Steaua Roşie, februarie 1963 (Anul 12, nr. 26-49)

1963-02-01 / nr. 26

. Arături In plină iarnă Cu toate că temperatura s-a menţinut scăzută, colectiviştii din Petelea, raionul Reghin, au conti­nuat executarea lucrărilor agri­cole, mai ales transportul gunoiului de grajd. Cercetînd starea solului de sub stratul de zăpadă, colectiviştii au sfătuit pe tractorişti să continue efectuarea arăturii adinei. Trac­toriştii Andraş Simion, Bucin Iuliu şi Palcu Teodor au ieşit zile de-a rindul la arat în plină iarnă, efectuînd această lucrare pe par­celele rămase nearate din toamnă. IPAN OLTEAN corespondent voluntar Să fie intensificat ritmul de transportare pe cîmp a îngrăşămintelor naturale Perioada de iarnă constituie cel mai bun prilej pentru transportul îngrăşămintelor naturale pe cîmp. Intru cît în acest anotimp lucră­rile agricole sînt limitate, în gos­podăriile colective sînt şi braţe de muncă suficiente care să ia parte la această lucrare. Zăpada căzută din abundenţă în cursul acestei ierni, face posibilă folosi­rea unui mijloc foarte economicos la transportul gunoiului şi anu­me: sania. Cu toate acestea, din situaţia deţinută de Consiliul agricol re­gional reiese că între 1 şi 24 ia­nuarie a. c., gospodăriile colective din regiunea noastră au transpor­tat abia 34.656 tone de îngrăşă­minte naturale pe o suprafaţă de 1.623 ha. Gospodăriile colective din raionul Odorhei au transportat *-------------­-----□□--------------------­8.240 tone pe 383 ha, cele din ra­ionul Reghin 13.785 tone pe 325 ha, iar cele din raionul Tg. Mureş 6.909 tone pe 300 ha. Situaţie cu totul nesatisfăcătoa­re în ceea ce priveşte transportul gunoiului de grajd există şi în raioanele Luduş, Tîrnăveni, Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa. Nu mai vorbim de gospodăriile colective din raza oraşului Tg. Mureş, care după cum reiese din situaţia agri­colă, în ultimele trei săptămîni n-au transportat pe cîmp nici o tonă de gunoi de grajd. Este de datoria consiliilor agri­cole raionale, a organizaţiilor de partid, să ia toate măsurile orga­nizatorice, care să ducă la folosi­rea din plin a mijloacelor exis­tente, a tuturor atelajelor­ pentru ca în aceste zile de iarnă să fie transportate pe cîmp cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte natu­rale. Propuneri ale cetăţenilor In comuna Subcetate există un pod vechi de peste 50 de ani peste Mureş. Intr-o adunare populară ţinută recent, cetăţenii au propus şi ho­­tărît ca în locul podului vechi să construiască unul nou, modern. Au hotărît de asemenea, ca tot prin muncă patriotică, să schimbe cursul Mureşului pentru a împie­dica inundaţiile atît de frecvente primăvara. PETRU MUREŞAN corespondent voluntar N­­.I.S. „ELECTRO­ MUREŞ“ | Ă-- - Tg. Mureş, str. Kossuth­­- nr. 114 tel.24—86. ^ i­­ 1­­ .. Livrează fără repartiţie \ ? f ) 9 maşină de calculat manuală t P 9 maşină de găurit electric-manuală de 23 mm. ' ? ‘ j 9 maşină de frecat mozaic electrică ? ' } } 9 vibrator de cofraj electric de suprafaţă \ 3 ( p 9 ciocan electric de burat traverse. ) I COMPLEXUL PENTRU INDUSTRIALIZAREA I I LEMNULUI I­­ REGHIN I * Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară SI I andaseaza imeilsat: | i -u". inginer cu specialitatea industrializarea lemnului, ^ S avînd 5 ani vechime în producție, S I — Un inginer sau tehnician energetic . De asemenea