Steaua Roşie, ianuarie 1963 (Anul 12, nr. 1-25)

1963-01-03 / nr. 1

2 h»—­­I li b in ■ ■■—■in. »■■■ Gospodarii blocurilor îşi împărtăşesc experienţa Intr-una din după-amiezele tre­cute autobuzul nr. 1, care circulă pe traseul gara mare - cartierul „7 Noiembrie“, transporta călă­tori mai puţin obişnuiţi. Un grup de tovarăşi, activişti pe tărîmul muncii obşteşti din cartierul Gheorghe Doja se deplasau în vi­zită la tovarăşii lor din cartierul „7 Noiembrie“, pentru a face un schimb de experienţă în domeniul activităţii comitetelor de bloc, în ce priveşte buna gospodărire a locuinţelor. Pe măsură ce ne apropiam, con­tururile blocurilor din cartier a­­păreau în amurgul serii, zvelte şi aliniate într-un dreptunghi perfect. Membrii comitetului de bloc, în frunte cu preşedintele Katona Jó­zsef şi deputata Kăszoni Sidonia din circumscripţia nr. 77 orăşe­nească, însoţiţi de un grup de pionieri, cu buchete de flori, aş­teptau oaspeţii la intrarea în car­tier. O primire obişnuită, numai că de data aceasta cu flori. După obişnuitele strîngeri de mîini, cu toţii s-au îndreptat spre blocuri. Deşi dezgheţul din acea zi a făcut să fie puţin noroi, de la bun început am găsit peste tot curăţenie şi ord­ine. Intre timp, discuţiile se leagă. Gazdele dau explicaţii asupra mo­dului cum este organizată buna întreţinere şi gospodărire a blo­curilor şi despre realizările comi­tetului de bloc, care are 23 de membri, tot atîţia cîte blocuri sunt în cartier. Munca este în aşa fel organi­zată încît săptămînal de două ori comitetul primeşte locatarii care doresc să facă propuneri cu pri­vire la buna gospodărire a clădi­rilor sau să-şi expună anumite probleme personale. La aceste primiri iau parte şi reprezentanţi ai comisiei de fe­mei şi ai grupei de partid din cartier. Trimestrial, comitetul de bloc face dări de seamă în faţa loca­tarilor, unde stabilesc împreună măsurile necesare bunei întreţineri a clădirilor. Acţiunile comitetului de bloc au dat rezultate frumoa­se şi în ce priveşte achitarea la timp a taxelor pentru încălzire, iluminat etc. Din cînd în cînd, membrii co­mitetului de bloc fac şi vizite la locatari, rezolvînd la faţa locu­lui problemele ce se ivesc. Din iniţiativa comitetului de bloc co­piii locatarilor sînt îndrumaţi să păstreze curăţenia, să aibă gri­jă de bunurile obşteşti, iar seara după orele 20, să se îndrepte spre apartamentele lor. O preocupare deosebită există aici pentru crearea posibilităţilor de distracţie pentru copii, prin a­­menajarea de locuri destinate a­­cestui scop. Astfel, copiii vor a­­vea la dispoziţie un patinoar chiar în parcul situat în apropiere etc... Nu este uşor­ să te îngrijeşti de rezolvarea tuturor problemelor ce se ridică într-un cartier cu 23 de blocuri, în care locuiesc peste 400 de familii cu 2.000 de membri de familie, dintre care cca. 700 de copii. Recent, comisia organizatorică a Sfatului popular al oraşului a format un colectiv care s-a de­plasat în acest cartier pentru a se interesa de modul cum se în­treţine fondul de locuinţe. Din co­lectivul amintit, trebuia să facă parte şi Kerekes Carol, maistru şi ing. Kiss Ştefan, dirigintele de şantier. Deşi colectivul respec­tiv a activat 2 zile în acest car­tier, totuşi nici unul din cei doi tovarăşi de la I.G.L. nu s-au prezentat la faţa locului. De altfel această nepăsare se manifestă mai de mult din partea celor de la sectorul I al I.G.L. La acest sector s-au depus în mai multe rînduri liste cu necesităţile pri­vind anumite reparaţii la blocuri­le din cartier, şi totuşi pînă in prezent nu s-a făcut nimic. Acţionînd direct, comitetul de bloc a rezolvat, numai în ultimul timp, în peste 180 de cazuri pro­bleme de reparaţii, acestea fiind efectuate de către T.R.C.L. Cu ocazia