Steaua Roşie, noiembrie 1962 (Anul 11, nr. 259-284)

1962-11-01 / nr. 259

Cu toate forţele pentru terminarea însămînţărilor Ritm nesatisfăcător Paralel cu celelalte lucrări agricole ce se des­făşoară în cîmp, în ultimele zile datorită folosirii mai chibzuite a maşinilor agricole, a tractoarelor, a atelajelor, ritmul însămînţărilor s-a intensificat. Totuşi pînă la 30 octombrie lucrările de pregătire a terenului în gospodăriile agricole colective au fost efectuate numai în proporţie de 65,8 la sută, iar însămînţările, într-un procent de numai 58 la sută. Pe raioane situaţia însămînţărilor pînă la da­ta arătată mai sus se prezintă astfel : Ciuc 83 la sută, Gheorghieni, 92 la sută, Luduş 55,5 la sută, Odorhei 50,2 la sută, Reghin 40,3 la sută, Tg. Mureş 46 la sută, Tîrnăveni 61,1 la sută, Topliţa 34 la sută, Tg. Mureş oraş 64,3 la sută. Este nece­sară luarea tuturor măsurilor politice şi organiza­torice în vederea terminării cît mai grabnice a în­­sămînțărilor. Cu planul îndeplinit Sînt cîteva zile de cînd gospo­dăria agricolă de stat din Sîn­craiu de Mureş a terminat însă­­mînţatul cerealelor. Este pozitiv faptul că, datorită bunei organi­zări a muncii, dintre toate G.A.S.­­urile această gospodărie a termi­nat în epoca optimă însămînţările. Cînd s-a trecut la pregătirea tere­nului pentru însămînţări, tracto­riştii gospodăriei au fost organi­zaţi astfel încît să muncească pe fel de lucrări. Unii lucrau numai la arături, alţii la discuit, grăpat şi tăvălugit, iar trei din cei mai buni tractorişti au lucrat în toată perioada numai la semănat. Mun­cind astfel, semănatul orzului pe cele 240 ha l-au terminat la 4 octombrie, iar zilele trecute au ter­minat şi însămînţatul griului pe cele 150 hectare. Munca tractoriştilor a fost or­ganizată pe două schimburi. In cel de-al doilea schimb au fost antre­naţi şi mecanicii din atelier ca: András loan, Sopoliuc Vasile, Szi­lágyi Dániel, Blaj loan, Andrei­­szék Francisc care au efectuat în toată perioada numai lucrări­­de calitate. Pregătind bine terenul şi folo­sind la semănat grîu din soiurile de mare productivitate, inginerii şi tehnicienii gospodăriei s-au an­gajat să obţină anul viitor pe în­treaga suprafaţă cultivată cu grîu o producţie de 3.000 kg/ha, iar pe o suprafaţă de 65 ha cîte 4.000 kg grîu la hectar. După terminarea însămînţărilor de toamnă tractoriştii au trecut la efectuarea arăturilor adinei (pe cele 350 ha), care datorită bunei organizări a muncii, pe care cei de la Gostat-ul din Sîncrai o nu­mesc cheia succesului, le vor ter­mina pînă la 15 noiembrie a. c. -----------OCjlJCJ---------­ Cu însămînţările pe terminate La gospodăria agricolă colectivă din Călimăneşti, raionul Tg. Mu­reş, se lucrează intens la efectua­rea semănatului. Pînă in prezent s-au executat însămînţări pe 85 la sută din suprafaţa planificată. MUICA PETRU corespondent voluntar Ritm mai intens la semănat La gospodăria agricolă colecti­vă din Ogra, raionul Luduş, pînă la 29 octombrie însămînţatul griu­lui s-a executat numai pe o su­prafaţă de 306 ha. Rămînerea în urmă se datoreş­­te faptului că nu peste tot colec­tiviştii din toate brigăzile au lu­crat în acelaşi ritm la recoltatul porumbului. Deci, e necesar ca şi această lucrare să fie urgenta­tă, pentru ca semănatul griului să fie grabnic terminat. BILEA MARIA colectivistă Din activitatea sfaturilor populare Tot mai mulţi cetăţeni la conducerea treburilor obşteşti An de an, sfaturile noastre populare, organe locale ale puterii de stat, obţin rezultate din cele mai de seamă în aplicarea legilor statului, în gospodărirea oraşelor şi satelor, în rezolvarea celor mai complexe probleme de interes ob­ştesc. Izvorul principal al acestor succese constă în legăturile pe ca­re sfaturile populare