ,V. A. Zo­rin generalului Burns delegaţiile occidentale nu au mai revenit la acest subiect. Este vorba fireşte de atitudinea negativă a puterilor occidentale faţă de încheierea tra­tatului cu privire la dezarmarea generală şi totală. Tocmai această idee a relevat o V. A. Zorin în încheierea replicii pe care a dat-o delegatului cana­dian. Aceeaşi idee s-a desprins şi din cuvîntarea bine argumentata a şefului delegaţiei cehoslovace. In următoarea şedinţă plenară fixată pentru 1 august, comitetul va trece la examinarea măsurilor pentru dezarmare referitoare la mijloacele de transportare a armei nucleare. La 5 august a. c. Colonia britanică Jamaica va fi declarată stat independent KINGSTON 31 (Agerpres). —­­ La 5 august a. c. colonia britanic­­că Jamaica va fi declarată stat in­dependent. După cum informează­­ agenţia americană Associated Press, ceremonia declarării independenţei­­ va avea loc pe marele stadion de lîngă Kingston, capitala noului stat.­­ Jamaica este o insulă aşezată în­­ Arhipelagul Antilelor Mari din Ma­rea Caraibilor, în vecinătatea Cubei­­ şi Haitiului. Cu o suprafaţă de ■ 11.424 km­p şi o populaţie de 1.556.600 de locuitori, majoritatea negri şi mulatri, Jamaica a făcut parte, pînă nu de mult, din Federa­ţia Indiilor de vest. Ca urmare a in­tensificării luptei populaţiei pentru independenţă, Conferinţa de la Lon­dra din februarie a. c. a hotărît acordarea la 5 august, după 306 ani de jug colonial, a independenţei to­tale. La 5 august — scrie agenţia A. P. — „după ce a fluturat timp de 306 ani deasupra acestui teritoriu, stea­gul britanic va fi coborit, iar in lo­tul său va fi înălţat steagul noului sat independent“. --------------□□□□□□------------­ li ti ir Săptămînalul indian „Link“ despre poziţia S. U­. A. faţă de un acord cu privire la interzicerea experienţelor nucleare şi la dezarmarea generala DELHI 31 (Agerpres). — TASS transmite, comentînd poziţia S.U.A. faţă de un acord cu privire la interzicerea experienţelor nucleare şi privitor la dezarmarea generală, săptămînalul „Link“ (India) scrie: „Domnul Dean Rusk preferă să afirme că „mijloacele“ pentru detectarea ex­ploziilor nu ar fi încă absolut sigu­re şi că pînă la asigurarea eficaci­tăţii lor guvernul S.U.A. trebuie să insiste în continuare asupra ,,con­trolului“, „inspecţiilor la faţa lo­cului“ etc. Insistenţa americană în această problemă, precum şi refu­zul în problema lichidării bazelor militare din ţările străine şi a in­terzicerii mijloacelor de transporta­re a armei nucleare la ţintă, cum­travin declaraţiilor preşedintelui Kennedy privitoare la „încercarea constructivă de a găsi căi pentru lichidarea cursei înarmărilor“. Nici un om lucid nu va putea nega că la baza chemării sincere a lui Hruşciov la dezarmare gene­rală­ şi totală se află multe „idei constructive“. Cînd la conferinţa celor 18 state pentru dezarmare cele opt state neutre au propus o formulă pe de­plin constructivă, S.U.A. nu a gă­sit în ea „nimic constructiv“. Conferinţa de la Geneva a atins un asemenea stadiu încît în cazul eşecului ei total nu se va putea or­ganiza nimic similar timp îndelun­gat. Probabil, că pentru acei oa­meni obişnuiţi să gîndească potri­vit politicii balansării în pragul războiului aceasta nu va constitui un factor grav“. In multe ţări — conchide „Link“, numeroşi oameni încep să dorească cu ardoare izbă­virea de războiul rece“. -□□□□•—I­ -□□□□­ Intensificarea mişcării ţăranilor