acestui schimb de păreri şi de experienţă, a reieşit că pe drept cuvînt, comitetul de bloc din acest cartier a meritat cinstea de a i se atribui de că­tre Comitetul executiv al Sfatu­lui popular al oraşului drapelul de fruntaş în activitatea obşteas­că pe anul 1962. O. VARVARI activist al Sfatului popular regional în vitrinele librăriilor. V. I. LENIN Opere complete, vol. II. Editura politică, 590 pagini — 12 lei. JOHN REED 10 zile care au zguduit lumea. Prefeţe de V. I. Lenin şi N. K. Krupskaia. Editura politică, 408 pagini — 10,80 lei. * * * In ajutorul celor care studiază Statutul P.M.R. — Culegere de lecţii. Editura politică, 200 pagini — 3 lei. * * * BAZELE FILOZOFIEI MARXISTE - manual. Ediţia a II-a. Editura politică, 808 pagini — 24 lei. * * * DIALECTICA MARXISTA ŞI ŞTIINŢELE MODERNE, vol. III. (Astronomie, teoria relativităţii, mecanica cuantică, cibernetică, genetică). Editura politică, 392 pagini — 8,55 lei. ALBERT SABOUL Revoluţia franceză. Editura ştiinţifică, 568 pagini — 16,50 lei. Studii şi materiale de istorie contemporană, vol. II, Editura Academiei R.P.R., 508 pagini —1­21,90 lei. In Editura Politică a apărut: DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC ROMÍN (volumul I) Apariţia Dicţionarului enciclopedic român constituie un eve-­­­­ niment de seamă al vieţii culturale din ţara noastră. El va avea patru volume, fiind întocmit de către un colectiv al Aca- !­ demiei Republicii Populare Române şi al Editurii Politice, prin I colaborarea a peste 400 de oameni de ştiinţă, artă şi cultură. jj I Lucrarea conţine circa 46.000 de termeni şi este destinată cer­­n curilor largi de cititori. Un număr important de articole tra- . I tează despre noţiuni de bază ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, |­I ale ştiinţelor sociale, ale artei şi literaturii, despre evenimente | I istorice mai importante, despre continente şi ţări, despre marile ; ■ personalităţi politice şi culturale, lămuresc succint termeni re- I' prezentînd nume proprii şi nume comune întîlnite frecvent în II literatura ştiinţifică, beletristică şi politică. || j Lucrarea cuprinde articole, informaţii şi referiri privind geo- || II grafia şi istoria, economia şi politica, ştiinţa şi cultura patriei || jj noastre. In cele patru volume există circa 6.000 de ilustraţii şi peste t­­ii 200 de planşe şi hărţi. Volumul I cuprinde literele A—C, avînd 880 de pagini. Brigăzile ştiinţifice la sate La formarea conştiinţei socialis­te a maselor de colectivişti şi la îmbogăţirea bagajului de cunoştin­ţe ştiinţifice a acestora, o contri­buţie însemnată o aduc brigăzile ştiinţifice. Şi în raionul Tîrnăveni, Co­mitetul de cultură şi artă a organizat 8 brigăzi ştiinţifice, ca­re au efectuat numai în ultimul timp ieşiri în comunele : Idrifaia, Coroiul Mic, Şeulia şi altele, un­de au lămurit peste 40 de între­bări puse de colectivişti. Zilele trecute, brigada ştiinţifică forma­tă din profesorul Teodor Bărbat, responsabil,­­ directorul Şcolii medii nr. 2 Tîrnăveni, — Mircea Şelaru, medic, Samson Bejan, pro­fesor, Guşatu Victor, avocat, Leo­­nida Gruia, ing. agronom — s-a deplasat în satul Feisa, comuna Jidvei. Şi aici, ca peste tot în raion, întrebările puse au fost deosebit de interesante. Multe întrebări au­­ fost legate de întărirea economico-organizatorică a G.A.C.: „Cum poate G.A.C. Jidvei să de­vină milionară“, „Rolul fondului de bază în întărirea G.A.C.“. La aceste întrebări a dat răspunsuri concrete tov. ing. Gruia Leonida, dînd exemple din viaţa practică a colectivelor fruntaşe din raion, în urma cărora numeroşi colectivişti ca : Popa Petru, Făgeţa loan, Po­pa loan s-au angajat că vor mun­ci cu mult elan pentru dezvolta­rea multilaterală a gospodăriei lor colective. Apoi, s-au dat răspunsuri la în­trebările „De ce se fac experienţe nucleare“, „Ce promite comunis­mul omenirii“, „Cum au fost lan­saţi cosmonauţii sovietici“ etc. