Steaua Roşie, august 1962 (Anul 11, nr. 181-206)
1962-08-01 / nr. 181
4 □□□CD traiantieie pentru dezarmare de la Greneva Argumentele neîntemeiate ale delegatului Canadei şi replicile prompte ale reprezentantului sovietic GENEVA (Agerpres). — In şedinţa plenară din 30 iulie a Comitetului celor 18 state pentru dezarmare, reprezentanţii puterilor occidentale au încercat din nou sa demonstreze că în urma primei etape a dezarmării înfăptuite în conformitate cu proiectul sovietic de tratat raportul de forţe dintre Vest şi Est ar fi în favoarea U.R.S.S. şi a celorlalte ţări participante la Tratatul de la Varşovia. După cum s-a mai anunţat, în şedinţa precedentă şeful delegaţiei U.R.S.S., V. A. Zorin, a analizat temeinic aceste afirmaţii şi a demonstrat că chiar dacă s-ar lua drept bune datele Institutului britanic de cercetări strategice, după înfăptuirea programului sovietic al primei etape a dezarmării, ţările participante la Tratatul de la Varşovia nu ar avea nici un fel de avantaj în ce priveşte puterea militară. Principalul vorbitor din partea ţărilor N.A.T.O. în comitet a fost delegatul Canadei, generalul Burns. Burns nu a putut nega că după prima etapă a dezarmării efectivul total al forţelor armate ale ţărilor vest-europene — membre ale N.A.T.O. — nu va fi de fapt mai mic decît efectivul trupelor U.R.S.S. şi ale aliaţilor ei din cadrul Tratatului de la Varşovia. De altfel el nici nu ar fi putut nega acest fapt întrucît V. A. Zorin a citat tocmai datele Institutului britanic sus-amintit. Burns a recurs la Un alt truc, şi anume el a propus să fie excluse din efectivul total al forţelor N.A.T.O. trupele Greciei, Turciei şi Norvegiei, piulilizînd că în cazul izbucnirii unui conflict militar ele „nu ar putea avea nici un rol“. De ce ? l-a întrebat V. A. Zorin pe Burns, oare aceste ţări nu sunt membre ale N.A.T.O. ? De ce nu ar avea ele nici un rol ? La această întrebare nu a urmat nici un răspuns. Şi mai neverosimilă pare a fi afirmaţia lui Burns că nici Anglia „nu va putea avea vreun rol“. Potrivit programului sovietic, al primei etape a dezarmării, a spus Burns, Anglia va trebui să-şi retragă trupele din Europa pe insulele britanice, şi în caz de război acestor trupe le-ar fi tot atît de greu să revină pe continent ca şi în timpurile lui Napoleon sau în cel de-al doilea război mondial. Şi atunci, chipurile, Uniunii Sovietice şi aliaţilor ei li s-ar opune doar trupele Europei continentale. De ce ? l-a întrebat din nou V. A. Zorin. Doar în epoca napoleoneană, cînd Anglia a fost supusă blocadei şi izolată de continent, Franţa era inamica Angliei, iar acum ea este aliata ei. In timpul celui de-al doilea război mondial Germania a fost inamica Angliei, iar acum R.F.G. este aliata ei. Şi aceste ţări aliate ale Angliei nu vor împiedica trupele engleze să treacă peste Canalul Mînecii. Englezii vor reuşi să facă aceasta fără prea multă greutate. In cazul izbucnirii, după prima etapă a dezarmării, a unui conflict armat, nici una din ţări nu va avea nici forţe maritime militare importante, nici aviaţie de bombardament, nici alte mijloace propice pentru a împiedica trupele engleze să traverseze Canalul Mînecii şi să revină în Europa. După cît se pare nu este vorba de considerente militare strategice care ar împiedica puterile occidentale să accepte programul sovietic al primei etape a dezarmării. Netemeinicia acestor considerente este atît de evidentă încît după răspunsul dat de ,V. A. Zorin generalului Burns delegaţiile occidentale nu au mai revenit la acest subiect. Este vorba fireşte de atitudinea negativă a puterilor occidentale faţă de încheierea tratatului cu privire la dezarmarea generală şi totală. Tocmai această idee a relevat o V. A. Zorin în încheierea replicii pe care a dat-o delegatului canadian. Aceeaşi idee s-a desprins şi din cuvîntarea bine argumentata a şefului delegaţiei