francezi împotriva noii legi complimentare agricole PARIS 31 (Agerpres). — In Franţa se intensifică mişcarea ţăranilor împotriva noii legi compli­mentare aprobate zilele trecute de Adunarea Naţională Franceză. Agenţia France Presse relatează că la 30 iulie sute de ţărani din re­giunea Hennebont (Bretagne) au ie­şit pe străzile oraşului ameninţînd cu bararea drumurilor şi cu asedie­rea magazinelor comerciale din oraş în cazul cînd nu vor fi anulate o se­rie de prevederi ale noii legi agri­cole. Aceste acţiuni urmează la scurtă vreme după mişcările ţără­neşti care au avut loc săptămîna trecută în alte regiuni ale Franţei. In sud-vestul ţării se desfăşoară intense pregătiri pentru organizarea unor manifestaţii, de felul celor care au avut loc anul trecut. La 29 iu­lie, notează France Presse, membrii Consiliului de Administraţie al Fe­deraţiei departamentale a sindicate­lor agricole din departamentele Hau­­te-Savoie, Haute, Pyrenees şi din alte 12 departamente din sud-vestul Franţei au votat în cadrul unei reu­niuni un apel comun în care cer tu­turor ţăranilor să-şi intensifice pre­gătirile pentru o „acţiune directă“ împotriva noii legi complimentare, sub lozinca „Pămîntul aparţine ţă­ranilor“. Ziarul „L’Humanite“ arată că ma­rea nemulţumire pe care o mani­festă ţărănimea franceză este provo­cată de prevederile noii legi compli­mentare agricole, elaborată conform indicaţiilor Pieţei comune. Potrivit acestor indicaţii Franţa va trebui în viitorul apropiat să-şi „restructure­ze“ producţia agricolă astfel încît numai marile gospodării, considera­te „viabile“, se vor putea bucura de credite şi de alte ajutoare din partea statului. Celelalte gospodării ţără­neşti mici nu vor putea beneficia de nici un fel de ajutor din partea sta­tului. Potrivit acestui procedeu în vii­tor numărul gospodăriilor mici, care urmează să dispară, se va ridica la aproximativ 800.000. Totodată noua lege prevede crea­rea aşa-numitelor „Societăţi de ame­najare funciară şi rurală“ care vor achiziţiona pămînturile devenite dis­ponibile ca urmare a ruinării micilor gospodării ţărăneşti. Potrivit noii legi aceste pămînturi vor putea fi cum­părate numai de gospodăriile „via­bile“ adică de proprietarii marilor ferme. Ziarul „Combat“ prevede că in­trarea în vigoare a noii legi va pro­voca noi mari frămîntări în rîndul țăranilor care nu vor accepta impa­sibili ruina şi pierderea inevitabilă a pămînturilor lor. STEAUA ROȘIE •DOX1- Situaţia din Algeria PARIS 31 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţiile de presă, Mohamed Khider, membru al Biroului Politic al Frontului de Eliberare Naţională, colaborator a­­propiat al lui Ben Bella, îşi conti­nuă misiunea de mediere pentru a obţine o apropiere între cele două grupuri din conducerea Algeriei. In seara zilei de 30 iulie, Khider a so­sit din nou la Alger pentru noi în­trevederi cu Ben Khedda şi cu mem­brii guvernului. După cum se ştie, el a mai avut asemenea întrevederi cu Ben Khedda şi grupul acestuia şi zilele trecute. Observatorii politici din Alger consideră că aceste întrevederi au creat pînă acum premise pentru a­­planarea conflictului izbucnit între conducătorii algerieni. In acest sens se citează declaraţiile făcute zilele acestea şi, în special, o declaraţie a lui Khider reprodusă marţi de agen­ţia France Presse, în care acesta anunţă că Biroul Politic al Frontului de Eliberare Naţională se va instala la Alger în cursul