mai ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — un maistru în produse finite din lemn (specialitatea j| gfj ambarcaţiuni) _ g X — un maistru în produse finite din lemn (specialitatea x 1 mobilă) « S — un maistru în produse semifinite din lemn­Maiştrii vor trebui să îndeplinească condiţiile prevăzute de x I H.C.M. nr. 1061/1959, înscrierile și actele vor fi depuse la X X sediul întreprinderii pînă la data de 15 martie 1963.. I Actele sînt cele prevăzute în regulamentul aprobat prin X I HCM nr. 875/1960. . I Concursul va avea loc la sediul întreprinderii la data de X * 25 martie 1963. Informații suplimentare se pot obţine şi x 1 telefonic, v­ vvvvxxxyX5»CXXXXXXXXXXXX>ÎXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX:x UZINA DE PROTOTIPURI ŞI REPARAŢII DE UTILAJ CHIMIC DIN FĂGĂRAŞ angajează de urgenţă ingineri mecanici şi metalurgişti, tehnicieni, maiştrii me­canici, maistru turnător. De asemenea angajează muncitori cu înaltă calificare: — sudori electrici şi autogen — lăcătuşi cazangii —■ lăcătuşi mecanici — kobinatori Informaţii la serviciul personal Telefon nr. 819 DDDOXCD X <v r\s rv X/ <X /X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X«» X» X/ X/ 'X/ X# X/ X# X/ X/ X^ ? ? ; Asociaţia crescătorilor de albine ^ — Filialele raionale şi orăşenească Tg. Mureş — g ^ORGANIZEAZĂ între 4 şi 22 februarie a. c. ? t un curs de iniţiere j ? pentru începători, în limbile romînă şi maghiară. i t înscrierile se fac zilnic între orele 17—20 la sediul Aso- Z ' ciaţiei din Tg. Mureş, str. Lenin nr. 15, telefon 31.83. ?­­ Conducerea o 1 G xz <Xz X-< X-/ <X/ /X» <X/ <X/ rv X»> Xz ■'X/ <X/ rv ^V X»» rX; <V <X/ *Xr X^ /X <X/ X »X/ X7 ^X/ Seară albă de lamă, cu sch­­­elit de zăpadă sub tălpi, cu gu­lere ridicate şi ochi înlăcrimaţi de ger. O seară ca multe alte­le, cu oameni ce vin şi pleacă înspre şi dinspre frumoasa clă­dire a clubului muncitoresc din Luduş.­ In holuri e deocamdată gălăgie. Dincolo de uşi, în săli, se munceşte însă intens. Tovarăşul Enyedi, directorul clubului, nu ştie unde să mă invite mai întîi. — In sala ma­re lucrează tovarăşele din cer­cul de croitorie, dincolo, una dintre cele patru echipe de tea­tru are repetiţie la piesa „Oas­petele căzut din cer", într-o sa­lă de la etaj cei din formaţia de mandoline învaţă noi cînte­­ce, iar în altă sală activitatea de club e în toi: se joacă şah, tenis de masă, table, rummy, biliard. Unde doriţi să intraţi? Apăs pe clanţa primei uşi. In faţa celor cîteva mese lungi în­cărcate cu modele din carton, foarfeci, creioane, liniare etc., patruzeci şi cinci de femei ur­măresc explicaţiile la tablă ale profesoarei lor, tovarăşa Roza­lia Kolozsvári, despre croiul spatelui unui nou model de ro­chie. Desenele de pe tablă, re­duse c­u dimensiuni, sunt prinse pe foi de hirtie. Apoi intră in funcţie m­etrul-panglică, foarfe­cele... Se lucrează intens. Nu în­drăznesc să întrerup cu vreo întrebare glasul metalic al foar­fecelor. In şoaptă conducătoarea cercului îmi înşiră cîteva nu­me: Ana Bodea şi Maria Paul muncitoare la fabrica de zahăr, Rozalia Szász şi Olivia Tele­­can colectiviste, Neli Anichitei şi Erna Kăszony casnice... Sub mîinile lor harnice, păr­ţile rochiţelor prind contururi. O femeie mai în virstă îşi şi vede fetiţa îmbrăcată în rochia fă­cută de însăşi maică-sa. O tine­rică de la masa a doua, se vede la balul