Steaua Roşie, ianuarie 1963 (Anul 12, nr. 1-25)
1963-01-03 / nr. 1
2 h»—I li b in ■ ■■—■in. »■■■ Gospodarii blocurilor îşi împărtăşesc experienţa Intr-una din după-amiezele trecute autobuzul nr. 1, care circulă pe traseul gara mare - cartierul „7 Noiembrie“, transporta călători mai puţin obişnuiţi. Un grup de tovarăşi, activişti pe tărîmul muncii obşteşti din cartierul Gheorghe Doja se deplasau în vizită la tovarăşii lor din cartierul „7 Noiembrie“, pentru a face un schimb de experienţă în domeniul activităţii comitetelor de bloc, în ce priveşte buna gospodărire a locuinţelor. Pe măsură ce ne apropiam, contururile blocurilor din cartier apăreau în amurgul serii, zvelte şi aliniate într-un dreptunghi perfect. Membrii comitetului de bloc, în frunte cu preşedintele Katona József şi deputata Kăszoni Sidonia din circumscripţia nr. 77 orăşenească, însoţiţi de un grup de pionieri, cu buchete de flori, aşteptau oaspeţii la intrarea în cartier. O primire obişnuită, numai că de data aceasta cu flori. După obişnuitele strîngeri de mîini, cu toţii s-au îndreptat spre blocuri. Deşi dezgheţul din acea zi a făcut să fie puţin noroi, de la bun început am găsit peste tot curăţenie şi ordine. Intre timp, discuţiile se leagă. Gazdele dau explicaţii asupra modului cum este organizată buna întreţinere şi gospodărire a blocurilor şi despre realizările comitetului de bloc, care are 23 de membri, tot atîţia cîte blocuri sunt în cartier. Munca este în aşa fel organizată încît săptămînal de două ori comitetul primeşte locatarii care doresc să facă propuneri cu privire la buna gospodărire a clădirilor sau să-şi expună anumite probleme personale. La aceste primiri iau parte şi reprezentanţi ai comisiei de femei şi ai grupei de partid din cartier. Trimestrial, comitetul de bloc face dări de seamă în faţa locatarilor, unde stabilesc împreună măsurile necesare bunei întreţineri a clădirilor. Acţiunile comitetului de bloc au dat rezultate frumoase şi în ce priveşte achitarea la timp a taxelor pentru încălzire, iluminat etc. Din cînd în cînd, membrii comitetului de bloc fac şi vizite la locatari, rezolvînd la faţa locului problemele ce se ivesc. Din iniţiativa comitetului de bloc copiii locatarilor sînt îndrumaţi să păstreze curăţenia, să aibă grijă de bunurile obşteşti, iar seara după orele 20, să se îndrepte spre apartamentele lor. O preocupare deosebită există aici pentru crearea posibilităţilor de distracţie pentru copii, prin amenajarea de locuri destinate acestui scop. Astfel, copiii vor avea la dispoziţie un patinoar chiar în parcul situat în apropiere etc... Nu este uşor să te îngrijeşti de rezolvarea tuturor problemelor ce se ridică într-un cartier cu 23 de blocuri, în care locuiesc peste 400 de familii cu 2.000 de membri de familie, dintre care cca. 700 de copii. Recent, comisia organizatorică a Sfatului popular al oraşului a format un colectiv care s-a deplasat în acest cartier pentru a se interesa de modul cum se întreţine fondul de locuinţe. Din colectivul amintit, trebuia să facă parte şi Kerekes Carol, maistru şi ing. Kiss Ştefan, dirigintele de şantier. Deşi colectivul respectiv a activat 2 zile în acest cartier, totuşi nici unul din cei doi tovarăşi de la I.G.L. nu s-au prezentat la faţa locului. De altfel această nepăsare se manifestă mai de mult din partea celor de la sectorul I al I.G.L. La acest sector s-au depus în mai multe rînduri liste cu necesităţile privind anumite reparaţii la blocurile din cartier, şi totuşi pînă in prezent nu s-a făcut nimic. Acţionînd direct, comitetul de bloc a rezolvat, numai în ultimul timp, în peste 180 de cazuri probleme de reparaţii, acestea fiind efectuate de către T.R.C.L. Cu ocazia acestui schimb