zilei de 2 august. La Alger se subliniază că îşi con­tinuă activitatea unele elemente ca­re urmăresc menţinerea încordării şi împiedicarea lichidării divergenţe­lor. Astfel, zilele trecute a fost ră­pit din oraşul său natal Mohammed Boudiaf, vicepreşedinte al guvernu­lui provizoriu al Republicii Algeria care a fost menţinut în captivitate timp de peste 24 de ore. Boudiaf a fost pus în libertate în cursul zilei de marţi. Declaraţia ministrului prim al Indoneziei DJAKARTA 31 (Agerpres). — La 30 iulie preşedintele Sukarno a ascultat raportul generalului Hi­­dajat înapoiat de la Washington, unde, împreună cu Subandrio, mi­nistrul Afacerilor Externe al Indo­neziei, a participat la tratativele preliminare cu delegaţia olandeză in scopul studierii posibilităţilor de retrocedare în cursul anului acesta a Irianului de vest către Indonezia. După examinarea raportului lui Hidajat, Djuanda, ministrul prim al Indoneziei a declarat corespon­denţilor că există încă speranţe de rezolvare paşnică a problemei Iria­nului de vest. Dluanda a subliniat că Indonezia preferă calea paşni­că de rezolvare a acestei probleme. El a adăugat că pînă în prezent nu a fost adoptată nici o hotărîre cu privire la tratativele oficiale cu Olanda, deoarece este necesar ca mai întîi să fie ascultat raportul lui Subandrio. • Se crede că Subandrio se va înapoia la Djakarta la 2 august. •---------------□□□□----------------­ Puternic cutremur în Columbia BOGOTA 31 (Agerpres). — După cum relatează agenţiile de presă, în după-amiaza zilei de 39 iulie pe o suprafaţă de circa 400.000 mile pătrate, acoperind aproape întreg teritoriul Columbiei de la graniţa cu Venezuela pînă­ la frontiera cu Ecuadorul şi de la Oceanul Pacific pînă la junglele din Brazilia s-a înregistrat cel mai puternic cutremur care­ s-a produs în ultimii zece ani în Columbia. In decurs de trei ore s-au produs trei cutremure. In oraşul Pereira s-a prăbuşit o fabrică de cămăşi, pro­­vocînd moartea a 40 de muncitoare şi rănirea altor 150 care lucrau în ateliere. La Manizares s-a prăbuşit cea mai mare şi frumoasă catedra­lă din Columbia, cu care prilej şi-a găsit moartea poetul columbian Guillermo Gonzales Ospina şi so­ţia lui. Oraşul a rămas fără apă, lumină electrică şi comunicaţii te­lefonice. S-au mai înregistrat avarii grave şi victime omeneşti în oraşele Cali, Medellin şi Peculvania. La Bogota, cutremurul a fost re­simţit timp de un minut; nu s-au înregistrat victime, dar zidurile a numeroase clădiri au crăpat. Numărul exact al victimelor şi amploarea pagubelor nu au putut fi încă stabilite. Agenţia Reuter anunţă că cutremurul a fost resim­ţit şi în Ecuador- ­□□□c Conferinţa preşedintelui Kennedy cu înalţi demnitari ai Pentagonului, Departamentului de Stat şi ai Congresului NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iulie, preşedintele Kennedy a conferit la Casa Albă cu înalţi demnitari ai Pentagonului, Depar­tamentului de Stat şi ai Congresu­lui. Potrivit relatărilor corespon­dentului ziarului „New York Ti­mes“, Finney, la conferinţa de la Casa Albă „s-a făcut o largă ana­liză a factorilor diplomatici, mili­tari şi psihologici legaţi de trata­tivele de la Geneva cu privire la dezarmare, precum şi de programul experienţelor nucleare efectuate în prezent de Statele Unite“. După conferinţă, care a durat o oră şi 45 de minute, secretarul Ca­sei Albe pentru problemele presei a declarat că n-au fost luate hotă­rîri