şi le-au fău­rit cu masa largă de oameni ai muncii şi care devin din ce în ce mai trainice, mai apropiate. Prin diversele forme de legătură, co­misii permanente, comitete de ce­tăţeni, întîlniri ale deputaţilor cu alegătorii din circumscripţii, prin diferitele acţiuni patriotice, la conducerea treburilor comunelor, a oraşelor sînt atraşi sute şi mii de cetăţeni de toate vîrstele şi din toate domeniile de activitate. De la tineri şi pînă la cei mai vîrst­nici, de la muncitor şi colectivist pînă la omul de ştiinţă, cetăţenii patriei noastre sînt pătrunşi de importanţa ce o prezintă buna gospodărire a oraşelor şi satelor, înfrumuseţarea lor, de bunul mers al celor mai variate treburi de in­teres­ obştesc. Număr nesfîrşit de exemple s-­ar putea înşira despre munca însufleţită pe care o desfă­şoară cetăţenii împreună cu depu­taţii pentru realizarea unor con­strucţii, pentru înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, pentru dezvol­tarea gospodăriilor colective etc. La chemarea comitetului execu­tiv al sfatului popular, cetăţenii comunei Lunca Bradului, de pildă, au ieşit în mai multe rînduri în mare număr la muncă patriotică curăţind sute de hectare de păşu­ne. Cei din comuna Valea Largă, raionul Luduş, au construit prin contribuţie voluntară şi muncă pa­triotică în fiecare sat aparţinător cîte o şcoală nouă. In acest an el a­u construit şi un dispensar nou, tot prin contribuţie voluntară şi muncă patriotică. In vederea îm­bunătăţirii circulaţiei,­­ cetăţenii din comuna Ibăneşti-Pădure au efectuat zeci de zile muncă patrio­tică la pietruirea şi cilindrarea şoselei ce trece prin comună, la transportul pietrişului, săpatul şanţurilor. In decurs de cîteva zile, ei au cilindrat şoseaua pe o por­ţiune de 1 km şi au nivelat-o pe o lungime de 1,5 km. Un prilej minunat pentru dezba­terea problemelor gospodăreşti îl constituie consfătuirile dintre de­putaţi şi alegători. Pe lîngă faptul că prin acestea alegătorii contro­lează activitatea deputaţilor şi a sfaturilor populare, ei fac nume­roase propuneri privind dezvolta­rea comunei sau a oraşului res­pectiv. Intr-o asemenea adunare, de exemplu, cetăţenii din comuna Adămuş, raionul Tirnăveni, au ce­rut deputatului să intervină pe lingă comitetul executiv pentru re­zolvarea problemei iluminatului electric al străzilor satului, cerere care a şi fost rezolvată în scurt timp. Este bun procedeul acelor co­mitete executive care invită la se­siunile sfatului popular, atunci cînd se dezbat probleme economi­ce, pe lîngă deputaţi şi alţi cetă­ţeni. Aceştia contribuie prin dis­cuţiile şi prin propunerile lor la îmbunătăţirea muncii sfaturilor, aduc la cunoştinţa lor multe as­pecte din viaţa comunei. La sesiu­nea sfatului popular din comuna Sînpaul, raionul Luduş, au parti­cipat şi un însemnat număr de colectivişti fruntaşi. In discuţie era pusă problema dezvoltării şep­­telului precum şi alte probleme privind întărirea gospodăriei co­lective. Colectiviştii au arătat că sunt posibilităţi de a spori consi­derabil numărul de animale, că producţia de lapte nu este încă la nivelul posibilităţilor. Au cerut sprijinul comitetului executiv în realizarea construcţiilor necesare pentru adăpostirea animalelor şi păsărilor. Sesiunea a avut­ astfel posibilitatea să adopte hotărîri co­respunzătoare în problemele discu­tate. In această perioadă, în faţa sfaturilor populare comunale stau sarcini urgente şi de mare răspun­dere. Ele trebuie să acorde prin comitetele executive şi prin depu­taţi, prin comisiile permanente, sprijin muncii desfăşurate pentru consolidarea economico-organiza­­torică a gospodăriilor agricole co­lective de pe raza lor de activi­tate. Mai sînt gospodării care nu au terminat construcţiile planifi­cate. In