de sîmbătă seara în cea mai frumoasă rochie. O va purta cu mîndrie fiind rodul mîinilor ei pricepute. Pe Carol Bartuş, cel care con­fecţionează din lemn model­, pentru turnare. Îl cunosc toţi din fabrică ca pe unul din cei mai pricepuţi muncitori. Dar parcă în echipa de teatru se­­lasă mai prejos? Unii­­i zic în glumă că s-a luat la întrece­re cu nevastă-sa, care de ase­menea face parte din echipa de teatru. I-am întilnit pe amîndoi la re­petiţii. Carol cel mic, elev in clasa a Xl-a îşi privea amu­zat părinţii. Dacă ar fi profe­sor, n-ar şti la care dintre ei să-i dea nota 10 pentru inter­pret­are. Nici directorul nu ştie despre care artist amator să-mi vorbească mai until, despre mais­trul loan Szakács, despre tîm­­plarul Francisc Nagy, despre muncitorul loan Gogea sau des­pre funcţionara Elisabeta Ker­tész sau alţi interpreţi talentaţi ai rolurilor din piesele „Oas­petele căzut din cer". „Băieţii veseli", „Suflet de hârt­ie" şi „Revelionul", care se pregătesc în aceste zile. * Profesorul Constantin Teog­­noste îşi trece degetele peste coardele tuturor celor 16 man­doline. Vrea să se convingă da­că micii membri ai formaţiei şi-au acordat bine instrumente­le. Se anunţă apoi cîntecul. La un semnal mandolinele se ridi­că de pe genunchi. La un al­tul Încăperea se umple de un ropot de picuri cristaline ce bat în fereastra inimii deschizînd­­o spre primăvara cîntecelor. Unele degete apasă încă pu­ţin stîngace pe capătul de sus al coardelor. Nici nu e de mi­rare, că doar abia cu două luni şi ceva în urmă au început să modeleze vibraţiile strunelor. Dar şi Iolanda Varga, şi Iosif Văradi, şi Emil Andronic, şi ru­mena Luminiţa Pleşca, şi Doina Miclea, şi toţi ceilalţi tineri mun­­zicieni sînt hotăriţi să pătrun­dă cit mai repede în tainele notelor, să înveţe cut mai bine cântecele, pentru a-i ajunge pe cei din anul II, cu care să alcă­tuiască împreună o puternică orchestră. ★ Seară de seară, la clubul muncitoresc din Luduş se adu­nă oamenii muncii din oraş şi copiii lor, pentru a petrece cli­pe plăcute în tovărăşia muzicii, teatrului şi filmului. Pentru ei se organizează întreceri de şah şi de alte jocuri de cameră, audiţii colective la radio, vizi­onări ale programului de tele­viziune. Săptăminal, ei ascultă cite o conferinţă, iar in curînd participanţii la cursurile de ri­dicare a calificării îşi vor putea îmbogăţi cele însuşite la lecţii cu noi cunoştinţe predate în cadrul lectoratului ce se orga­nizează aici. De două ori pe lu­nă muncitorii ascultă conferin­ţe din ciclul „Să cunoaştem U.R.S.S.“, iar în alte două zile din lună vizionează filme do­cumentare, tehnice şi de popu­larizare a ştiinţei. Nu sunt ra­re nici călătoriile pe hartă, cum ar fi cea intitulată „Patria noastră In 1965". Formaţiile artistice se pregă­tesc intens nu numai pentru programele ce se prezintă In lo­calitate, ci şi pentru cele la care, acum In preajma alegeri­lor de deputaţi, se vor deplasa în satele raionului. Cu o zi îna­intea vizitei noastre, orchestra de muzică populară şi soliştii au prezentat un program la Gheja, înaintea căruia cei pes­te 400 de colectivişti prezenţi în sală au ascultat o conferin­ţă despre „Democraţia socialis­tă". In duminicile ce urmează, formaţiile se vor deplasa la Dileul Nou, Iernut şi în alte localităţi. Artiştii amatori din rindul muncitorilor fabricii de zahăr, cum ar fi