definitive şi că convorbirile vor continua. După cum se ştie, poziţia S.U.A. în problema interzicerii experien­­ţelor nucleare a­ fost criticată, cu hotărîre la Geneva nu numai de către reprezentanţii ţărilor socia­liste, dar şi de către reprezentan­ţii unei serii întregi de state neu­tre. Actualmente presa americană încearcă să creeze impresia că S.U.A. caută să urnească din punc­tul mort tratativele cu privire la interzicerea experienţelor nucleare. Deocamdată nu se ştie cu ce in­strucţiuni va pleca la Geneva Ar­thur Dean. Primele ştiri apărute în presă nu conţin nimic încurajator. „New York Times“ remarcă în treacăt că S.U.A. va reduce proba­bil numărul grupelor de inspecţie la faţa locului asupra cărora insis­tă ţările occidentale. De aici rezul­tă că S.U.A. nu intenţionează să renunţe la cererea lor cu totul in­admisibilă privitoare la inspecţie, adică nu vor să lichideze principa­­la piedică ce stă în calea încheie­rii unui acord cu privire la inter­zicerea experienţelor nucleare. Finney, scrie în continuare că o altă problemă care, după cum se crede, a fost discutată, este da­că Statele Unite trebuie să conti­nue actuala serie de experienţe atomice în atmosferă în regiunea Qeeanmten­ ! Pacif­i !Z i­a re !éb°á Am­in­tesc că, potrivit declaraţiilor ini­ţiala oak, preşedintelui­­ Kennedy, actuala serie de experienţe nu­cleare americane urma să se în­cheie săptămîna trecută. Dar trei din cele patru încercări de a e­­fectua explozii nucleare la mare altitudine au eşuat. Ultimul insuc­ces a avut loc la 26 iulie, cînd racheta „Thor“ cu încărcătură a­­tomică a explodat şi a ars pe rampa de decolare. De aceea, „pro­blema care stă în faţa preşedinte­lui, scrie corespondentul ziarului „New York Herald Tribune“ este dacă experienţele trebuie să se încheie după acest insucces sau să fie continuate. Pentagonul cere continuarea ex­ploziilor. Potrivit spuselor lui Fin­ney, actuala serie de experienţe nucleare americane începută în aprilie, s-ar putea* să continue in august, şi probabil, în septembrie. Ştirile apărute în presa ameri­cană dovedesc că sub vălul decla­raţiilor privitoare la intenţiile paşnice ale S.U.A. la Washington sunt elaborate planuri pentru continuarea şi intensificarea cursei înarmărilor nucleare. -□CXJC3- HELSINKI , CEL DE-AL Vlll-LEA FESTIVAL MONDIAL AL TINERETULUI ŞI STUDENŢILOR HELSINKI 31. — Trimişii spe­ciali ai Agerpres C. Oprică şi M. Ionescu transmit: Zilnic, tineri din diferite ţări ale lumii, prezenţi la Festival, vin în Vizită la cantonamentul delegaţiei Republicii Populare Române. Unii dintre aceşti delegaţi cunosc capi­tala R.P.R. pentru că au participat şi la cel de-al IV-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie găzduit de ţara noastră. „Minunate au fost clipele petre­cute cu acest prilej la Bucureşti, ne-a destăinuit un japonez care a fost oaspetele tinerilor români luni după-amiază. N-am să uit nicioda­tă ospitalitatea cu care am fost pri­miţi în capitala României“. Delegaţia tineretului român a pri­mit şi vizitele tinerilor algerieni, amercani, cubanezi, ciprioţi, fin­landezi, francezi, greci şi mongoli. Cu acest prilej s-au legat prietenii puternice. In dansuri şi discuţii animate s-au petrecut ore plăcute- Francezii au petrecut trei ore mi­nunate, ne-a spus la plecare tînăra Renee Trocibat, muncitoare la o fa­brică de maşini de cusut din Paris, strîngînd mîna noilor ei prieteni din Bucureşti. Delegaţia