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Intre 21 şi 28 decembrie s-a desfăşurat în Capitală cel de-al IV-lea Concurs republican al tine­rilor artişti din teatrele dramati­ce. In cadrul etapei finale a con­cursului s-au prezentat 16 spec­tacole integrale, piese într-un act, numeroase fragmente din specta­cole, precum şi artişti individuali. La etapa finală a concursului au participat 133 de actori, 16 re-­ gizori şi 6 scenografi din rîndul tinerelor talente. Sîmbătă dimineaţa a avut loc­­festivitatea de închidere în cadrul căreia au fost comunicate rezulta­tele concursului. Pe locul I s-au clasat: colecti­vul Teatrului „Lucia Sturdza Bu­­landra“ pentru spectacolul „Proştii sub clar de lună“ de T. Mazilu, electivul Teatrului pentru tineret şi copii pentru spectacolul „De n-ar fi iubirile“ de Dorel Dorian şi colectivul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ pentru specta­colul „Cercul de cretă caucazian“ de Bertolt Brecht. Locul II a fost ocupat de Tea­trul de stat din Braşov cu specta­colul „Chiriţa în Iaşi“ de V. A­­lecsandri şi de secţia maghiară a Teatrului de stat din Tg.Mureş cu spectacolul „Poveste din Irkutsk“ de A. Arbuzov. Pe locul III s-au clasat Teatrul de stat din Arad pentru specta­­colul „Antigona şi ceilalţi“ de P. Karvas şi Teatrul de stat din Sibiu pentru spectacolul „Prima zi de libertate“ de L. Kruczkow­­ski. La regie locul I a fost ocupat de regizorii Lucian Pintilie, pen­tru punerea în scenă a spectaco­lului „Prostii sub clar de lună“ şi Radu Penciulescu, pentru punerea în scenă a spectacolului „De n-ar fi iubirile“; locul II — regizorul Lucian Giurchescu, pentru specta­colul „Cercul de cretă caucazian“,­­ iar locul III — regizorii Călin I Florian, pentru spectacolul „Pri­ma zi de libertate“, Dinu Cernes­­cu, pentru spectacolul „Mielul turbat“, Ion Simionescu, pentru spectacolul „Chiriţa în Iaşi“ şi­­Szombati Gille Otto, pentru spec­­­tacolul „Febre“. A fost acordată o­­ menţiune regizorului Dan Alec­­sandrescu pentru spectacolul „An­tigona şi ceilalţi“. La scenografie s-a clasat pe lo­cul II scenograful Dan Nemţeanu.­, pentru scenografia spectacolului „Cercul de cretă caucazian“, iar pe locul III — Frenţiu Sever, pen­tru scenografia spectacolului „Antigona şi ceilalţi“, şi Elena Simirad-Munteanu pentru sceno­grafia spectacolului „Chiri­ţa în Iaşi“. A fost acordată o menţiune scenografului Virgil Mi­­loia, pentru scenografia spectaco­lului „Cazul studentului Lotrea­­nu“. La interpretare, pe locul I s-au clasat actorii Leopoldina Bălănu­ţă, George Constantin, Octavian Cottescu, Dumitru Furdui, Silvia Popovici, Tanai Bella, Rodica Tă­­pălagă. (Agerpres) Rezultatele celui de-al IV-lea Concurs republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice Activitate în timpul vacanţei de iarnă la Casa pionierilor din Piatra Neamţ. (Foto-Agerpres, GH. FRUNZA) Vacanţă plăcută ! In vacanţa de iarnă, Şcoala­­ medie nr. 1. „Alexandru Sahia‘­ din Tîrnăveni a organizat o se-­­­rie de activităţi cultural-educati­ve care s-au bucurat de o lar­gă popularitate în rîndurile ele­vilor. Dintre acestea pot fi amintite vizionările colective de filme în cadrul „Săptămînii filmului ro­mâne­sc". In cinstea aniversării a 15 ani de la proclamarea R.P.R. s-a or­ganizat un concurs „Drumeții ve­seli" cu tema: ,,Dezvoltarea regiu­nii Mureş-Autonomă Maghiară în anii puterii populare", la care au participat elevii claselor a XI-a A şi a XI-a B. Concursul a fost cîştigat de re­prezentanţii clasei a XI-a B, care au acumulat cele mai multe punc­­­­te. PAVEL TOMA steaua roșii Schija