Steaua Roşie, februarie 1963 (Anul 12, nr. 26-49)
1963-02-01 / nr. 26
. Arături In plină iarnă Cu toate că temperatura s-a menţinut scăzută, colectiviştii din Petelea, raionul Reghin, au continuat executarea lucrărilor agricole, mai ales transportul gunoiului de grajd. Cercetînd starea solului de sub stratul de zăpadă, colectiviştii au sfătuit pe tractorişti să continue efectuarea arăturii adinei. Tractoriştii Andraş Simion, Bucin Iuliu şi Palcu Teodor au ieşit zile de-a rindul la arat în plină iarnă, efectuînd această lucrare pe parcelele rămase nearate din toamnă. IPAN OLTEAN corespondent voluntar Să fie intensificat ritmul de transportare pe cîmp a îngrăşămintelor naturale Perioada de iarnă constituie cel mai bun prilej pentru transportul îngrăşămintelor naturale pe cîmp. Intru cît în acest anotimp lucrările agricole sînt limitate, în gospodăriile colective sînt şi braţe de muncă suficiente care să ia parte la această lucrare. Zăpada căzută din abundenţă în cursul acestei ierni, face posibilă folosirea unui mijloc foarte economicos la transportul gunoiului şi anume: sania. Cu toate acestea, din situaţia deţinută de Consiliul agricol regional reiese că între 1 şi 24 ianuarie a. c., gospodăriile colective din regiunea noastră au transportat abia 34.656 tone de îngrăşăminte naturale pe o suprafaţă de 1.623 ha. Gospodăriile colective din raionul Odorhei au transportat *------------------□□--------------------8.240 tone pe 383 ha, cele din raionul Reghin 13.785 tone pe 325 ha, iar cele din raionul Tg. Mureş 6.909 tone pe 300 ha. Situaţie cu totul nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte transportul gunoiului de grajd există şi în raioanele Luduş, Tîrnăveni, Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa. Nu mai vorbim de gospodăriile colective din raza oraşului Tg. Mureş, care după cum reiese din situaţia agricolă, în ultimele trei săptămîni n-au transportat pe cîmp nici o tonă de gunoi de grajd. Este de datoria consiliilor agricole raionale, a organizaţiilor de partid, să ia toate măsurile organizatorice, care să ducă la folosirea din plin a mijloacelor existente, a tuturor atelajelor pentru ca în aceste zile de iarnă să fie transportate pe cîmp cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte naturale. Propuneri ale cetăţenilor In comuna Subcetate există un pod vechi de peste 50 de ani peste Mureş. Intr-o adunare populară ţinută recent, cetăţenii au propus şi hotărît ca în locul podului vechi să construiască unul nou, modern. Au hotărît de asemenea, ca tot prin muncă patriotică, să schimbe cursul Mureşului pentru a împiedica inundaţiile atît de frecvente primăvara. PETRU MUREŞAN corespondent voluntar N.I.S. „ELECTRO MUREŞ“ | Ă-- - Tg. Mureş, str. Kossuth- nr. 114 tel.24—86. ^ i 1 .. Livrează fără repartiţie \ ? f ) 9 maşină de calculat manuală t P 9 maşină de găurit electric-manuală de 23 mm. ' ? ‘ j 9 maşină de frecat mozaic electrică ? ' } } 9 vibrator de cofraj electric de suprafaţă \ 3 ( p 9 ciocan electric de burat traverse. ) I COMPLEXUL PENTRU INDUSTRIALIZAREA I I LEMNULUI I REGHIN I * Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară SI I andaseaza imeilsat: | i -u". inginer cu specialitatea industrializarea lemnului, ^ S avînd 5 ani vechime în producție, S I — Un inginer sau tehnician energetic . De asemenea mai ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — un maistru în produse finite din lemn (specialitatea j| gfj ambarcaţiuni) _ g X — un maistru în produse finite din lemn (specialitatea x 1 mobilă) « S — un maistru în produse semifinite din lemnMaiştrii vor trebui să îndeplinească condiţiile