R. P. Romíne participă la numeroase acţiuni în cadrul Fes­tivalului şi obţine succese deose­bite. Grupurile de români sînt ur­mărite cu mult interes şi dragoste de către tinerii din toate ţările. Dansurile şi costumele naţionale romîneşti sînt unanim apreciate. De aceea, cînd pe o scenă din Helsinki s-a anunţat că romînii îşi vor da contribuţia la un program interna­ţional, publicul a izbucnit în aplau­ze furtunoase. Mulţi dintre ei au început să fredoneze după specta­col cîntecele noastre pentru pace şi melodiile noastre­ populare. Oraşul care găzduieşte cel de-al VIII-lea Festival Mondial al Ti­neretului şi Studenţilor cunoaşte o vie animaţie. A devenit de alt­fel o tradiţie ca festivalurile tine­retului să constituie un bun pri­­lej pentru cunoaşterea reciprocă. Străzile oraşului festivalului sunt împînzite de tineri şi tinere care string autografe, semnături, a­­drese, fac schimburi de insigne, steguleţe şi baticuri cu inscripţii­le festivalului. Pretutindeni au loc manifestări de pace şi prietenie. La casa de cultură unde au loc unele programe artistice ale festi­valului, animaţia nu încetează nici în cursul nopţii, care aici este foarte scurtă şi nu devine nicio­dată prea întunecoasă. Aci poate fi cunoscut folclorul întregii lumi. Dansurile înfocate ale negrilor al­ternează cu cele line ale olande­zilor şi norvegienilor, pentru ca uneori să se încheie cu periniţa romînească. Nu numai participanţii la festi­val ci şi un mare număr de tineri, copii, femei şi bătrîni finlandezi asaltează locurile unde ştiu că trebuie să aibă loc spectacolele organizate sau cele improvizate. De multe ori, însufleţiţi de vese­lie se prind şi ei în aceste dansuri ale prieteniei. Raportul prezentat de K. Nkrumah la Congresul Partidului popular al Convenţiei ACCRA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La cel de-al XI-lea Congres al Partidului popular al Convenţiei ca­re a avut loc la Kumasi, în ziua de 29 iulie, Kwame Nkrumah, secreta­rul general al Partidului, a prezentat un raport. Arătînd că numărul mem­brilor acestui partid se ridică acum la 2 milioane fără a-i pune la soco­teală pe simpatizanţi, Nkrumali a spus că este necesar să se intensifice munca politică în toate domeniile. Prejudiciile aduse de colonialism şi imperialism, a declarat el, sînt atît de mari încît ar putea fi reparate numai printr-o muncă politică justa. Sarcina noastră este de a construi un stat socialist, de a asigura o orînduire socială dreaptă şi progre­sistă, partidul şi guvernul pun accentul pe Industrializarea şi electrificarea ra­pidă a ţării. Păşind în perioada in­dustrializării şi mecanizării intense, în perioada trecerii la o agricultură cu multe ramuri. Vom avea nevoie de toate braţele de muncă existente în ţară, întregul popor trebuie să muncească în comun, deoarece inte­resele noastre sunt unice şi indivizi­bile şi avem în faţă acelaşi destin. Referindu-se în continuare la pla­nul de 10 ani de electrificare, Nkru­mah a declarat că este necesar să se obţină un asemenea grad de electri­ficare încît în toate colţurile ţârii oamenii să poată folosi electricitatea la un preţ redus. Guvernul proce­dează de asemenea la înfăptuirea unui plan septenal de dezvoltare Kwame Nkrumah a subliniat ca economică. ­□□□□­ Preşedintele Braziliei a anunţat lichidarea latifundiilor RIO DE JANEIRO 31 (Ager­­pres).