cehoslovace. In următoarea şedinţă plenară fixată pentru 1 august, comitetul va trece la examinarea măsurilor pentru dezarmare referitoare la mijloacele de transportare a armei nucleare. La 5 august a. c. Colonia britanică Jamaica va fi declarată stat independent KINGSTON 31 (Agerpres). — La 5 august a. c. colonia britaniccă Jamaica va fi declarată stat independent. După cum informează agenţia americană Associated Press, ceremonia declarării independenţei va avea loc pe marele stadion de lîngă Kingston, capitala noului stat. Jamaica este o insulă aşezată în Arhipelagul Antilelor Mari din Marea Caraibilor, în vecinătatea Cubei şi Haitiului. Cu o suprafaţă de ■ 11.424 kmp şi o populaţie de 1.556.600 de locuitori, majoritatea negri şi mulatri, Jamaica a făcut parte, pînă nu de mult, din Federaţia Indiilor de vest. Ca urmare a intensificării luptei populaţiei pentru independenţă, Conferinţa de la Londra din februarie a. c. a hotărît acordarea la 5 august, după 306 ani de jug colonial, a independenţei totale. La 5 august — scrie agenţia A. P. — „după ce a fluturat timp de 306 ani deasupra acestui teritoriu, steagul britanic va fi coborit, iar in lotul său va fi înălţat steagul noului sat independent“. --------------□□□□□□------------ li ti ir Săptămînalul indian „Link“ despre poziţia S. U. A. faţă de un acord cu privire la interzicerea experienţelor nucleare şi la dezarmarea generala DELHI 31 (Agerpres). — TASS transmite, comentînd poziţia S.U.A. faţă de un acord cu privire la interzicerea experienţelor nucleare şi privitor la dezarmarea generală, săptămînalul „Link“ (India) scrie: „Domnul Dean Rusk preferă să afirme că „mijloacele“ pentru detectarea exploziilor nu ar fi încă absolut sigure şi că pînă la asigurarea eficacităţii lor guvernul S.U.A. trebuie să insiste în continuare asupra ,,controlului“, „inspecţiilor la faţa locului“ etc. Insistenţa americană în această problemă, precum şi refuzul în problema lichidării bazelor militare din ţările străine şi a interzicerii mijloacelor de transportare a armei nucleare la ţintă, cumtravin declaraţiilor preşedintelui Kennedy privitoare la „încercarea constructivă de a găsi căi pentru lichidarea cursei înarmărilor“. Nici un om lucid nu va putea nega că la baza chemării sincere a lui Hruşciov la dezarmare generală şi totală se află multe „idei constructive“. Cînd la conferinţa celor 18 state pentru dezarmare cele opt state neutre au propus o formulă pe deplin constructivă, S.U.A. nu a găsit în ea „nimic constructiv“. Conferinţa de la Geneva a atins un asemenea stadiu încît în cazul eşecului ei total nu se va putea organiza nimic similar timp îndelungat. Probabil, că pentru acei oameni obişnuiţi să gîndească potrivit politicii balansării în pragul războiului aceasta nu va constitui un factor grav“. In multe ţări — conchide „Link“, numeroşi oameni încep să dorească cu ardoare izbăvirea de războiul rece“. -□□□□•—I -□□□□ Intensificarea mişcării ţăranilor francezi împotriva noii legi complimentare agricole PARIS 31 (Agerpres). — In Franţa se intensifică mişcarea ţăranilor împotriva noii legi complimentare aprobate zilele trecute de Adunarea Naţională Franceză. Agenţia France Presse relatează că la 30 iulie sute de ţărani din regiunea Hennebont (Bretagne) au ieşit pe străzile oraşului ameninţînd cu bararea drumurilor şi cu asedierea magazinelor comerciale din oraş în cazul cînd nu vor fi anulate o serie de prevederi ale noii legi agricole. Aceste acţiuni urmează la scurtă vreme după mişcările ţărăneşti care au avut loc săptămîna trecută în alte regiuni ale Franţei. In sud-vestul ţării se desfăşoară intense pregătiri pentru organizarea unor manifestaţii, de felul celor care au avut loc anul trecut. La 29 iulie, notează France Presse, membrii Consiliului de Administraţie al Federaţiei departamentale a sindicatelor agricole din departamentele