Steaua Roşie, octombrie 1962 (Anul 11, nr. 233-258)

1962-10-02 / nr. 233

­nCTT Spor la manca un noui an de invatamînt de parlid începe un nou an şcolar în în­văţămîntul de partid* eveniment important în viaţa organizaţiilor de partid. Zeci de mii de membri şi candidaţi de partid, tovarăşi din activul fără de partid şi din activul de bază al organizaţiilor U.T.M., studiază în mod organi­zat învăţătura marxist-leninistă, în strîns­ă legătură cu practica construcţiei economice şi culturale din ţara noastră, politica ştiinţi­fică a partidului, sarcinile actuale ale desăvîrşirii construcţiei socia­liste. Mulţi dintre cursanţi iau parte la învăţămîntul de partid pentru prima dată în acest an. Organele şi organizaţiile de partid din regiune s-au pregătit din timp în vederea deschiderii noului an şcolar. Au fost selecţio­naţi cu peste 500 de propagandişti mai mulţi ca în anul trecut, în majoritate activişti de partid, de stat şi din economie, muncitori, ingineri, profesori, învăţători. Au fost înscrişi în cercuri şi cursuri de partid cu aproximativ 15.000 de cursanţi mai mulţi decît în anul precedent. In noul an, în faţa propagan­dei de partid stă sarcina de a lega mai strîns învăţămîntul de preocupările multilaterale ale par­tidului îndreptate spre dezvolta­rea economiei naţionale, a ştiin­ţei şi a culturii, spre educarea so­cialistă a oamenilor muncii. In cer­trul întregului învăţămînt de partid va sta şi pe viitor studie­rea problemelor actuale ale po­liticii partidului, a documentelor de partid, în vederea creşterii efica­cităţii practice a propagandei de partid, a legăturii sale cu via­ţa, a contribuţiei sale la mobili­zarea membrilor şi candidaţilor de partid şi a tuturor oamenilor muncii, la înfăptuirea sarcinilor ce ne stau în faţă, învăţămîntul de partid trebuie să se preocupe mai mult cu ridi­carea continuă a conştiinţei socialiste a oamenilor mun­cii, formarea şi dezvoltarea n?QIJlllQl- „*■*?• sarm­entului faţă de partid, faţă de patria noastră dragă — Republica Populară Romînă, dezvoltarea noii atitudini faţă de muncă şi avutul obştesc, combaterea vechilor con­cepţii şi moravuri străine socie­tăţii noastre. Acordăm şi în continuare o deo­sebită atenţie studierii probleme­lor economice, a ridicării nivelu­lui de predare a economiei politice şi economiei concrete, corespun­zător stadiului actual de dezvolta­re a tehnicii şi tehnologiei pro­ducţiei, cerinţelor organizării con­ducerii unităţilor economice. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să îndrume cu grijă studiul cidrelor încadrate în for­me superioare ale învăţămîntului de partid — Universitatea serală de marxism-leninism, şcoli serale economise, studiu individual şi altele. In acest an s-a mărit numărul cercurilor cu tematici speciale. Pe lingă circurile care funcţionau la Tg. Miteş pentru directorii între­prinderilor industriale, directorii intrepriderilor comerciale, secre­tari ai organizaţiilor de bază din întrepriderile industriale etc., au luat finţă anul acesta o serie de alte crsuri ca: cerc de studiu pentru cadrele de conducere din sectorul construcţiilor, secretari a organizaţiilor de bază din in­­situţii de stat, ingineri şefi din îtreprinderile industriale etc. Un tinăr însemnat de asemenea cer­­eri au fost organizate şi în ru­­i­ne. La Reghin, Luduş, Odor- 1 etc. au fost organizate cercuri , tematici speciale pentru cadre de conducere din întreprinderi. Predinţi ai sfaturilor populare comale şi altele. De asemenea, a fost organizate pentru specia­li­ şi cadrele de conducere din O..., S.M.T., G.A.C., consilii agile, seminarii de economie agil, condus­e de lectori ai Co­­mitlui regional de partid. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să acorde şi în viitor cea mai mare atenţie bunei desfăşurări a acestor cercuri, ţi­­nîndu-se seamă de caracterul di­ferenţiat al lor, de preocupările şi sarcinile diferitelor categorii de cadre care participă la ele. Un aport important trebuie să aducă învăţămîntul de partid în educarea patriotică a membrilor şi candidaţilor de partid şi a tu­turor oamenilor muncii. Studierea istoriei partidului nostru trebuie să ducă la cunoaşterea luptei dusă de clasa noastră muncitoare în frunte cu partidul său de avan­gardă. In noul an şcolar se va ţine un ciclu de lecţii privind une­le momente principale din istoria patriei şi anume: Formarea limbii şi a poporului romín; Lupta po­porului romín împotriva exploată­rii şi asupririi sociale şi naţionale, pentru independenţă; Anul revolu­ţionar 1848 în ţările romíne — Formarea statului român de sine stătător; Lupta oamenilor muncii împotriva regimului burghezo-mo­­ş­ieresc. In noul an şcolar în învăţămîn­tul de partid au fost încadraţi şi un mare număr de oameni ai muncii din activul fără partid. Participarea acestora în diferite forme de învăţămînt trebuie să contribuie la ridicarea nivelului ror politic şi ideologic, la cunoaş­terea statutului partidului şi a politicii sale. O grijă deosebită trebuie acordată cercurilor de stu­diere a Statutului P.M.R.,­­ în care studiază cea mai mare parte din tovarăşii din activul fără partid. Aşa cum ne arată experienţa, o metodă dintre cele mai valoroase pentru lărgirea sferei de cuprin­dere a propagandei, o reprezintă propaganda prin lecţii şi conferin­ţe — cu auditoriu permanent. In acest sens a fost creat un nu­măr însemnat de cicluri de lecţii şi conferinţe, cu tematici variate, adecvate pentru diferite categorii • Iv. pc.jitcri­­ul 4uj-i»5î. , AMfv.1,­­-c lingă ciclurile care au funcţionat şi anul trecut, pentru ingineri şi tehnicieni, muncitori C.F.R., me­dici, artişti, salariaţi din comerţ etc., au mai fost create cicluri pentru muncitorii de pe şantiere de construcţii, cei de la autobază, brigadieri din G.A.C., cadre medii sanitare etc. Lecţiile şi conferin­ţele trebuie să fie expuse viu, inte­resant şi este bine să fie urmate de întrebări, răspunsuri, consulta­ţii sau discuţii. O însemnătate de­osebită are respectarea indicaţiilor C.C. al P.M.R. cu privire la ţine­rea regulată de expuneri în adu­nările deschise ale organizaţiilor de bază. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să manifeste atenţie sporită conducerii studiului inte­lectualilor. In noul an şcolar, un mare număr de intelectuali au­­fost înscrişi în diferite forme de învăţămînt , în funcţie de pregă­tirea şi de dorinţa lor. Multe ca­dre didactice din învăţămîntul ele­mentar şi mediu vor studia proble­mele de economie politică, creşte şi numărul celor care studiază bazele filozofiei marxist-leniniste. Aproximativ 200 de cadre didac­tice din învăţămîntul superior stu­diază individual operele clasicilor marxist-leninismului şi documen­te ale partidului nostru. Pentru oamenii de ştiinţă şi artă au fost create seminarii teoretice pe pro­bleme filozofice ale ştiinţei, şi pe probleme ale esteticii marxist-le­niniste, corespunzător cerinţelor şi preocupărilor lor. Trebuie să asigurăm ca în toate aceste forme să se desfăşoare un studiu apro­fundat şi creator. Este necesar ca secretarii comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid şi cei mai pregătiţi lectori, să ţină periodic (Continuare în pag. a 3-a" PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE,UNIŢI-VÂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR­­ AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ________________*_■* Anul XI. Nr. 233 (1.418) 1 Mărți, 2 octombrie 1962 4 pagini 20 bani eschiderea Universităţii serale de marxism-leninism din Tg. Mureş c­u după masă, în sala mare a Palatului culturii din Tg. Mu­­reş, joc deschiderea noului an de învăţămînt al Universităţii serale \marxism­.leniinism­. La uvitatea de deschidere au luat parte, pe lingă studenţii universităserate ^ marxism-leninism şi membrii cercurilor de stu­diu i­ndivii, precum şi alţi cursanţi ai cercurilor de învăţămînt or­ganizate pe:^ Cabinetul Comitetului regional al P.M.R. Cu aceSt-jjej tovarăşul Jakab Ştefan, secretar al Comitetului regional de a prezentat prima conferinţă intitulată : „Victoria socialismului Elaborarea de către Congresul al III-lea al P.M.R. a Progrului desăvîrşirii construcţiei socialismului în patria noastră“. Soiuri de înaltă productivitate pe suprafeţe întinse Anunn acesta, pe o suprafaţă de 13 hectare cultivată cu grîu din soiul Bezostaia, colectiviştii din Şăulia de Cîmpie, raionul Luduş, au obţinut cîte 2.692 kg grîu la hectar. Această producţie a arătat colectiviştilor că, folosirea semin­ţelor de înaltă productivitate con­stituie unul din factorii principali pentru