satului Şindrilele la munte şi covorul gros de paie la cîmpie erau cînd­va nelipsite şi de neînlocuit în peisajul satului cu case cît ciu­percile. Fîşiile de brad, înguste şi sub­ţiri, împreună cu paiele îngrămă­dite fereau sărăcăcioşii şi scunzii pereţi de pămînt sau de lemn de umezeala stropilor de ploaie, ori de apa zăpezilor de primăvară. Pe atunci, fotoreporterii gazete­lor erau necunoscuţi la ţară. Nu­­ interesa peisajul. Nu găseau ni­mic deosebit — totul era fără im­portanţă. Intr-adevăr, omul cu a­­paratul de fotografiat la gît n-a­­vea ce surprinde pe peliculă. Chiar dacă s-ar fi „sacrificat“, nu pu­tea avea nici o speranţă de reuşi­tă. la developarea filmului obţi­nea o pată — fără contrast, o pată neagră, oglindă a satului de atunci... De la sfîrşitul lanţului de zile negre, pline de nevoi şi sărăcie, s-a scurs mai bine de un deceniu. Acoperişurile de şindrilă şi de pa­ie, casele pitice, presărate pe dea­luri, văi sau sub stînci pleşuve, s-au împuţinat mult. Intr-un ritm accelerat, în perioada de timp scurtă, din tabloul satelor au dis­părut pentru totdeauna bordeiele numite case. In decurs de numai 15 ani lu­minoşi, viaţa şi aspectul satelor s-a schimbat într-atîta, incît o încercare de comparaţie cu trecu­tul e sortită imposibilităţii. Oamenii noi ai satelor înflori­toare, stăpînii caselor spaţioase, cu faţade moderne şi geamuri mari, bogat mobilate, făuritori ai unei vieţi din ce în ce mai îm­belşugate, harnicii şi pricepuţii colectivişti se preocupă acum de îmbogăţirea continuă a monogra­fiei satelor lor. Noian de scrisori sosesc zilnic la redacţie. Colectiviştii, învăţătorii, inginerii, medicii, profesorii din satele regiunii noastre ne vestesc despre unele planuri ale oamenilor în mijlocul cărora muncesc. In prezent, în satele noastre noi se desfăşoară adunările populare în care se discută şi se votează con­tribuţia voluntară. Interesul fiecărui cetăţean pen­tru ca tabloul viitor al propriului­­ sat să fie cît mai frumos, este concludent. Hotârîţi să imprime frumosul pentru totdeauna în toate dome­niile, întreaga masă a colectiviş­tilor participă la întocmirea schi­ţei satului de mîine. — Comuna Ulieş, raionul Lu­duş, se înnoieşte pe zi ce trece — ne scrie corespondentul n­ostru BERTA I, AVRAM. Numai în anul 1962, în satul Valea Sînmăr­­tinului a fost construită o şcoală nouă. Căminul cultural din co­mună a fost renovat şi i s-au turnat scări noi din beton. Pen­tru prelungirea clădirii şcolii din satul Sîngeorgiu s-a procurat de­ja materialul necesar. In anul tre­cut, cetăţenii din comună au efec­tuat prin muncă patriotică lu­crări în valoare de peste 10.000 de lei. Pentru anul acesta, colecti­viştii au votat în adunarea gene­rală să termine construcţia şcolii din Sîngeorgiu, să renoveze o clă­dire mare necesară şcolii de 8 ani din Ulieş-Sat, să mobileze sa­la căminului cultural cu scaune etc. Colectiviştii s-au hotărît ca în 1963, să efectueze aproape 300 de zile-muncă patriotică pentru înfrumuseţarea comunei, partici­­pînd la amenajarea străzilor, a parcurilor şi la repararea gardu­rilor, fîntînilor etc. — In afară de contribuţia în bani, fiecare colectivist din Va­lea Largă va contribui cu cîte 6 zile de muncă la construirea a încă două săli de clasă la şcoala din cătun, la terminarea noului local destinat dispensarului, pre­cum şi la toate celelalte con­strucţii şi acţiuni menite să în­frumuseţeze comuna — ne rela­tează corespondentul voluntar ILIE VLASA. După însufleţită adunare popu­lară — relatează corespondentul — a urmat un frumos program artistic prezentat de elevii şcolii din localitate. Pentru reuşitul pro­gram desfăşurat sub conducerea­­ directă a învăţătorilor Maria Mol- I­dovan şi Liceniu Costan — pro­gram alcătuit din