Haute-Savoie, Haute, Pyrenees şi din alte 12 departamente din sud-vestul Franţei au votat în cadrul unei reuniuni un apel comun în care cer tuturor ţăranilor să-şi intensifice pregătirile pentru o „acţiune directă“ împotriva noii legi complimentare, sub lozinca „Pămîntul aparţine ţăranilor“. Ziarul „L’Humanite“ arată că marea nemulţumire pe care o manifestă ţărănimea franceză este provocată de prevederile noii legi complimentare agricole, elaborată conform indicaţiilor Pieţei comune. Potrivit acestor indicaţii Franţa va trebui în viitorul apropiat să-şi „restructureze“ producţia agricolă astfel încît numai marile gospodării, considerate „viabile“, se vor putea bucura de credite şi de alte ajutoare din partea statului. Celelalte gospodării ţărăneşti mici nu vor putea beneficia de nici un fel de ajutor din partea statului. Potrivit acestui procedeu în viitor numărul gospodăriilor mici, care urmează să dispară, se va ridica la aproximativ 800.000. Totodată noua lege prevede crearea aşa-numitelor „Societăţi de amenajare funciară şi rurală“ care vor achiziţiona pămînturile devenite disponibile ca urmare a ruinării micilor gospodării ţărăneşti. Potrivit noii legi aceste pămînturi vor putea fi cumpărate numai de gospodăriile „viabile“ adică de proprietarii marilor ferme. Ziarul „Combat“ prevede că intrarea în vigoare a noii legi va provoca noi mari frămîntări în rîndul țăranilor care nu vor accepta impasibili ruina şi pierderea inevitabilă a pămînturilor lor. STEAUA ROȘIE •DOX1- Situaţia din Algeria PARIS 31 (Agerpres). După cum relatează agenţiile de presă, Mohamed Khider, membru al Biroului Politic al Frontului de Eliberare Naţională, colaborator apropiat al lui Ben Bella, îşi continuă misiunea de mediere pentru a obţine o apropiere între cele două grupuri din conducerea Algeriei. In seara zilei de 30 iulie, Khider a sosit din nou la Alger pentru noi întrevederi cu Ben Khedda şi cu membrii guvernului. După cum se ştie, el a mai avut asemenea întrevederi cu Ben Khedda şi grupul acestuia şi zilele trecute. Observatorii politici din Alger consideră că aceste întrevederi au creat pînă acum premise pentru aplanarea conflictului izbucnit între conducătorii algerieni. In acest sens se citează declaraţiile făcute zilele acestea şi, în special, o declaraţie a lui Khider reprodusă marţi de agenţia France Presse, în care acesta anunţă că Biroul Politic al Frontului de Eliberare Naţională se va instala la Alger în cursul zilei de 2 august. La Alger se subliniază că îşi continuă activitatea unele elemente care urmăresc menţinerea încordării şi împiedicarea lichidării divergenţelor. Astfel, zilele trecute a fost răpit din oraşul său natal Mohammed Boudiaf, vicepreşedinte al guvernului provizoriu al Republicii Algeria care a fost menţinut în captivitate timp de peste 24 de ore. Boudiaf a fost pus în libertate în cursul zilei de marţi. Declaraţia ministrului prim al Indoneziei DJAKARTA 31 (Agerpres). — La 30 iulie preşedintele Sukarno a ascultat raportul generalului Hidajat înapoiat de la Washington, unde, împreună cu Subandrio, ministrul Afacerilor Externe al Indoneziei, a participat la tratativele preliminare cu delegaţia olandeză in scopul studierii posibilităţilor de retrocedare în cursul anului acesta a Irianului de vest către Indonezia. După examinarea raportului lui Hidajat, Djuanda, ministrul prim al Indoneziei a declarat corespondenţilor că există încă speranţe de rezolvare paşnică a problemei Irianului de vest. Dluanda a subliniat că Indonezia preferă calea paşnică de rezolvare a acestei probleme. El a adăugat că pînă în prezent nu a fost adoptată nici o hotărîre cu privire la tratativele oficiale cu Olanda, deoarece este necesar ca mai întîi să fie ascultat raportul lui Subandrio. • Se crede că Subandrio se va înapoia la Djakarta la 2 august. •---------------□□□□---------------- Puternic cutremur în