cei din forma­ţiile de teatru, din orchestră sau soliştii vocali ca Vasile Ra­du şi Maria Boşneag, sunt aş­teptaţi cu drag pe scenele case­lor de cultură sau căminelor culturale. Pentru a împărtăşi sutelor de oameni ai muncii din oraş şi raion din veselia cîntecelor, pen­tru a petrece ei înşişi o oră sau două in mod plăcut, în ciu­da frigului de afară, oamenii vin la club unde întîlnesc nu numai lumina şi căldura încă­perii, ci mai mult, lumina şi căldura ştiinţei şi artei. MIHAIL FILIMON SEARA LA CLUB NOTA FRIZE SUB ZAPADA Iarna cu mantia-i imaculată dom­neşte peste tot. Pe bunii gospodari ea i-a găsit bine pregătiţi, aprovi­zionaţi cu de toate. Pe alţii i-a gă­sit am putea spune în „haine sub­ţiri“ şi cu un noian de griji. Griju­lii din fire, dar cu multe treburi nerezolvate se găsesc şi conducăto­rii Fabricii de parchete, butoaie şi lăzi din Sîncrăieni. Dăunăzi, pe va­lea Oltului, de pe vîrful Harghitei, vîntul sufla în rafale prin curtea fabricii, peste rampa de descărcare C.F.R. şi din păcate şi peste gră­mezile de frize, cherestea de fag şi stejar aruncate la întîmplare în gară. „Nu avem frize uscate, nu a­­vem stocuri suficiente de cherestea, îmi spuneau tehnicienii fabricii. Cheresteaua verde ne influenţează căliterea produselor“. Intorcîndu-mă la rampa de la intrare, am privit cu nelinişte spre bietele pachete de frize aruncate în fel şi chip, la cheresteaua, care zăcea sub stratul de zăpadă gros de 40 cm. Şi m-am întrebat atunci, cum de aceşti con­ducători ai fabricii au permis ca peste 200 de m­c de frize şi che­restea să zacă sub zăpadă în acest miez de iarnă ? Oare această canti­tate nu şi-ar fi găsit locul binemeri­tat în depozitele fabricii ? Fără în­doială că da. Insă serviciul­­de a­­provizionare, conducerea adminis­trativă a întreprinderii au uitat pe semne că frizele şi cheresteaua nu au intrat în depozit o dată cu fişe­le de expediţie, care acum se gă­sesc la căldură şi trec prin mîna recepţionarilor. Noi le spunem însă deschis, că asemenea nepăsare va influenţa ne­gativ asupra producţiei viitoare a fabricii. Frizele şi cheresteaua nesti­vuite corect, vor crăpa din cauza gerului, iar cînd zăpada se va topi, apa va pătrunde în lemn şi-i va spori umiditatea. Atunci din stocul acesta nu se va putea lucra, iar us­carea materialului va aduce cheltu­ieli în plus. Ar fi bine ca și tovară­șii din conducerea I.F.-ului Miercu­rea Ciuc, cînd fac vizite fabricii din Sîncrăieni să „privească“ măcar din tren, cînd se întorc acasă, ma­terialul acesta aruncat la întîmpla­­re, iar pe „bunii“ gospodari ai fa­bricii îi invităm să-şi pună la încer­care forţele şi să scoată din zăpadă lemnul de lucru de care vor avea nevoie în curînd. Depozitul are spaţiu suficient, doar iniţiativă şi mai mult simţ de răspundere vă trebuie, tovarăşi conducători ai fa­bricii din Sîncrăieni. GH. BĂRBULESCU Priviţi rampa de descărcare improvizată, de la Fabrica de par­chete, butoaie şi lăzi din Sîncrăieni. Pachetele de frize şi cheres­teaua dorm în dezordine, sub stratul de zăpadă gros de 40 cm. roc La punctul de agitaţie din Lunca Bradului Ţinînd seama de sarcinile care stau în faţa muncii culturale în a­­ceastă perioadă premergătoare a­­legerilor de deputaţi în sfaturile populare comunale şi oraşele de subordonare raională, conducerea căminului cultural din Lunca Bra­dului a întocmit un plan