de păreri şi de experienţă, a reieşit că pe drept cuvînt, comitetul de bloc din acest cartier a meritat cinstea de a i se atribui de către Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului drapelul de fruntaş în activitatea obştească pe anul 1962. O. VARVARI activist al Sfatului popular regional în vitrinele librăriilor. V. I. LENIN Opere complete, vol. II. Editura politică, 590 pagini — 12 lei. JOHN REED 10 zile care au zguduit lumea. Prefeţe de V. I. Lenin şi N. K. Krupskaia. Editura politică, 408 pagini — 10,80 lei. * * * In ajutorul celor care studiază Statutul P.M.R. — Culegere de lecţii. Editura politică, 200 pagini — 3 lei. * * * BAZELE FILOZOFIEI MARXISTE - manual. Ediţia a II-a. Editura politică, 808 pagini — 24 lei. * * * DIALECTICA MARXISTA ŞI ŞTIINŢELE MODERNE, vol. III. (Astronomie, teoria relativităţii, mecanica cuantică, cibernetică, genetică). Editura politică, 392 pagini — 8,55 lei. ALBERT SABOUL Revoluţia franceză. Editura ştiinţifică, 568 pagini — 16,50 lei. Studii şi materiale de istorie contemporană, vol. II, Editura Academiei R.P.R., 508 pagini —121,90 lei. In Editura Politică a apărut: DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC ROMÍN (volumul I) Apariţia Dicţionarului enciclopedic român constituie un eve- niment de seamă al vieţii culturale din ţara noastră. El va avea patru volume, fiind întocmit de către un colectiv al Aca- ! demiei Republicii Populare Române şi al Editurii Politice, prin I colaborarea a peste 400 de oameni de ştiinţă, artă şi cultură. jj I Lucrarea conţine circa 46.000 de termeni şi este destinată cern curilor largi de cititori. Un număr important de articole tra- . I tează despre noţiuni de bază ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, |I ale ştiinţelor sociale, ale artei şi literaturii, despre evenimente | I istorice mai importante, despre continente şi ţări, despre marile ; ■ personalităţi politice şi culturale, lămuresc succint termeni re- I' prezentînd nume proprii şi nume comune întîlnite frecvent în II literatura ştiinţifică, beletristică şi politică. || j Lucrarea cuprinde articole, informaţii şi referiri privind geo- || II grafia şi istoria, economia şi politica, ştiinţa şi cultura patriei || jj noastre. In cele patru volume există circa 6.000 de ilustraţii şi peste tii 200 de planşe şi hărţi. Volumul I cuprinde literele A—C, avînd 880 de pagini. Brigăzile ştiinţifice la sate La formarea conştiinţei socialiste a maselor de colectivişti şi la îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe ştiinţifice a acestora, o contribuţie însemnată o aduc brigăzile ştiinţifice. Şi în raionul Tîrnăveni, Comitetul de cultură şi artă a organizat 8 brigăzi ştiinţifice, care au efectuat numai în ultimul timp ieşiri în comunele : Idrifaia, Coroiul Mic, Şeulia şi altele, unde au lămurit peste 40 de întrebări puse de colectivişti. Zilele trecute, brigada ştiinţifică formată din profesorul Teodor Bărbat, responsabil, directorul Şcolii medii nr. 2 Tîrnăveni, — Mircea Şelaru, medic, Samson Bejan, profesor, Guşatu Victor, avocat, Leonida Gruia, ing. agronom — s-a deplasat în satul Feisa, comuna Jidvei. Şi aici, ca peste tot în raion, întrebările puse au fost deosebit de interesante. Multe întrebări au fost legate de întărirea economico-organizatorică a G.A.C.: „Cum poate G.A.C. Jidvei să devină milionară“, „Rolul fondului de bază în întărirea G.A.C.“. La aceste întrebări a dat răspunsuri concrete tov. ing. Gruia Leonida, dînd exemple din viaţa practică a colectivelor fruntaşe din raion, în urma cărora numeroşi colectivişti ca : Popa Petru, Făgeţa loan, Popa loan s-au angajat că vor munci cu mult elan pentru dezvoltarea multilaterală a gospodăriei lor colective. Apoi, s-au dat răspunsuri la întrebările „De ce se fac experienţe nucleare“, „Ce promite comunismul omenirii“, „Cum au fost lansaţi cosmonauţii sovietici“ etc. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Intre 21 şi 28 decembrie s-a desfăşurat în Capitală cel de-al IV-lea Concurs republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice. In cadrul etapei finale a concursului s-au prezentat 16 spectacole integrale, piese într-un act, numeroase fragmente din spectacole, precum şi artişti individuali. La etapa finală a concursului au participat 133 de actori, 16 re- gizori şi 6 scenografi din rîndul tinerelor talente. Sîmbătă dimineaţa a avut locfestivitatea de închidere în cadrul căreia au fost comunicate rezultatele concursului. Pe locul I s-au clasat: colectivul Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“ pentru spectacolul „Proştii sub clar de lună“ de T. Mazilu, electivul Teatrului pentru tineret şi copii pentru spectacolul „De n-ar fi iubirile“ de Dorel Dorian şi colectivul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ pentru spectacolul „Cercul de cretă caucazian“ de Bertolt Brecht. Locul II a fost ocupat de Teatrul de stat din Braşov cu spectacolul „Chiriţa în Iaşi“ de V. Alecsandri şi de secţia maghiară a Teatrului de stat din Tg.Mureş cu spectacolul „Poveste din Irkutsk“ de A. Arbuzov. Pe locul III s-au clasat Teatrul de stat din Arad pentru spectacolul „Antigona şi ceilalţi“ de P. Karvas şi Teatrul de stat din Sibiu pentru spectacolul „Prima zi de libertate“ de L. Kruczkowski. La regie locul I a fost ocupat de regizorii Lucian Pintilie, pentru punerea în scenă a spectacolului „Prostii sub clar de lună“ şi Radu Penciulescu, pentru punerea în scenă a spectacolului „De n-ar fi iubirile“; locul II — regizorul Lucian Giurchescu, pentru spectacolul „Cercul de cretă caucazian“, iar locul III — regizorii Călin I Florian, pentru spectacolul „Prima zi de libertate“, Dinu Cernescu, pentru spectacolul „Mielul turbat“, Ion Simionescu, pentru spectacolul „Chiriţa în Iaşi“ şiSzombati Gille Otto, pentru spectacolul „Febre“. A fost acordată o menţiune regizorului Dan Alecsandrescu pentru spectacolul „Antigona şi ceilalţi“. La scenografie s-a clasat pe locul II scenograful Dan Nemţeanu., pentru scenografia spectacolului „Cercul de cretă caucazian“, iar pe locul III — Frenţiu Sever, pentru scenografia spectacolului „Antigona şi ceilalţi“, şi Elena Simirad-Munteanu pentru scenografia spectacolului „Chiriţa în Iaşi“. A fost acordată o menţiune scenografului Virgil Miloia, pentru scenografia spectacolului „Cazul studentului Lotreanu“. La interpretare, pe locul I s-au clasat actorii Leopoldina Bălănuţă, George Constantin, Octavian Cottescu, Dumitru Furdui, Silvia Popovici, Tanai Bella, Rodica Tăpălagă. (Agerpres) Rezultatele celui de-al IV-lea Concurs republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice Activitate în timpul vacanţei de iarnă la Casa pionierilor din Piatra Neamţ. (Foto-Agerpres, GH. FRUNZA) Vacanţă plăcută ! In vacanţa de iarnă, Şcoala medie nr. 1. „Alexandru Sahia‘ din Tîrnăveni a organizat o se-rie de activităţi cultural-educative care s-au bucurat de o largă popularitate în rîndurile elevilor. Dintre acestea pot fi amintite vizionările colective de filme în cadrul „Săptămînii filmului românesc". In cinstea aniversării a 15 ani de la proclamarea R.P.R. s-a organizat un concurs „Drumeții veseli" cu tema: ,,Dezvoltarea regiunii Mureş-Autonomă Maghiară în anii puterii populare", la care au participat elevii claselor a XI-a A şi a XI-a B. Concursul a fost cîştigat de reprezentanţii clasei a XI-a B, care au acumulat cele mai multe puncte. PAVEL TOMA steaua roșii