Columbia BOGOTA 31 (Agerpres). — După cum relatează agenţiile de presă, în după-amiaza zilei de 39 iulie pe o suprafaţă de circa 400.000 mile pătrate, acoperind aproape întreg teritoriul Columbiei de la graniţa cu Venezuela pînă la frontiera cu Ecuadorul şi de la Oceanul Pacific pînă la junglele din Brazilia s-a înregistrat cel mai puternic cutremur care s-a produs în ultimii zece ani în Columbia. In decurs de trei ore s-au produs trei cutremure. In oraşul Pereira s-a prăbuşit o fabrică de cămăşi, provocînd moartea a 40 de muncitoare şi rănirea altor 150 care lucrau în ateliere. La Manizares s-a prăbuşit cea mai mare şi frumoasă catedrală din Columbia, cu care prilej şi-a găsit moartea poetul columbian Guillermo Gonzales Ospina şi soţia lui. Oraşul a rămas fără apă, lumină electrică şi comunicaţii telefonice. S-au mai înregistrat avarii grave şi victime omeneşti în oraşele Cali, Medellin şi Peculvania. La Bogota, cutremurul a fost resimţit timp de un minut; nu s-au înregistrat victime, dar zidurile a numeroase clădiri au crăpat. Numărul exact al victimelor şi amploarea pagubelor nu au putut fi încă stabilite. Agenţia Reuter anunţă că cutremurul a fost resimţit şi în Ecuador- □□□c Conferinţa preşedintelui Kennedy cu înalţi demnitari ai Pentagonului, Departamentului de Stat şi ai Congresului NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iulie, preşedintele Kennedy a conferit la Casa Albă cu înalţi demnitari ai Pentagonului, Departamentului de Stat şi ai Congresului. Potrivit relatărilor corespondentului ziarului „New York Times“, Finney, la conferinţa de la Casa Albă „s-a făcut o largă analiză a factorilor diplomatici, militari şi psihologici legaţi de tratativele de la Geneva cu privire la dezarmare, precum şi de programul experienţelor nucleare efectuate în prezent de Statele Unite“. După conferinţă, care a durat o oră şi 45 de minute, secretarul Casei Albe pentru problemele presei a declarat că n-au fost luate hotărîri definitive şi că convorbirile vor continua. După cum se ştie, poziţia S.U.A. în problema interzicerii experienţelor nucleare a fost criticată, cu hotărîre la Geneva nu numai de către reprezentanţii ţărilor socialiste, dar şi de către reprezentanţii unei serii întregi de state neutre. Actualmente presa americană încearcă să creeze impresia că S.U.A. caută să urnească din punctul mort tratativele cu privire la interzicerea experienţelor nucleare. Deocamdată nu se ştie cu ce instrucţiuni va pleca la Geneva Arthur Dean. Primele ştiri apărute în presă nu conţin nimic încurajator. „New York Times“ remarcă în treacăt că S.U.A. va reduce probabil numărul grupelor de inspecţie la faţa locului asupra cărora insistă ţările occidentale. De aici rezultă că S.U.A. nu intenţionează să renunţe la cererea lor cu totul inadmisibilă privitoare la inspecţie, adică nu vor să lichideze principala piedică ce stă în calea încheierii unui acord cu privire la interzicerea experienţelor nucleare. Finney, scrie în continuare că o altă problemă care, după cum se crede, a fost discutată, este dacă Statele Unite trebuie să continue actuala serie de experienţe atomice în atmosferă în regiunea Qeeanmten ! Pacifi !Z ia re !éb°á Amintesc că, potrivit declaraţiilor iniţiala oak, preşedintelui Kennedy, actuala serie de experienţe nucleare americane urma să se încheie săptămîna trecută. Dar trei din cele patru încercări de a efectua explozii nucleare la mare altitudine au eşuat. Ultimul insucces a avut loc la 26 iulie, cînd racheta „Thor“ cu încărcătură atomică a explodat şi a ars pe rampa de decolare. De aceea, „problema care stă în faţa preşedintelui, scrie corespondentul ziarului „New York Herald Tribune“ este dacă experienţele trebuie să se încheie după acest insucces sau să fie continuate. Pentagonul cere continuarea exploziilor. Potrivit spuselor lui Finney, actuala serie de experienţe nucleare