obţinerea de producţii­­ tot mai mari la hectar. Tocmai de aceea, sub îndrumarea organiza­ţiei de bază, ei au hotărît să însă­­mînţeze anul acesta grîu din so­iuri valoroase pe suprafeţe cit mai mari. In prezent în cadrul gospodăriei lucrările de pregătire a solului şi însămînţările se desfă­şoară în ritm tot mai acce­lerat. Din cele 528 de hectare pla­nificate pentru grîu, s-au pregătit deja 210 hectare. Sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 80 de hec­tare, din cele 140 ha. De îndată ce terenul este eliberat, tractoarele de la S.M.T. trec la pregătirea te­renului pentru însămînţări. După cum arătam mai sus, a­­vînd în vedere importanţa soiuri­lor de sămînţă, colectiviştii au pregătit din timp seminţele nece­sare. Grîu din soiul Bezostaia, de pildă, vor însămînţa pe 200 ha, faţă de 20 ha în anul trecut. Se­minţele au fost din timp condiţio­nate, iar în prezent se lucrează de zor la tratarea lor, tratîndu-se peste 40 de tone. Din realizările muncitorilor combinatului chimic La Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni întrecerea socialistă se desfăşoară cu o deo­sfrijită însufleţire fron­tru, îm­lopu­ţţi­rea şi depăşirea sarcinilor de plan. In întrecere sunt angrenate 89 de echipe şi 50 de brigăzi, cuprinzind peste 1.900 de muncitori. In ultima perioadă multe echipe au obţinut rezultate foarte bune în muncă. La prăjirea piritelor, de pildă, cele mai bune rezultate au fost obţinute de echipa condusă de Markos Sigismund, iar la fabrica­rea acidului sulfuric de echipa condusă de Gornic Iosif. Foarte bine munceşte şi briga­da condusă de Bozeşan Ioan la fabricarea policlorurei de vinil, care a obţinut cel mai mare spor de producţie şi cea mai bună ca­litate. Rezultate bune în întrecere în cadrul secţiei carbid au fost obţi­nute la cuptorul I de brigada condusă de Damian loan, la cup­torul II de brigada condusă de Mihai loan, iar la cuptorul III de cea condusă de Colţea Alexandru, pe graficele cărora sunt înscrise cifrele cele mai mari în ce pri­veşte producţia peste plan reali­zată cit şi conţinutul de acetilenă pe kg de carbid. Vrednică este munca depusă de echipa condusă de comunista Ble­­za Silvia, care s-a situat în repe­tate rînduri pe primul loc la com­partimentul de glazură de la fa­bricarea plăcilor de faianţă. Prin munca lor aduc cinste combinatului şi echipele conduse de Orăşan Elena de la fabricarea produselor din gresie, Székely Ioan de la fabricarea clorului lichid, Krester Martin de la fabricarea clorurei de calciu, Szőke Mihai de la fabricarea acidului clorhidric I si altii. Vizitii romănilor Georghe UihriliHil şi Ion Gheorghe Ilaorer in Indonezia DJAKARTA 1, Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu trans­mite: Tovarăşul , Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P- Române, care împreună cu tovarăşii Ion Gheor­ghe Maurer, preşedintele Consi­liului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Ex­terne, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitaţia preşedin­telui şi primului ministru al Re­publicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucu­­reştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza o­­ceanului, este împodobit sărbă­torește. Sînt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia și Republicii Populare Romíne, dra­pelul forțelor armate ale Republi­cii Indonezia. Lîngă portretele conducătorilor de stat ai Republi­cii Populare Romíne și Indone­ziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelenţei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Con­siliului de Stat al R. P- Romíne“. In întîmpinarea înalţilor oas­peţi romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, preşedintele şi pri­mul ministru al Republicii Indo­nezia, dr. Leimena, locţiitor al ministrului prim, generalul Nasu­­tion, ministrul Apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi dem­nitari, personalităţi ale vieţii po­litice, culturale şi economice, ge­nerali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest în frunte cu reve­rendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpului diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, am­basadorul R. P Romíno în In­donezia, şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de lo­cuitori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespon­denţi ai agenţiilor de presă, ziare­lor şi posturilor d­e radio şi tele­viziune străine arişti romîni. Avionul ,,It "a apă­rut de­asupra aeroporturi escortat de a­­vioane cu reacţie aparţinînd for­ţelor armate indoneziene şi după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedinte­le dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneşte. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat de aseme­nea cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne a prezentat dr­­ului Sukarno persoanele care o însoţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indo­nezia. Au răsunat acordurile so­lemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Re­publicii Indonezia. In timpul into­nării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezen­tând toate genurile de forţe arma­te ale Republicii Indonezia a pre­zentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de preşedintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat ,,Imnul indone­zian pentru eroi“. Preşedintele dr. Sukarno s-a a­­propiat de microfon şi a ro­stit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înal­ţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus: Suntem­ marte bucuroşi că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în, Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scumpii noştri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor ro­mîni invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri* prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 oc­tombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez- As­tăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasu­pra Irianului­ de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Ir­anului de vest, ne-am bucurat în permanenţă de sprijinul şi simpa­tia poporului­ şi guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noas­tră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că in scurta dv. vizită în Indonezia, vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă prie­tenie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, muncim şi lup­tăm cu dîrzenie pentru cauza liber­tăţii, pentru construirea unei so­cietăţi prospere şi juste, pentru so­cialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romî­nia şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi înainte de toate să mulţumesc­ -cordial pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, în numele poporului ro­mân vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa ţării dv.: astăzi, 1 octombrie 1962 ia sfirşit în mod oficial domnia co­lonială olandeza în Irianul de vest. împărtăşim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment şi ne exprimăm deplina satisfacţie pentru reali­zarea acestei juste năzuinţi na­ţionale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apre­ciere şi priveşte cu simpatie efor­turile poporului indonezian îndrep­tate spre prosperitatea economică şi social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa internaţională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, pre­şedintelui Sukarno, în promovarea înţelegerii şi colaborării între po­poare, pentru coexistenţă paşnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm.­ că între ţările noastre situate în regiuni geogra­fice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relaţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ata­şamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării şi consolidării păcii în lumea în­treagă. Adresîndu-se preşedintelui Indo­neziei, tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a spus: Sînt încă vii în amintirea noas­tră vizitele dv. în Romînia, con­vorbirile rodnice care ne-au prile­juit satisfacţia să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaţionale coincid, contribuţia puternică pe care aces­te vizite au adus-o la cauza prie­teniei dintre ţările şi popoarele noastre. Ingăduiţi-mi sa­ nu, exprim con­vingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuţie la con­solidarea şi dezvoltarea legături­lor de prietenie şi colaborare din­tre Romînia şi Indonezia, în inte­resul păcii şi înţelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inima pentru căldura şi sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinaţi. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba imm­oneziană: Salam hangat kepoba radejat Indonesia! (Salut călduros poporului indonezian) şi a adresat urări pentru prietenia romîno-indo­­neziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi preşedintele Sukarno şi-au strîns mîinile cu căldură. Preşe­dintele Sukarno a prezentat tova­răşului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalităţi care au ve­­nit în întîmpinarea înalţilor oas­peţi români. Copiii personalului ambasadei R. P. Romíne din Djakarta au ofe­­rit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion Gheorghe Maurer bu­chete de flori. A urmat un moment impresio­nant: solii poporului român, înso­­ţiţi de preşedintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei“, care, după cum se spune aici, se deschide numai în faţa prietenilor. Tradiţionala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu alcătuit din bă­ieţi şi fete îmbrăcaţi în splendide veşminte naţionale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere în costume naţionale multi­colore a oferit tovarăşilor Gheor­ghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheor­ghe Maurer tradiţionalele ghir­lande de flori cu care sunt încunu­naţi în Indonezia oaspeţii de seamă. După ceremonia primirii, tova­­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno au luat loc în maşini şi cortegiul oficial, es­cortat de motociclişti, s-a îndrep­tat spre palatul Merdeka, reşedin­ţa oficială a preşedintelui Su­karno. Pretutindeni, de-a lungul celor aproape 5 km străbătuţi puteau fi citite urări de bun sosit. „Bun ve­nit preşedintelui Gheorghe Gheor­ghiu-Dej“, „Poporul indonezian salută călduros poporul român“, „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian şi poporul romín,“. Lo­cuitorii capitalei Indoneziei au ie­şit pe şoseaua Patrice Lumumba, pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai Republicii Populare­ Romíne. La principalele intersecții se aflau grupuri de interpreți de muzică populară care cîntau din instru­mente naționale specifice diferite­lor regiuni ale țârii. Miile de steguleţe române şi indoneziene pe care le fluturau, aclamațiile lor en­tuziaste au constituit o expresie grăitoare a sentimentelor de prie­tenie nutrite de poporul Indone­ziei faţă de poporul român. La intrarea în palatul Merdeka, solii poporului român au fost sa­lutaţi de tinere indoneziene, îmbrăcate în tradiţionalele saron­­guri. La reşedinţa preşedintelui Indoneziei, conducătorii ţării noastre au avut o scurtă convor­bire cu dr. Sukarno. Apoi, însoţiţi de acesta, s-au îndreptat spre pa­latul Ishara Negara, care va fi reşedinţa oaspeţilor români în tim­pul vizitei în Indonezia. Vizita în „ţara verii veşnice“, cum i se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă sărbăto­rească, de prietenie, caracteristică pentru bunele relaţii existente în­tre cele două ţări. Sosirea la Djakarta Mare miting aviatic La mitingul aviatic care a avut loc duminică, maestrul eme­rit al sportului Iancu G. a executat frumoase numere de acrobaţii la trapez. Citiţi reportajul din pag. a II-g. Festivitatea deschiderii noului an universitar Ieri, la orele 10, sala mare a Pa­latului culturii din Tg. Mureş a cunoscut o deosebită animaţie. In prezenţa reprezentanţilor organelor de partid şi de stat a avut loc des­chiderea festivă a noului an uni­versitar. Despre acest eveniment, precum şi despre condiţiile deosebite de studiu create de partid şi guvern tineretului nostru a rostit o cuvîn­­tare tovarăşul Jakab Ştefan, secretar al Comitetului regional de partid. In noul an universitar, in insti­tutele de învăţămînt superior din Tg. Mureş vor învăţa 1.442 de stu­denţi. Peste 70 la sută dintre aceş­tia vor locui în cămine. Despre minunatele condiţii de în­­văţămint şi de trai create studen­ţilor, despre măreţele sarcinii ce stau în faţa cadrelor de specialita­te şi în faţa studenţilor au vorbit to­varăşul dr. Andrăsofszky Tiberiu, rectorul I.M.F. din Tg. Mureş, Pe­tru Nireşteanu, director adjunct al Institutului pedagogic de trei ani,­­ Szabó Lajos, directorul Institutului de teatru, Ştefan Nemeş, preşedin­tele Uniunii studenţilor din Tg. Prezidiul festivităţii Aspect dia­stic

Next