de mun­că concret. Printre sarcinile princi­pale prevăzute în plan, la loc de frunte se situează deschiderea punctului de agitaţie şi dotarea lui cu toate cele necesare, printre ca­re aparat de radio, broşuri şi cărţi, ziare şi reviste, asigurarea persoa­nelor care să facă de serviciu în mod permanent și care instruite te­meinic, să dea lămuririle necesare alegătorilor care se prezintă aici. Lucruri deja înfăptuite. O altă sarcină care s-a prevăzut și care este deja în curs de rezol­vare este aceea de întocmire a unor repertorii axate pe problema alege­rilor. In acestea vor fi cuprinse poezii ca: „Votez“ de Virgil Teo­­dorescu, „Cuvînt pentru aleşii noş­tri“, „Ieri şi azi“­­ de Eugen Je­­beleanu etc., care vor fi recitate în zilele de duminică în faţa cetăţe­nilor de către tinerii Bota Maria, Cif Cruciţa, Pop Teodor şi alţii. De asemenea se va prezenta come­dia „Jos Tudorache, sus Tudora­­che" , de Mircea Ştefănescu, a­­vînd ca temă alegerile din trecut, pe care o pregătesc tinerii din co­mună. . Brigada artistică de agitaţie va prezenta un program intitulat: „Oa­meni noi, timpuri noi“ şi „In cin­stea voastră“, pentru cei care vo­tează pentru prima dată. Conferinţele care se vor prezen­ta în faţa alegătorilor în cadrul că­minului cultural, respectiv în ca­drul clubului, vor fi de asemenea interesante, printre ele numărîndu­­se cea intitulată : „Ţara întreagă un imens şantier“ şi altele. Pentru îndeplinirea acestor sar­cini au fost antrenate în muncă toate cadrele didactice din comună. Se pregătesc de asemenea nume­roase dansuri populare romîneşti şi maghiare locale, precum şi cîntece. L. VAS IU □COC Pe cîaid lecţia a 8-a? La gospodăria colectivă din Ulieş, raionul Luduş, pînă zilele trecute, la cercul pentru creşterea animalelor, lectorul Teodor Gorea a predat 28 de lecţii, la care au participat în medie cîte 40—45 de cursanţi.­ Printre cei mai activi cursanţi se numără Ormenişan Teodor, Moldovan Pavel, Cîmpean Vasile, Teglaş Petru, Szabó Albert şi alţii.­­Cu toate că la acest cerc tre­burile merg bine, se constată o ră­­mînere în urmă în ceea ce pri­veşte predarea lecţiilor la cercul pentru cultura plantelor de cîmp. Unde din lipsa unui lector perma­nent, pînă zilele trecute au fost predate doar 7 lecţii. Cînd se va ţine lecţia a 8-a? AVRAM BERTA corespondent voluntar steaua roșii „Tăietorii de lemne” dans din raionul Reghin interpretat de Ansamblul de cîntece și dan­suri din­­Tg.Mureș. Pe urmele materialelor publicate „DUMINICA LA CĂMINELE CULTURALE“ In coloanele ziarului nostru nr. 296 din luna decembrie a anului trecut, a fost publicat un raid-an­­chetă, sub titlul de mai sus. Pentru remedierea lipsurilor sem­nalate, Sfatul popular raional Tg. Mureş, ne arată că, Comitetul de cultură şi artă raional şi Casa raională de cultură cu ocazia in­structajelor, discuţiilor şi a îndru­mărilor metodice au recomandat ca, pe lingă piese de teatru, cor, brigăzi artistice de agitaţie, să se prevadă în programe şi seri de calcul, montaje literare, călătorii imaginare pe hartă etc. . Tot în vederea înlăturării lipsu­rilor semnalate, Casa de cultură din Sîngeorgiu de Pădure a or­ganizat un schimb de experienţă în comuna Sărăţeni, în cadrul că­ruia au fost dezbătute probleme­le arătate în raidul-anchetă publi­cat în ziar. Referindu-se tot la acelaşi raid­­anchetă, Sfatul popular al raionu­lui