americane începută în aprilie, s-ar putea* să continue in august, şi probabil, în septembrie. Ştirile apărute în presa americană dovedesc că sub vălul declaraţiilor privitoare la intenţiile paşnice ale S.U.A. la Washington sunt elaborate planuri pentru continuarea şi intensificarea cursei înarmărilor nucleare. -□CXJC3- HELSINKI , CEL DE-AL Vlll-LEA FESTIVAL MONDIAL AL TINERETULUI ŞI STUDENŢILOR HELSINKI 31. — Trimişii speciali ai Agerpres C. Oprică şi M. Ionescu transmit: Zilnic, tineri din diferite ţări ale lumii, prezenţi la Festival, vin în Vizită la cantonamentul delegaţiei Republicii Populare Române. Unii dintre aceşti delegaţi cunosc capitala R.P.R. pentru că au participat şi la cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie găzduit de ţara noastră. „Minunate au fost clipele petrecute cu acest prilej la Bucureşti, ne-a destăinuit un japonez care a fost oaspetele tinerilor români luni după-amiază. N-am să uit niciodată ospitalitatea cu care am fost primiţi în capitala României“. Delegaţia tineretului român a primit şi vizitele tinerilor algerieni, amercani, cubanezi, ciprioţi, finlandezi, francezi, greci şi mongoli. Cu acest prilej s-au legat prietenii puternice. In dansuri şi discuţii animate s-au petrecut ore plăcute- Francezii au petrecut trei ore minunate, ne-a spus la plecare tînăra Renee Trocibat, muncitoare la o fabrică de maşini de cusut din Paris, strîngînd mîna noilor ei prieteni din Bucureşti. Delegaţia R. P. Romíne participă la numeroase acţiuni în cadrul Festivalului şi obţine succese deosebite. Grupurile de români sînt urmărite cu mult interes şi dragoste de către tinerii din toate ţările. Dansurile şi costumele naţionale romîneşti sînt unanim apreciate. De aceea, cînd pe o scenă din Helsinki s-a anunţat că romînii îşi vor da contribuţia la un program internaţional, publicul a izbucnit în aplauze furtunoase. Mulţi dintre ei au început să fredoneze după spectacol cîntecele noastre pentru pace şi melodiile noastre populare. Oraşul care găzduieşte cel de-al VIII-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor cunoaşte o vie animaţie. A devenit de altfel o tradiţie ca festivalurile tineretului să constituie un bun prilej pentru cunoaşterea reciprocă. Străzile oraşului festivalului sunt împînzite de tineri şi tinere care string autografe, semnături, adrese, fac schimburi de insigne, steguleţe şi baticuri cu inscripţiile festivalului. Pretutindeni au loc manifestări de pace şi prietenie. La casa de cultură unde au loc unele programe artistice ale festivalului, animaţia nu încetează nici în cursul nopţii, care aici este foarte scurtă şi nu devine niciodată prea întunecoasă. Aci poate fi cunoscut folclorul întregii lumi. Dansurile înfocate ale negrilor alternează cu cele line ale olandezilor şi norvegienilor, pentru ca uneori să se încheie cu periniţa romînească. Nu numai participanţii la festival ci şi un mare număr de tineri, copii, femei şi bătrîni finlandezi asaltează locurile unde ştiu că trebuie să aibă loc spectacolele organizate sau cele improvizate. De multe ori, însufleţiţi de veselie se prind şi ei în aceste dansuri ale prieteniei. Raportul prezentat de K. Nkrumah la Congresul Partidului popular al Convenţiei ACCRA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La cel de-al XI-lea Congres al Partidului popular al Convenţiei care a avut loc la Kumasi, în ziua de 29 iulie, Kwame Nkrumah, secretarul general al Partidului, a prezentat un raport. Arătînd că numărul membrilor acestui partid se ridică acum la 2 milioane fără a-i pune la socoteală pe simpatizanţi, Nkrumali a spus că este necesar să se intensifice munca politică în toate domeniile. Prejudiciile aduse de colonialism şi imperialism, a declarat el, sînt atît de mari încît ar putea fi reparate numai printr-o muncă politică justa. Sarcina noastră este de a construi un stat socialist, de