Schija satului Şindrilele la munte şi covorul gros de paie la cîmpie erau cîndva nelipsite şi de neînlocuit în peisajul satului cu case cît ciupercile. Fîşiile de brad, înguste şi subţiri, împreună cu paiele îngrămădite fereau sărăcăcioşii şi scunzii pereţi de pămînt sau de lemn de umezeala stropilor de ploaie, ori de apa zăpezilor de primăvară. Pe atunci, fotoreporterii gazetelor erau necunoscuţi la ţară. Nu interesa peisajul. Nu găseau nimic deosebit — totul era fără importanţă. Intr-adevăr, omul cu aparatul de fotografiat la gît n-avea ce surprinde pe peliculă. Chiar dacă s-ar fi „sacrificat“, nu putea avea nici o speranţă de reuşită. la developarea filmului obţinea o pată — fără contrast, o pată neagră, oglindă a satului de atunci... De la sfîrşitul lanţului de zile negre, pline de nevoi şi sărăcie, s-a scurs mai bine de un deceniu. Acoperişurile de şindrilă şi de paie, casele pitice, presărate pe dealuri, văi sau sub stînci pleşuve, s-au împuţinat mult. Intr-un ritm accelerat, în perioada de timp scurtă, din tabloul satelor au dispărut pentru totdeauna bordeiele numite case. In decurs de numai 15 ani luminoşi, viaţa şi aspectul satelor s-a schimbat într-atîta, incît o încercare de comparaţie cu trecutul e sortită imposibilităţii. Oamenii noi ai satelor înfloritoare, stăpînii caselor spaţioase, cu faţade moderne şi geamuri mari, bogat mobilate, făuritori ai unei vieţi din ce în ce mai îmbelşugate, harnicii şi pricepuţii colectivişti se preocupă acum de îmbogăţirea continuă a monografiei satelor lor. Noian de scrisori sosesc zilnic la redacţie. Colectiviştii, învăţătorii, inginerii, medicii, profesorii din satele regiunii noastre ne vestesc despre unele planuri ale oamenilor în mijlocul cărora muncesc. In prezent, în satele noastre noi se desfăşoară adunările populare în care se discută şi se votează contribuţia voluntară. Interesul fiecărui cetăţean pentru ca tabloul viitor al propriului sat să fie cît mai frumos, este concludent. Hotârîţi să imprime frumosul pentru totdeauna în toate domeniile, întreaga masă a colectiviştilor participă la întocmirea schiţei satului de mîine. — Comuna Ulieş, raionul Luduş, se înnoieşte pe zi ce trece — ne scrie corespondentul nostru BERTA I, AVRAM. Numai în anul 1962, în satul Valea Sînmărtinului a fost construită o şcoală nouă. Căminul cultural din comună a fost renovat şi i s-au turnat scări noi din beton. Pentru prelungirea clădirii şcolii din satul Sîngeorgiu s-a procurat deja materialul necesar. In anul trecut, cetăţenii din comună au efectuat prin muncă patriotică lucrări în valoare de peste 10.000 de lei. Pentru anul acesta, colectiviştii au votat în adunarea generală să termine construcţia şcolii din Sîngeorgiu, să renoveze o clădire mare necesară şcolii de 8 ani din Ulieş-Sat, să mobileze sala căminului cultural cu scaune etc. Colectiviştii s-au hotărît ca în 1963, să efectueze aproape 300 de zile-muncă patriotică pentru înfrumuseţarea comunei, participînd la amenajarea străzilor, a parcurilor şi la repararea gardurilor, fîntînilor etc. — In afară de contribuţia în bani, fiecare colectivist din Valea Largă va contribui cu cîte 6 zile de muncă la construirea a încă două săli de clasă la şcoala din cătun, la terminarea noului local destinat dispensarului, precum şi la toate celelalte construcţii şi acţiuni menite să înfrumuseţeze comuna — ne relatează corespondentul voluntar ILIE VLASA. După însufleţită adunare populară — relatează corespondentul — a urmat un frumos program artistic prezentat de elevii şcolii din localitate. Pentru reuşitul program desfăşurat sub conducerea directă a învăţătorilor Maria Mol- Idovan şi Liceniu Costan — program alcătuit din poezii, cîntece, suite