Reghin, ne face cunoscut că, Comitetul de cultură şi artă raio­nal a studiat materialul publicat şi, mai ales, cazurile semnalate în legătură cu lipsurile constatate în raionul Reghin şi că au fost luate măsuri pentru remedierea lor. Astfel, în şedinţa din luna trecu­tă, ţinută cu bibliotecarii comu­nali, s-au dat indicaţii ca toate bibliotecile să fie deschise şi du­minica, atît înainte de masă cit şi după-masă. Pînă acum, după vechiul orar, după-masă bibliote­cile erau închise. In legătură cu aprovizionarea căminelor culturale cu lemne de foc, s-a luat legătura cu sfaturi­le populare comunale și cu direc­torii de cămine, pentru a se asi­gura combustibilul necesar pe plan local sau de la I.F. Reghin. De asemenea, se mai arată că Sfatul popular al comunei Cră­­iești a luat măsuri pentru asigu­rarea încălzirii căminului, insta­­lînd aici încă o tobă. VINERI 1 FEBRUARIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Miracolu, lupilor. Progresul: filmul Regăsi­rea. Steagul roşu: filmul Crimă fără pedeapsă. Tineretului: fil­mul De sîmbătă pînă luni. Mun­citoresc: filmul Omul amfibie. Doja Gh.: filmul Numai o glumă. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Oameni şi fiare LUDUŞ 30 Decembrie: filmul La 30 de ani MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul Casa de la răscruce ODORHEI Muncitoresc: filmul O viaţă REGHIN Victoria: filmul Soare şi um­bră TIRNAVENI 23 August: filmul La 30 de ani VINERI 1 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate: Amplasarea construcţiilor a­­grozootehnice; 9,05 — Din folclo­rul popoarelor; 10,00 — Muzică avietică interpretată de ansamblu­­ile noastre corale; 10,30 — Muzi­că de estradă; 11,30 — Fragmente din opereta „Lăsaţi-mă să cînt“ de Gherase Dendrino; 12,20 — Mu­zică populară romînească; 12,38 — Concertul pentru orchestră de cameră de Zeno Vancea; 14,00 — Concert de prînz; 15,00 — Muzi­că instrumentală de compozitori romîni; 15,20 — Cîntă Roxana Matei şi Gică Petrescu; 15,45 — Suita I în Do major pentru or­chestră de George Enescu; 16,15 — Vorbește Moscova; 17,30 —■ In slujba patriei;­­ 18,00 —­Universi­tatea tehnică Radio; 19,00 — Jur­nalul satelor; 20,40 — Muzică u­­șoară romînească; 21,30 — Muzi­că populară romînească cerută de ascultători. Programul II: 12,45 — Valsuri; 14,10 Piese romîneşti pentru fanfară; 14,30 — Muzică uşoară; 15,00 — Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite re­giuni ale ţării; 15,35 — Actuali­tatea în ţările socialiste; 16,10 — Muzică uşoară; 16,50 — Tri­buna Radio; 19,00 — Muzică ro­mînească de estradă; 19,30 — Tea­tru la microfon: „Institutorii“ de Otto Ernst; 21,02 —* Melodii populare romînești; 22,35 &* Muzi­­că uşoară. TOPLIŢA Muncitoresc, filmul Al nouălea cerc Teatrul de stat din Tg. Mureş, secţia maghiară, prezintă vineri 1 februarie, la orele 20, piesa ,Romeo, Sulieta şi întunericul" de J. Otcenasek. Teatrul de stat de păpuşi din Tg.Mureş, prezintă vineri 1 februa­rie, la orele 10 şi 15, „Rochiţa cu figuri". Alte manifestări Casa de educaţie sanitară şi Crucea roşie organizează dumini­că, 3 februarie, la orele 11, la Casa de educaţie sanitară din str. Bartók Béla nr. 1, o conferinţă în limba română intitulată „Ali­mentaţia raţională“. Conferenţiar dr. Vilhelem Andrei, medic primar. După conferință va rula filmul „Cîntec de leagăn“. Intrarea libe­ră.

Next