a asigura o orînduire socială dreaptă şi progresistă, partidul şi guvernul pun accentul pe Industrializarea şi electrificarea rapidă a ţării. Păşind în perioada industrializării şi mecanizării intense, în perioada trecerii la o agricultură cu multe ramuri. Vom avea nevoie de toate braţele de muncă existente în ţară, întregul popor trebuie să muncească în comun, deoarece interesele noastre sunt unice şi indivizibile şi avem în faţă acelaşi destin. Referindu-se în continuare la planul de 10 ani de electrificare, Nkrumah a declarat că este necesar să se obţină un asemenea grad de electrificare încît în toate colţurile ţârii oamenii să poată folosi electricitatea la un preţ redus. Guvernul procedează de asemenea la înfăptuirea unui plan septenal de dezvoltare Kwame Nkrumah a subliniat ca economică. □□□□ Preşedintele Braziliei a anunţat lichidarea latifundiilor RIO DE JANEIRO 31 (Agerpres). „A venit timpul să lichidăm latifundiile“, a declarat Joao Goulart, preşedintele Braziliei, într-o cuvîntare rostită la congresul Ligilor ţărăneşti care se ţine în capitala statului Paraiba. „Nu voi da înapoi cu nici un centimetru în lupta pentru reforma agrară în Brazilia, pentru a se pune capăt privilegiilor celor puţini şi suferinţelor majorităţii“, a spus el. Luînd cuvîntul în aceeaşi zi in oraşul Campina Grande din acelaşi stat, Goulart a declarat că sunt necesare şi alte reforme, îndeosebi adoptarea unei legi care să limiteze exportul în străinătate al profiturilor uriaşe realizate de societăţile străine, care privează astfel Brazilia de roadele muncii şi eforturilor poporului brazilian. Mai greve în Anglia LONDRA 31 (Agerpres). — 150 de muncitori de la Şantierele navale din regiunea oraşului Middlesborough şi a gurilor fluviului Tess au declarat la 30 iulie o grevă de patru zile în semn de solida-ritate cu cei 580 de muncitori de la şantierele de construcţii navale pe care Comitetul administrativ al Consiliului naţional pentru problemele muncii în industria construcţiilor navale i-a suspendat de la lucru pe timp de patru zile. După cum s a mai, anunţat ei au participat la o grevă de o zi în semn de protest împotriva condiţiilor nesatisfăcătoare de muncă. S®® scurt ------ © ROMA. — In urma eşuării inulativelor dintre sindicatele italiene şi patroni/incepiind de la 31 iulie personalul care deserveşte tipografiile diferitelor ziare din Italia va organiza, fără avertisment prealabil, greve de scurtă durată pentru majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor demuncă. © BUENOS AIRES. — La 30 iulie, pentru a doua oară în decurs de 24 de ore, în capitala Argentina nu a apărut, în afară de „Democracia“, nici un alt ziar, în urma concedierilor în masă la care au recurs : patronii ziarelor, ca măsură de represiune împotriva grevei tipografilor de la ziarul „darin“, © PARIS. In urma celui de-al doilea tur de scrutin, doi candidaţi ai P.C. Francez, care au întrunit peste 60 la sută din voturi, au fost aleşi membri ai Consiliului municipal al oraşului Commnien Chamier (Dordogne). Candidaţii partidului U.N.R. de guvernămâni au suferit o înfringere. © SANTIAGO CHILE. - In cadrul „săptămînii în sprijinul Cubei“, în capitala republicii Chile a avut loc un mare miting la care au participat mai multe mii de oameni. Pancartele purtau inscripţiile: „Cuba da, yankeii nu!, „Plecaţi din Cuba, agresori americani!