altele, organizarea muncii pe brigăzi şi echipe este făcută mai mult formal. Nu se ţine o evidenţă precisă a zilelor muncă, ceea ce face ca colectiviştii să nu participe cu toţii efectiv la muncă. In unele locuri nu se acor­dă toată grija păstrării avutului obştesc. Cea mai urgentă sarcină a sfaturilor populare în momentul de faţă este aceea de a ajuta con­siliile de conducere în terminarea grabnică a recoltărilor şi însămîn­ţărilor de toamnă. OCTAVIAN NEGRUŢIU PROLETAR! DIN TOATEŢÂRIl’E.UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ_______________ Anul XI, Nr. 259 (1.444)­­ Joi, 1 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani îre numărul de azi­­ — In cinstea fruntaşilor (­pag. a 2-a), — In preajma deschiderii în­­văţămîntului de partid la sate (pag. a 3-a), — Cînd furajele sînt neraţio­nal gospodărite (pag. a 3-a), Luna prieteniei romino-sovietice Zilele care ne despart de ani­versarea Marii Revoluţii Socialis­te din Octombrie sunt tot mai bo­gate în manifestări cultural-artis­­tice, închinate prieteniei romîno­­sovietice. Din iniţiativa Consiliu­lui raional A.R.L.U.S., Comitetul de cultură şi artă din Tirnăveni a delegat în principalele comune din raion 30 de conferenţiari care au vorbit colectiviştilor despre viaţa îmbelşugată a colhoznicilor, despre tehnica agricolă înaintată pe care statul sovietic o pune la dispoziţia agriculturii pentru a uşura munca oamenilor şi a mări fertilitatea pămintului. Duminica trecută, în comuna A­­dămuş, a fost afişată o colecta de fotografii care oglindesc viaţa satelor sovietice şi aspecte din munca colhoznicilor. Colectiviştii, tineri şi vîrstnici, s-au perindat ore în şir în faţa fotografiilor şi hărților expuse. Mai tîrziu, ei au asistat la un reușit program artis­tic, prezentat de elevii Școlii de 8 ani din localitate. O HOTÂRÎRE Cu cîteva săptămîni in urmă la Iernut a fost mare sărbătoare. In­tr-un cadru festiv, colectiviştii de aici au sărbătorit împlinirea a 12 ani de la înfiinţarea gospodăriei lor colective. 12 anii de muncă însufleţită, de remarcabie succese obţinute în în­tărirea şi dezvoltarea gospodăriei colective, în creşterea producţiei agricole. Despre bilanţul bogat al celor 12 ani de activitate, ne vorbeşte cu îndreptăţită mîndrie tovarăşul Szántó Alexandru, preşedintele gospodăriei, ne vorbesc cu toţii, colectiviştii de aici, — încă la sfîrşitul anului tre­cut, valoarea averii obşteşti a gospodăriei noastre colective a fost de 3.300.000 lei. Fondul de bază a depăşit 2.695.000 lei. In prezent, valoarea fondului de ba­ză este de circa 3.000.000 lei. Gospodăria colectivă din Iernut e binecunoscută nu numai în raionul Luduş, ci şi in alte raioa­ne din regiunea noastră. Aici au avut loc numeroase vizite şi schimburi de experienţă. Cei care au vizitat gospodăria, cu toţii şi­­au dat pe deplin seama că succe­sele colectiviştilor din Iernut sînt rodul concret al preocupărilor în privinţa dezvoltării averii obşteşti. Anul trecut, bunăoară, gospodă­ria colectivă de aici­ a realizat ve­nituri băneşti in valoare de 2.264.000 lei. Sume importante au fost alocate în scopul creşterii fondului de bază şi a producţiei. Cu toate acestea pentru fiecare zi­ muncă efectuată in gospodăria colectivă, în afară de produse, co­lectiviştii au primit şi cîte 9 lei în numerar. Anul acesta venituri­le băneşti vor fi şi mai mari. Conform planului, acestea vor de­păşi 2.700.000 lei1. In cadrul acestei gospodării, un izvor aducător de mari venituri îl constituie creşterea animalelor. Colectiviştii deţin în prezent în proprietate obştească 456 de bo­vine, din care 136 de vaci. Faţă de 120.000 litri de lapte prevăzut a se valorifica anul acesta pe ba­ză de contract, pînă în prezent s-au valorificat 136.000 de litri.