­­ „A venit timpul să lichidăm la­tifundiile“, a declarat Joao Gou­­lart, preşedintele Braziliei, într-o cuvîntare rostită la congresul Ligi­lor ţărăneşti care se ţine în capi­tala statului Paraiba. „Nu voi da înapoi cu nici un centimetru în lupta pentru reforma agrară în Brazilia, pentru a se pune capăt privilegiilor celor puţini şi suferin­ţelor majorităţii“, a spus el. Luînd cuvîntul în aceeaşi zi in oraşul Campina Grande din ace­laşi stat, Goulart a declarat că sunt necesare şi alte reforme, îndeo­sebi adoptarea unei legi care să li­miteze exportul în străinătate al profiturilor uriaşe realizate de so­cietăţile străine, care privează ast­fel Brazilia de roadele muncii şi eforturilor poporului brazilian. Mai greve în Anglia LONDRA 31 (Agerpres). — 150 de muncitori de la Şantierele navale din regiunea oraşului Midd­­lesborough şi a gurilor fluviului Tess au declarat la 30 iulie o gre­vă de patru zile în semn de solida-r­itate cu cei 580 de muncitori de la şantierele de construcţii navale pe care Comitetul administrativ al Consiliului naţional pentru proble­mele muncii în industria construc­ţiilor navale i-a suspendat de la lucru pe timp de patru zile. După cum s a mai­, anunţat ei au partici­pat la o grevă de o zi în semn de protest împotriva condiţiilor nesa­tisfăcătoare de muncă. S®® scurt ------­ © ROMA. — In urma eşuării inulativelor dintre sindicatele italie­­ne şi patroni/incepiind de la 31 iu­­lie personalul care deserveşte tipo­­grafiile­ diferitelor ziare din Italia va organiza, fără avertisment prea­labil, greve de scurtă durată pen­tru majorarea salariilor şi îmbună­tăţirea condiţiilor de­­muncă. © BUENOS AIRES. — La 30 iulie, pentru a doua oară în decurs de 24 de ore, în capitala Argenti­na nu a apărut, în afară de „De­­mocracia“, nici un alt ziar, în urma­ concedierilor în m­asă la care au recurs : patronii ziarelor, ca măsu­ră de represiune împotriva grevei tipografilor de la ziarul „darin“, © PARIS.­­ In urma celui de-al doilea tur de scrutin, doi candidaţi ai P.C. Francez, care au întrunit peste 60 la sută din voturi, au fost aleşi membri ai Consiliului muni­cipal al oraşului Com­mnien Cha­­mier (Dordogne). Candidaţii parti­dului U.N.R. de guvernămâni au suferit o înfringere. © SANTIAGO CHILE. - In ca­drul „săptămînii în sprijinul Cu­bei“, în capitala republicii Chile a­ avut loc un mare miting la care au participat mai multe m­ii de oameni. Pancartele purtau inscripţiile: „Cu­ba da, yankeii nu!, „Plecaţi din Cuba, agresori americani!“, „Chile salută Cuba eroică“!. © LONDRA. — Somajul ia am­ploare in districtul Merseyside din nord-vestul Angliei. Numărul şo­merilor din acest district a atins cifra de 28.133 de oameni, ceea ce reprezintă 4,1 la sută din numărul total al persoanelor care lucrează şi întrece de 2,5 ori proporţia mg­, die a şomerilor pe plan naţional.­­ PARIS: — Tribunalul militar din Toulouse a condamnat la patru luni închisoare pe soldatul Jean Pierre Lebrun, „vinovat“ de faptul că în zilele îngrijorătoare ale po­durilor fasciste s-a pronunţat cu hotărîre împotriva O.A.S. El a scris un manifest în care­­a demascat atitudinea inumană a ofiţerilor din rîndurile ultracolonialiştilor faţă de soldaţi. — CAIRO. — La 31 iulie au pă­răsit Cairo, plecînd in patrie pe calea aerului, P. A. Satiukov, re­dactor şef al ziarului ,,Pravda" şi A. I. Adjubei, redactor şef al zia­rului „Izveslia“, care au partici­pat la festivităţile cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a revoluţiei din 1952. © BERLINUL OCCIDENTAL.