poezii, cîntece, suite de dansuri populare şi sce­neta „Nota 10 la cuvîntul dat“ — elevii au smuls aplauze repetate din partea colectiviştilor specta­tori. — Şi colectiviştii din Sîngeru de Mureş, raionul Tg. Mureş, au hotărît să efectueze lucrări im­portante pentru a schimba faţa comunei. In anul acesta ei vor electrifica comuna şi vor renova căminul cultural. Tot în anul 1963, colectiviştii de aici vor con­strui o şcoală nouă de 8 ani la Dumbrăvioara. In comună sunt oameni inimoşi şi talentaţi , încheie AUGUSTIN CATANA, autorul scrisorii. Re­cent în sala căminului cultural din Dumbrăvioara a fost prezentată o piesă de teatru. Actorii?­­— colec­tivişti tineri. Reuşitul spectacol s-a bucurat de un deosebit succes. — Se va da în folosinţă localul pentru club şi bibliotecă. Va fi construită cancelaria la Şcoala de 8 ani din Dulcea, unde, de aseme­nea, prin muncă patriotică va fi împrejmuită şi clădirea şcolii. Se va construi un şopron şi o maga­zie la şcoala de lîngâ pod. Vor fi construite încă cinci podeţe co­munale. De-a lungul şoselii vor fi plantaţi încă 400 de pomi fruc­tiferi. Şanţurile vor fi curăţate pe o lungime de­­ aproximativ 2.000 de metri. Se vor executa lucrări de reparare şi întreţinere a dru­murilor de la Tireu şi Tişieu. Pentru stîlpii de înaltă tensiune vor fi săpate 25 de gropi. Prin defrişări de tufişuri şi desţeleniri, suprafeţei agricole care în ultimii 7 ani s-a mărit cu aproximativ 50 de ha, i se va adăuga încă 7 ha. Se va construi un saivan cu o capacitate de 500 de oi etc. Iată o parte din numeroasele lucrări ce vor fi executate în cursul anului acesta în comuna Ibăneşti-Pădure, raionul Reghin. Pentru electrificarea comunei, ibă­­neştenii au votat suma de 70.000 de lei. E doar o parte a importantelor hotărîri menite să înfrumuseţeze tot mai mult satul de munte ţi­nut cîndva în întuneric, sînt hotă­rîri luate recent în aduna­rea populară, de oamenii sa­tului reînnoit — încheie ILEANA DAN, corespondentă voluntară a ziarului nostru. * ... La redacţia ziarului sosesc zilnic zeci şi zeci de scrisori, care oglindesc preocupările conti­nue ale colectiviştilor pentru în­frumuseţarea tabloului satelor de azi — sate noi cu oameni care știu atît de bine să schițeze pro­priul lor viitor, PETRE G. Program artistic în cinstea fruntaşilor Recent, comitetul sindicatului de la Uzinele de fier Vlăhiţa a organizat o zi a fruntaşilor în producţie. Cu acest prilej echipele artistice de amatori de la Fabri-Partidul şi guvernul nostru a­cordă o atenţie deosebită dezvol­tării învăţămîntului de toate gra­dele, creării unor condiţii tot mai bune de învăţămînt. An de an se ridică noi lăcaşuri de cultură pînă şi în cele mai îndepărtate că­tune. A crescut numărul şcolilor medii. S-au dat în folosinţă clă­diri spaţioase şi confortabile pen­tru studenţi. In fotografie: Noul cămin stu­denţesc dat in folosinţă la Tg. Mureş către finele anului trecut, ca de confecţii din Miercurea Ciuc. Fabrica de confecţii din O­­dorhei, Fabrica de zahăr din Tg. Mureş, Fabrica de mobilă „23 August“ din Tg.Mureş şi de la Uzina de fier Vlăhiţa au prezen­tat un bogat program artistic. Printre muncitorii fruntaşi care au fost sărbătoriţi se numără jur­­naliştii András Dénes şi Filter Dénes, împreună cu echipele lor, care muncind cu entuziasm şi-au îndeplinit lunar planul de produc­ţie în proporţie de 121 —127, la sută. Spectatorii au apreciat prin vii aplauze programul prezentat de către echipele artistice. MARTON MARGARETA corespondent voluntar JOI 3 IANUARIE - TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Cînd copacii erau mari. Progresul: filmul Pe­dro pleacă în Sierra. Steagul ro­şu: filmul Destăinuiri. Tineretului: filmul Virsta de aur a comediei. Muncitoresc: filmul Focuri în munţi. Doja Gh.: filmul Nu vreau să mă însor. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Cinci cartuşe. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Povestea căluţului cocoşat LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Pretutin­deni trăiesc oameni MIERCUREA CUJC­A Doja Gh.: filmul Absenţă înde­lungă „ _-------- , „­odorghei Muncitoresc: filmul 49 zile In Pacific REGHIN Victoria: filmul Oameni şi fiare, seriile I—II TÎRNĂVENI 23 August: filmul Oameni şi fiare, seriile I—II TOPLIŢA Muncitoresc: filmul Flăcări în tan­xa Teatrul de stat din Tg. Mureş, secţia maghiară, prezintă joi 3 ia­nuarie, la orele 20, drama „Febre“ de H. Lovinescu. JOI 3 IANUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate: Controlul şi îngrijirea se­mănăturilor în timpul iernii; 8,08 — Melodii populare romîneşti şi ale minorităţilor naţionale; 8,30 — Muzică romînească de cameră; 9,00 —­ Vreau să ştiu; 9,25 — Muzică uşoară; 10,30 — Muzică populară romînească; 11,30 — Muzică uşoară; 12,00 — Muzică populară romînească; 14,00 — Cîntece şi jocuri populare romî­neşti; 14,30 — Muzică uşoară de compozitori romîni; 15,00 — Din folclorul popoarelor; 15,45 — „Rapsodia dobrogeană“ de Ludo­vic Feldman; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,10 — Muzică popu­lară romînească; 18,05 — Muzică uşoară; 19,15 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie; 20,30 — Muzică de dans; 21,30 — Mu­zică populară romînească; 22,55 — Muzică de dans. Programul II: 12,15 — Solişti sovietici de operetă; 12,45 — Mu­zică uşoară; 13,25 — Prelucrări de folclor de compozitori din ţări socialiste; 14,10 — Cîntă Văn­ Niculescu şi Ion Dacian; 15,10 — Muzică populară; 15,30 — Selec­­țiuni din operete; 16,30 — Muzica populară romînească interpretată de solişti şi formaţii artistice de amatori; 18,05 — Muzică popu­lară romînească; 19,00 — Piese corale de compozitori romîni îna­intaşi; 19,30 — Tinereţea ne e draga; 19,50 — Muzică de dans; 20,40 — Cîntă orchestra de mu­zică populară a Filarmonicii de stat din Cluj; 21,15 — Muzică de dans; 22,00 — Muzică uşoară romînească. * TG. MUREŞ 5—5,30 în limba romina: Muzică uşoară — Gîn­­duri, preocupări — Jocuri popu­lare — Recomandările Consiliului agricol regional. 5,30—6 în lim­ba maghiară: Program muzical­ pentru corespondenţii voluntari — Viaţa culturală la sate. 14,30—15 în limba maghiară: Ştiri — Muzi­că populară — Notă sportivă. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Muzică populară — Reportaje de teme industriale. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Din activitatea organizaţiilor de ma­să — Muzică populară — Cronica, tineretului — Muzică. Timpul probabil pentru urmă­toarele două zile. Vremea se ră­ceşte treptat, cerul mai mult aco­perit şi ninsori slabe temporare. Temperatura în scădere, noaptea va fi cuprinsă între minus 5 şi minus 12 grade, iar ziua între minus 4 şi plus 2 grade. Vînt slab din nord, apoi din nord-vest. Dimineața ceață pe văi. LOTO­ G-NIBAL Tragerea specială a Revelionului din 31 decembrie 1962 Fondul premiilor obișnuite 3.038.864 lei NUMERE IEȘITE: 88, 38, 73, 24, 52, 43, 80, 82, 26, 29. PREMII SPECIALE - A: 80, 38, 82; B: 73, 88, 43; C: 52, 29, 26. Premii suplimentare în obiecte: Extragerea 1: 80, 14, 38. Extra­gerea a Il-a: 51, 62, 39; Extrage­rea a IlI-a: 69, 54, 40, 70; Extra­gerea a IV-a: 78, 52, 73, 90; Ex­tragerea a V-a: 52, 11, 6, 66; Extragerea a Vl-a: 43, 73, 31, 17, 45; Extragerea a VI-a: 19, 22, 28, 77, 7; Extragerea a VIII-a: 19, 22, 33, 45, 68; Extragerea a IX-a: 66, 88, 2, 68, 26; Extragerea a X-a: 61, 74, 19, 72, 49. OBSERVAȚII: Biletele cîștigătoare trebuie de­puse pentru omologare, cel mai tîrziu pînă sîmbătă, 5 ianuarie 1963, orele 13.

Next