de dansuri populare şi sceneta „Nota 10 la cuvîntul dat“ — elevii au smuls aplauze repetate din partea colectiviştilor spectatori. — Şi colectiviştii din Sîngeru de Mureş, raionul Tg. Mureş, au hotărît să efectueze lucrări importante pentru a schimba faţa comunei. In anul acesta ei vor electrifica comuna şi vor renova căminul cultural. Tot în anul 1963, colectiviştii de aici vor construi o şcoală nouă de 8 ani la Dumbrăvioara. In comună sunt oameni inimoşi şi talentaţi , încheie AUGUSTIN CATANA, autorul scrisorii. Recent în sala căminului cultural din Dumbrăvioara a fost prezentată o piesă de teatru. Actorii?— colectivişti tineri. Reuşitul spectacol s-a bucurat de un deosebit succes. — Se va da în folosinţă localul pentru club şi bibliotecă. Va fi construită cancelaria la Şcoala de 8 ani din Dulcea, unde, de asemenea, prin muncă patriotică va fi împrejmuită şi clădirea şcolii. Se va construi un şopron şi o magazie la şcoala de lîngâ pod. Vor fi construite încă cinci podeţe comunale. De-a lungul şoselii vor fi plantaţi încă 400 de pomi fructiferi. Şanţurile vor fi curăţate pe o lungime de aproximativ 2.000 de metri. Se vor executa lucrări de reparare şi întreţinere a drumurilor de la Tireu şi Tişieu. Pentru stîlpii de înaltă tensiune vor fi săpate 25 de gropi. Prin defrişări de tufişuri şi desţeleniri, suprafeţei agricole care în ultimii 7 ani s-a mărit cu aproximativ 50 de ha, i se va adăuga încă 7 ha. Se va construi un saivan cu o capacitate de 500 de oi etc. Iată o parte din numeroasele lucrări ce vor fi executate în cursul anului acesta în comuna Ibăneşti-Pădure, raionul Reghin. Pentru electrificarea comunei, ibăneştenii au votat suma de 70.000 de lei. E doar o parte a importantelor hotărîri menite să înfrumuseţeze tot mai mult satul de munte ţinut cîndva în întuneric, sînt hotărîri luate recent în adunarea populară, de oamenii satului reînnoit — încheie ILEANA DAN, corespondentă voluntară a ziarului nostru. * ... La redacţia ziarului sosesc zilnic zeci şi zeci de scrisori, care oglindesc preocupările continue ale colectiviştilor pentru înfrumuseţarea tabloului satelor de azi — sate noi cu oameni care știu atît de bine să schițeze propriul lor viitor, PETRE G. Program artistic în cinstea fruntaşilor Recent, comitetul sindicatului de la Uzinele de fier Vlăhiţa a organizat o zi a fruntaşilor în producţie. Cu acest prilej echipele artistice de amatori de la Fabri-Partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie deosebită dezvoltării învăţămîntului de toate gradele, creării unor condiţii tot mai bune de învăţămînt. An de an se ridică noi lăcaşuri de cultură pînă şi în cele mai îndepărtate cătune. A crescut numărul şcolilor medii. S-au dat în folosinţă clădiri spaţioase şi confortabile pentru studenţi. In fotografie: Noul cămin studenţesc dat in folosinţă la Tg. Mureş către finele anului trecut, ca de confecţii din Miercurea Ciuc. Fabrica de confecţii din Odorhei, Fabrica de zahăr din Tg. Mureş, Fabrica de mobilă „23 August“ din Tg.Mureş şi de la Uzina de fier Vlăhiţa au prezentat un bogat program artistic. Printre muncitorii fruntaşi care au fost sărbătoriţi se numără jurnaliştii András Dénes şi Filter Dénes, împreună cu echipele lor, care muncind cu entuziasm şi-au îndeplinit lunar planul de producţie în proporţie de 121 —127, la sută. Spectatorii au apreciat prin vii aplauze programul prezentat de către echipele artistice. MARTON MARGARETA corespondent voluntar JOI 3 IANUARIE - TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Cînd copacii erau mari. Progresul: filmul Pedro pleacă în Sierra. Steagul roşu: filmul Destăinuiri. Tineretului: filmul Virsta de aur a comediei. Muncitoresc: filmul Focuri în munţi. Doja Gh.: filmul Nu vreau să mă însor. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Cinci cartuşe. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Povestea căluţului cocoşat LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Pretutindeni trăiesc oameni MIERCUREA CUJCA Doja Gh.: filmul Absenţă îndelungă „ _-------- , „odorghei Muncitoresc: filmul 49 zile In Pacific REGHIN Victoria: filmul Oameni şi fiare, seriile I—II TÎRNĂVENI 23 August: filmul Oameni şi fiare, seriile I—II TOPLIŢA Muncitoresc: filmul Flăcări în tanxa Teatrul de stat din Tg. Mureş, secţia maghiară, prezintă joi 3 ianuarie, la orele 20, drama „Febre“ de H. Lovinescu. JOI 3 IANUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate: Controlul şi îngrijirea semănăturilor în timpul iernii; 8,08 — Melodii populare romîneşti şi ale minorităţilor naţionale; 8,30 — Muzică romînească de cameră; 9,00 — Vreau să ştiu; 9,25 — Muzică uşoară; 10,30 — Muzică populară romînească; 11,30 — Muzică uşoară; 12,00 — Muzică populară romînească; 14,00 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 14,30 — Muzică uşoară de compozitori romîni; 15,00 — Din folclorul popoarelor; 15,45 — „Rapsodia dobrogeană“ de Ludovic Feldman; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,10 — Muzică populară romînească; 18,05 — Muzică uşoară; 19,15 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie; 20,30 — Muzică de dans; 21,30 — Muzică populară romînească; 22,55 — Muzică de dans. Programul II: 12,15 — Solişti sovietici de operetă; 12,45 — Muzică uşoară; 13,25 — Prelucrări de folclor de compozitori din ţări socialiste; 14,10 — Cîntă Văn Niculescu şi Ion Dacian; 15,10 — Muzică populară; 15,30 — Selecțiuni din operete; 16,30 — Muzica populară romînească interpretată de solişti şi formaţii artistice de amatori; 18,05 — Muzică populară romînească; 19,00 — Piese corale de compozitori romîni înaintaşi; 19,30 — Tinereţea ne e draga; 19,50 — Muzică de dans; 20,40 — Cîntă orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat din Cluj; 21,15 — Muzică de dans; 22,00 — Muzică uşoară romînească. * TG. MUREŞ 5—5,30 în limba romina: Muzică uşoară — Gînduri, preocupări — Jocuri populare — Recomandările Consiliului agricol regional. 5,30—6 în limba maghiară: Program muzical pentru corespondenţii voluntari — Viaţa culturală la sate. 14,30—15 în limba maghiară: Ştiri — Muzică populară — Notă sportivă. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Muzică populară — Reportaje de teme industriale. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Din activitatea organizaţiilor de masă — Muzică populară — Cronica, tineretului — Muzică. Timpul probabil pentru următoarele două zile. Vremea se răceşte treptat, cerul mai mult acoperit şi ninsori slabe temporare. Temperatura în scădere, noaptea va fi cuprinsă între minus 5 şi minus 12 grade, iar ziua între minus 4 şi plus 2 grade. Vînt slab din nord, apoi din nord-vest. Dimineața ceață pe văi. LOTO G-NIBAL Tragerea specială a Revelionului din 31 decembrie 1962 Fondul premiilor obișnuite 3.038.864 lei NUMERE IEȘITE: 88, 38, 73, 24, 52, 43, 80, 82, 26, 29. PREMII SPECIALE - A: 80, 38, 82; B: 73, 88, 43; C: 52, 29, 26. Premii suplimentare în obiecte: Extragerea 1: 80, 14, 38. Extragerea a Il-a: 51, 62, 39; Extragerea a IlI-a: 69, 54, 40, 70; Extragerea a IV-a: 78, 52, 73, 90; Extragerea a V-a: 52, 11, 6, 66; Extragerea a Vl-a: 43, 73, 31, 17, 45; Extragerea a VI-a: 19, 22, 28, 77, 7; Extragerea a VIII-a: 19, 22, 33, 45, 68; Extragerea a IX-a: 66, 88, 2, 68, 26; Extragerea a X-a: 61, 74, 19, 72, 49. OBSERVAȚII: Biletele cîștigătoare trebuie depuse pentru omologare, cel mai tîrziu pînă sîmbătă, 5 ianuarie 1963, orele 13.