“, „Chile salută Cuba eroică“!. © LONDRA. — Somajul ia amploare in districtul Merseyside din nord-vestul Angliei. Numărul şomerilor din acest district a atins cifra de 28.133 de oameni, ceea ce reprezintă 4,1 la sută din numărul total al persoanelor care lucrează şi întrece de 2,5 ori proporţia mg, die a şomerilor pe plan naţional. PARIS: — Tribunalul militar din Toulouse a condamnat la patru luni închisoare pe soldatul Jean Pierre Lebrun, „vinovat“ de faptul că în zilele îngrijorătoare ale podurilor fasciste s-a pronunţat cu hotărîre împotriva O.A.S. El a scris un manifest în carea demascat atitudinea inumană a ofiţerilor din rîndurile ultracolonialiştilor faţă de soldaţi. — CAIRO. — La 31 iulie au părăsit Cairo, plecînd in patrie pe calea aerului, P. A. Satiukov, redactor şef al ziarului ,,Pravda" şi A. I. Adjubei, redactor şef al ziarului „Izveslia“, care au participat la festivităţile cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a revoluţiei din 1952. © BERLINUL OCCIDENTAL. In utlima vreme la bursa de valori din Berlinul occidental s-au înregistrat în repetate rînduri scăderi ale cursului acţiunilor. In numărul său din 31 iulie ziarul „Die Welt“ precizează că în ajun cursul acţiunilor căzuse la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Printre altele, în cursul zilei de luni cursul acţiunilor uzinelor „Volkswagen“ ascăzut cu 8 puncte. © MELBOURNE. — La 31 iulie 2.400 de docheri din Melbourne au declarat o grevă de scurtă durată in semn de protest împotriva grelelor condiţii de muncă la operaţiile de încărcare şi descărcare. redacţia şi administraţia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9, TeL 26.88. 34.96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Tg. Mureş, Comanda nr. .4969. O nouă scădere a rezervelor de aur ale S.U.A. WASHINGTON (Agerpres). „Scăderea stocurilor de aur ale Statelor Unite nu se poate prelungi fără a pune în pericol poziţia internaţională a dolarului“, se spune într-un raport al Camerei de comerţ a S.U.A. alcătuit la cererea preşedintelui Kennedy şi dat publicităţii de Casa Albă. Reducerea rezervelor de aur ale S.U.A., care în săptămîna încheiată la 25 iulie au suferit o nouă scădere de 25 milioane dolari, este rezultatul uriaşelor cheltuieli militare şi al diferitelor programe de „ajutor“ pentru străinătate care au dus la marile deficite ale balanţei de plăţi în ultimii ani. Potrivit datelor statistice, în cei patru ani încheiaţi în 1861 deficitul balanţei de plăţi a S.U.A. s-a ridicat la 13 miliarde dolari şi la pierderea unei cantităţi de aur în valoare de circa 6 miliarde dolari. Poziţia şubredă a dolarului provoacă profunda îngrijorare a administraţiei Kennedy, care a luat anul acesta o serie de măsuri în apărarea dolarului. Printre aceste măsuri se află prevederea că beneficiarii „ajutorului“ american sunt obligaţi să folosească o parte mai mare din fondurile de ajutor pentru a juchiziţiona mărfuri americane, încurajarea exporturilor prin acordarea de credite exportatorilor particulari, ordinul dat trupelor americane staţionate în ţări străine de a cumpăra mărfuri americane chiar dacă sunt cu 50 la sută mai scumpe decît cele indigene. Guvernul american a cerut de asemenea „colaborarea“ băncilor centrale vest europene la încercarea de a stabiliza poziţia dolarului. Aceste bănci au fost solicitate să nu-şi convertească dolarii în aur şi să-şi vîndă o parte din aurul lor pe piaţa monetară internaţională. Toate aceste măsuri nu au dat însă rezultatele scontate. După prăbuşirea cursului acţiunilor la bursa din Wallstreet, înregistrată în luna mai, pe piaţa londoneză s-au înregistrat achiziţii masive de aur. A crescut de asemenea valoarea acţiunilor minelor de aur din Africa de sud, ceea ce oglindeşte neîncrederea crescîndă alumii capitaliste în soliditatea dolarului. Intr-un număr recent al revistei „U.S. News and World Report“ se spune că „un mare val de dolari a inundat Elveţia în cursul lunii iunie“, datorită faptului că investitorii elveţieni au vîndut o mare parte a acţiunilor lor americane repatriindu-şi fondurile, în timp ce mulţi americani şi-au vîndut de asemenea stocurile de acţiuni transferîndu-şi fondurile la bănci elveţiene. In acest mod Banca naţională elveţiană a ajuns să dispună de aproape 500 milioane dolari, pe care a încercat să-i convertească în aur în ciuda cererii Statelor Unite.