­­ Mîndria colectiviştilor de aici este şi ferma de porci. Anul acesta gospodăria colectivă vinde statu­lui pe bază de contract 600 de porci graşi. S-au valorificat şi 700 de gişte şi un însemnat nu­măr de pui. După cum s-a arătat mai sus, alții au avut loc numeroase vizite şi schimburi de experienţă. Obiec­tivul principal al acestor schim­buri l-a constituit tocmai sectorul zootehnic. Colectiviştii din Iernut însă, sînt meşteri pricepuţi şi în privin­ţa culturii plantelor de cîmp. Fo­losind din plin tractoarele şi ma­şinile agricole, aplicînd pe scară tot mai largă metodele agrotehni­ce înaintate, ei obţin an de an producţii tot mai sporite la hec­tar. Anul acesta, de pildă, pe cele 100 de hectare cultivate cu sfeclă­­ de zahăr au realizat o producţie medie de 24.000 kg la hectar, de­păşind cu 2.000 kg la hectar pro-­ ducţia planificată. La cartofi, de asemenea, producţia planificată a fost depăşită cu 2.500 kg la hec­tar, iar la floarea-soarelui cu 265 kg la hectar. Producţie bogată obţin colecti­viştii în acest an şi la porumb­­ Pe o suprafaţă de 100 de hectare, ei au realizat o producţie medie de 5.000 kg porumb boabe la hec­tar, în teren neirigat. Sporind producţia la hectar, co­lectiviştii de aici fac şi din cultu­ra plantelor o ramură aducătoare de mari venituri băneşti. In sco­pul creşterii veniturilor băneşti, ei valorifică an de an, pe calea con­tractărilor, cantităţi tot mai mari de cereale, plante tehnice etc. Anul acesta, de pildă, au livrat la fondul central al statului 10 va­goane de grîu, 4 vagoane de car­tofi, 3 vagoane de floarea-soare­­lui (cu 6.600 kg mai mult decit au contractat) precum şi alte pro­duse. Obţinînd producţii sporite la hectar, colectiviştii de aici au ho­­tărît să vîndă statului cantităţi mai mari de porumb decît au con­tractat, pentru ca în felul acesta să crească veniturile băneşti ale gospodăriei. Cu toate că producţia planifi­cată a fost mult depăşită s-a sta­bilit ca pentru munca efectuată în gospodărie, colectiviştii să pri­mească numai cîte 2.500 kg de porumb la zi-muncă, cantitate care satisface pe deplin necesită­ţile colectiviştilor, cu acest po­rumb avînd posibilitatea să creas­că şi porci, păsări etc. Cantităţi mari de porumb s-au rezervat pen­tru îngrăşarea unui număr tot mai­ mare de porci în cadrul gos­podăriei. Surplusul de porumb s-a hotărît să se valorifice pe bază de contract. Astfel, gospodăria colec­tivă din lernut va livra statului 3 vagoane de porumb peste canti­tatea contractată. Hotărîrea colectiviștilor din ler­nut este înțeleaptă și demnă de urmat de toate gospodăriile colec­tive. INTELEAPTA + Creşterea veniturilor băneşti — în centrul preocupărilor ♦ Colectiviştii din Iernut sporesc cantităţile de produse livrate statului. ____________________,, P. POPŞOR Succese ale chimiştilor Anul acesta colectivele între­prinderilor chimice de specialitate au produs cu peste 3.000 de tone mai multe lacuri, emailuri şi vop­sele comparativ cu aceeaşi perioa­dă a anului trecut. Chimiştii au dublat producţia de vopsele „Vin­­acet“, realizate pe bază de acetat de polivinil, care sunt folosite la zugrăvirea faţadelor blocurilor de locuinţe. Pe lîngă un colorit plă­cut care îl dau locuinţelor, aceste vopsele sunt deosebit de rezistente la intemperiile atmosferice. Colectivul laboratorului central de cercetări pentru lacuri şi vop­sele a definitivat reţetele de fabri­caţie a unor lacuri pe bază de răşini poliesterice folosite la lus­truitul mobilei. Noi cadre medicale şi-au ocupat posturile Astăzi şi-au ocupat noastră au fost repar­ nerilor medici au pri­posturile absolvenţii uizaţi 25 medici, 5 pf­­mit posturi în mediul tutului de medicină’şi talmologi şi 6 farma‘ rural la circum­farmacie. In regiunea cişti. Majoritatea