­­ In utlima vreme la bursa de valori din Berlinul occidental s-au înre­gistrat în repetate rînduri scăderi ale cursului acţiunilor. In numărul său din 31 iulie ziarul „Die Welt“ precizează că în ajun cursul acţiu­nilor căzuse la cel mai scăzut ni­vel din ultimii trei ani. Printre al­tele, în cursul zilei de luni cursul acţiunilor uzinelor „Volkswagen“ a­­scăzut cu 8 puncte. © MELBOURNE. — La 31 iulie 2.400 de docheri din Melbourne au declarat o grevă de scurtă durată in semn de protest împotriva grele­lor condiţii de muncă la operaţiile de încărcare şi descărcare. redacţia şi administraţia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9, TeL 26.88. 34.96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Tg. Mureş, Comanda nr. .4969. O nouă scădere a rezervelor de aur ale S.U.A. WASHINGTON (Agerpres).­­ „Scăderea stocurilor de aur ale Statelor Unite nu se poate prelungi fără a pune în pericol poziţia inter­naţională a dolarului“, se spune în­­tr-un raport al Camerei de comerţ a S.U.A. alcătuit la cererea preşedin­telui Kennedy şi dat publicităţii de Casa Albă. Reducerea rezervelor de aur ale S.U.A., care în săptămîna încheiată la 25 iulie au suferit o nouă scă­dere de 25 milioane dolari, este re­zultatul uriaşelor cheltuieli militare şi al diferitelor programe de „aju­tor“ pentru străinătate care au dus la marile deficite ale balanţei de plăţi în ultimii ani. Potrivit datelor statistice, în cei patru ani încheiaţi în 1861 deficitul balanţei de plăţi a S.U.A. s-a ridicat la 13 miliarde do­lari şi la pierderea unei cantităţi de aur în valoare de circa 6 miliarde dolari. Poziţia şubredă a dolarului provoacă profunda îngrijorare a ad­ministraţiei Kennedy, care a luat anul acesta o serie de măsuri în apărarea dolarului. Printre aceste măsuri se află prevederea că benefi­ciarii „ajutorului“ american sunt obli­gaţi să folosească o parte mai mare din fondurile de ajutor pentru a juchiziţiona mărfuri americane, în­curajarea exporturilor prin acordarea de credite exportatorilor particulari, ordinul dat trupelor americane sta­ţionate în ţări străine de a cumpăra mărfuri americane chiar dacă sunt cu 50 la sută mai scumpe decît cele indigene. Guvernul american a cerut de asemenea „colaborarea“ băncilor centrale vest europene la încercarea de a stabiliza poziţia dolarului. Aces­te bănci au fost solicitate să nu-şi convertească dolarii în aur şi să-şi vîndă o parte din aurul lor pe piaţa monetară internaţională. Toate aces­te măsuri nu au dat însă rezultatele scontate. După prăbuşirea cursului acţiunilor la bursa din Wallstreet, înregistrată în luna mai, pe piaţa londoneză s-au înregistrat achiziţii masive de aur. A crescut de aseme­nea valoarea acţiunilor minelor de aur din Africa de sud, ceea ce o­­glindeşte neîncrederea crescîndă a­­lumii capitaliste în soliditatea do­larului. Intr-un număr recent al revistei „U.S. News and World Report“ se spune că „un mare val de dolari a inundat Elveţia în cursul lunii iu­nie“, datorită faptului că investitorii elveţieni au vîndut o mare parte a acţiunilor lor americane repatriin­­du-şi fondurile, în timp ce mulţi americani şi-au vîndut de asemenea stocurile de acţiuni transferîndu-şi fondurile la bănci elveţiene. In acest mod Banca naţională elveţiană a ajuns să dispună de aproape 500 mi­lioane dolari, pe care a încercat să-i convertească în aur în ciuda cere­rii Statelor Unite.

Next