ti-­scripţii. —-----------—------------□□□□□ Noi construcţii şcolare Mii de copii ai oamenilor mun­cii din ţara noastră au început să înveţe anul acesta in şcoli noi. In Capitală s-au dat în folosin­ţă 11 şcoli cu peste 220 săli de clasă. Pentru construcţii noi in reţeaua şcolară, în regiunea Do­o­brogea s-au cheltuit anul acesta cu 14 milioane lei mai mult decit în anul precedent. S-au dat recent în folosinţă şcoli noi în satele Ipatele, Hîrtoape, Băcani, Vid­­oleni din regiunea Iaşi, Mestea­căn, Burleşti, Crislea, Vîrful Cîm­­pului din regiunea Suceava, ca şi în multe alte sate şi comune de pe tot întinsul ţării. Probleme actuale ale proiectării construcţiilor de locuinţe Una din expresiile cele mai vii ale grijii necontenite a partidului nostru pentru creşterea bunăstării oamenilor muncii, o constituie vo­lumul important de construcţii de locuinţe ce se realizează an de an în toate colţurile patriei noas­tre. Ritmul de dezvoltare nemaiîn­­tîlnit al acestui sector, pune in faţa proiectanţilor şi constructori­lor probleme de mare răspundere datorită, în special, schimbărilor structurale şi de aspect esenţial, ce se creează în oraşele noastre prin concentrarea volumului de locuinţe construit într-o perioadă scurtă. Sînt îndeobşte cunoscute succe­sele importante obţinute în ultimii ani în acest domeniu, pe plan republican, în privinţa reducerii preţului de cost pe apartament, şi în acelaşi timp în privinţa îm­bunătăţirii esenţiale a confortului, aspectului şi în crearea unor so­luţii urbanistice corespunzătoare­ Atîta vreme cît construcţia de locuinţe era un fenomen inciden­tal, atîta timp cit volumul con­struit în decursul unui an era neînsemnat faţă de fondul locativ existent al unui oraş, proiectarea se rezuma la crearea unor ele­mente izolate — case de locuit — care în cel mai bun caz se în­cadrau în mod reuşit în aspectul general existent al oraşului. To­tuşi şi această etapă aduce o îm­bunătăţire importantă a situaţiei — nu numai sub aspect cantita­tiv, adică în crearea de spaţiu locativ în plus, ci şi sub aspect calitativ, reali­zîndu-se locuinţe sănătoase, dotate cu încălzire centrală, cu camere de baie cu apă caldă. Astăzi însă, nu ne mai putem mulţumi ci atîta. Anual a-Ing. EUGEN MACAVEI director tehnic al D.S.A.P.C. Tîrgu-Mureş proximativ 3 la sută din popu­laţia oraşului Tîrgu-Mureş se mu­tă în locuinţe noi şi ritmul volu­mului de construcţii este în per­manentă creştere, încît la ora ac­tuală putem aprecia că, într-un timp de aproximativ 20—25 de ani, ceea ce reprezintă o perioadă extrem de scurtă în viaţa unui D­ISCUŢII oraş, majoritatea fondului locativ actual va fi înlocuit, iar locuinţe­le necorespunzătoare existente încă astăzi vor fi desfiinţate în­tr-o perioadă şi mai scurtă. Bazele oraşului nou, socialist In această situaţie, proiectării îi revine o sarcină foarte serioa­să : trebuie puse de acum bazele oraşului nou, de tip socialist, care să formeze acel cadru construit în care se desfăşoară întreaga viaţă a unei mari comunităţi de oameni. La amplasarea şi proiectarea lo­cuinţelor trebuie urmărită viaţa omului în toată desfăşurarea sa şi sub toate aspectele sale. Nevoile zilnice ale omului se întind mult în afara zidurilor clădirii în care se găsește apartamentul în care locuiește. Dacă aceste nevoi mul­tiple se pun încă de astăzi, o da­tă cu scurtarea zilei de muncă ele se vor pune într-un mod impe­■ -----—daca ■ ■ ■ r­os. Satisfacerea acestor nevoi es­­te posibilă numai într-un cadru organizat de viaţă colectivă, în cadrul unor ansambluri de locuit plantate în masive de verdeaţă, ferite de zgomotul şi praful cir­culaţiei de pe străzi, dimensionate cu bună ştiinţă la numărul optim de populaţie. In locul clădirilor închise, izola­te de lumea înconjurătoare, în lo­cul locuinţelor insalubre apar an­samblurile de locuit rezolvate în toată complexitatea lor, în locul creşterii haotice şi întîmplătoare a oraşelor de pe vremuri,­­ unde singura regulă „urbanistică“ era în cel mai bun caz păstrarea ali­niamentului şi a înălţimii la cor­nişă pe străzi , oraşele de astăzi se dezvoltă în mod organic, în baza unui plan stabilit iniţial. Noi denumim aceste ansambluri de locuit,­ care formează­­ nucleele constructive ale zonei de locuit a oraşului, în limbaj urbanistic: mi­­croraioane. Microraioanele alcătu­iesc la rîndul lor raioane, orga­nizate la o treaptă superioară. A­­tunci cînd trecem la noua formă de proiectare a locuinţelor, înlo­cuind sistemul clădirilor izolate cu ansambluri de locuit, proiec­tăm de fapt asemenea microraioa­­n­e, sau părţi de microraioane, cre­­înd astfel primele unităţi de locuit ale viitorului oraş socialist. In proiectele ce se află în curs de elaborare la direcţia noastră se reliefează de acuma a­­cest nou aspect, caracteri­zat prin compoziţii de adîn­­cime, în care privirea nu este li­mitată la frontul închis al străzi­lor, ci îmbrăţişează în profunzime întregul ansamblu realizat cu o arhitectură proaspătă, modernă. (Continuare în pag. a 3-a) . ■ , . .■ j , V,. . J i \ Cu aparatul de fotografiat ■■■— •­­..........— j • la Fabrica de zahăr din Luduș Fabrica de zahăr din Luduș este una din importantele reali­zări ale puterii populare în regiu­nea noastră­ Obiectiv construit re­lativ recent, secțiile fabricii sînt dotate cu o tehnică la un înalt nivel de mecanizare şi automati­zare. Aceasta dă posibilitatea ca colectivul de muncă, al cărui ni­vel de pregătire şi de stăpînire a utilajelor şi instalaţiilor creşte continuu, să obţină lună de lună puccese valoroase. Este suficient să arătăm că în actuala campanie de fabricaţie, pînă la data de 30 octombrie, aici s-a prelucrat cu aproape 80.000 tone de sfeclă mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest fapt a atras după sine realizarea, pe aceeaşi perioa­dă, a unei producţii suplimentare de peste 4.800 tone de zahăr. Rea­lizările de mai sus îşi au izvorul, aşa precum recunoaşte colectivul de muncitori, în creşterea necon­tenită a productivităţii muncii. Fo­­ losind judicios, la capacitatea to­ tală fiecare utilaj şi instalaţie, ridicind necontenit nivelul califi­cării profesionale al muncitorilor şi desfăşurind o însufleţită între­cere socialistă, acest indicator de plan cunoaşte importante creşteri. Prin fotografiile de faţă rela­tăm cîteva instantanee din teh­nica avansată şi despre rolul o­mului in dirijarea complexului proces tehnologic de fabricare e zahărului. Fotografia din stingă ne Înfăţi­şează puternicul pod rulant de la descărcarea sfeclei din vagoane. Dacă pentru descărcarea manuală a unui vagon sînt necesari 4 muncitori şi 90 de minute, cu a­­jutorul podului rulant această o­­peraţie se face în numai 15 minu­te şi cu un singur om — macara­giul. Ca operator , la stafia de calcifiere lucrează şi utemistul Si­mion Şerban din fotografia din dreapta sus. Supraveghind cu ri­gurozitate procesul de producţie, finind legătura cu operatorii de la fazele anterioare şi următoare, obţine o prelucrare ritmică şi de bună calitate a zemii. Pentru saturarea zemii de za­hăr se folosesc gazele rezultate din arderea pietrei de var. Conţi­nutul în bioxid de carbon al ai­ce­stor gaze are o influenţă hotărî­­toare asupra calităţii zahărului. De aceea proba de laborator a gazelor se face periodic şi cu toa­tă atenţia. Aici l-am înîlnit pe priceputul laborant, utemistul Ilie Hot­man, din fotografia din stingă sus executînd determinarea conţinutului de bioxid de carbon. Text: M. BARDAŞAN Fotografii: C. SZÁSZ

Next