prevăzute de x I H.C.M. nr. 1061/1959, înscrierile și actele vor fi depuse la X X sediul întreprinderii pînă la data de 15 martie 1963.. I Actele sînt cele prevăzute în regulamentul aprobat prin X I HCM nr. 875/1960. . I Concursul va avea loc la sediul întreprinderii la data de X * 25 martie 1963. Informații suplimentare se pot obţine şi x 1 telefonic, v vvvvxxxyX5»CXXXXXXXXXXXX>ÎXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX:x UZINA DE PROTOTIPURI ŞI REPARAŢII DE UTILAJ CHIMIC DIN FĂGĂRAŞ angajează de urgenţă ingineri mecanici şi metalurgişti, tehnicieni, maiştrii mecanici, maistru turnător. De asemenea angajează muncitori cu înaltă calificare: — sudori electrici şi autogen — lăcătuşi cazangii —■ lăcătuşi mecanici — kobinatori Informaţii la serviciul personal Telefon nr. 819 DDDOXCD X <v r\s rv X/ <X /X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X«» X» X/ X/ 'X/ X# X/ X# X/ X/ X^ ? ? ; Asociaţia crescătorilor de albine ^ — Filialele raionale şi orăşenească Tg. Mureş — g ^ORGANIZEAZĂ între 4 şi 22 februarie a. c. ? t un curs de iniţiere j ? pentru începători, în limbile romînă şi maghiară. i t înscrierile se fac zilnic între orele 17—20 la sediul Aso- Z ' ciaţiei din Tg. Mureş, str. Lenin nr. 15, telefon 31.83. ? Conducerea o 1 G xz <Xz X-< X-/ <X/ /X» <X/ <X/ rv X»> Xz ■'X/ <X/ rv ^V X»» rX; <V <X/ *Xr X^ /X <X/ X »X/ X7 ^X/ Seară albă de lamă, cu schelit de zăpadă sub tălpi, cu gulere ridicate şi ochi înlăcrimaţi de ger. O seară ca multe altele, cu oameni ce vin şi pleacă înspre şi dinspre frumoasa clădire a clubului muncitoresc din Luduş. In holuri e deocamdată gălăgie. Dincolo de uşi, în săli, se munceşte însă intens. Tovarăşul Enyedi, directorul clubului, nu ştie unde să mă invite mai întîi. — In sala mare lucrează tovarăşele din cercul de croitorie, dincolo, una dintre cele patru echipe de teatru are repetiţie la piesa „Oaspetele căzut din cer", într-o sală de la etaj cei din formaţia de mandoline învaţă noi cîntece, iar în altă sală activitatea de club e în toi: se joacă şah, tenis de masă, table, rummy, biliard. Unde doriţi să intraţi? Apăs pe clanţa primei uşi. In faţa celor cîteva mese lungi încărcate cu modele din carton, foarfeci, creioane, liniare etc., patruzeci şi cinci de femei urmăresc explicaţiile la tablă ale profesoarei lor, tovarăşa Rozalia Kolozsvári, despre croiul spatelui unui nou model de rochie. Desenele de pe tablă, reduse cu dimensiuni, sunt prinse pe foi de hirtie. Apoi intră in funcţie metrul-panglică, foarfecele... Se lucrează intens. Nu îndrăznesc să întrerup cu vreo întrebare glasul metalic al foarfecelor. In şoaptă conducătoarea cercului îmi înşiră cîteva nume: Ana Bodea şi Maria Paul muncitoare la fabrica de zahăr, Rozalia Szász şi Olivia Telecan colectiviste, Neli Anichitei şi Erna Kăszony casnice... Sub mîinile lor harnice, părţile rochiţelor prind contururi. O femeie mai în virstă îşi şi vede fetiţa îmbrăcată în rochia făcută de însăşi maică-sa. O tinerică de la masa a doua, se vede la balul de sîmbătă seara în cea mai frumoasă rochie. O va purta cu mîndrie fiind rodul mîinilor ei pricepute. Pe Carol Bartuş, cel care confecţionează din lemn model, pentru turnare. Îl cunosc toţi din fabrică ca pe unul din cei mai pricepuţi muncitori. Dar parcă în echipa de teatru selasă mai prejos? Uniii zic în glumă că s-a luat la întrecere cu nevastă-sa, care de asemenea face parte din echipa de teatru. I-am întilnit pe amîndoi la repetiţii. Carol cel mic, elev in clasa a Xl-a îşi privea amuzat părinţii. Dacă ar fi profesor, n-ar şti la care dintre ei să-i dea nota 10 pentru interpretare. Nici directorul nu ştie despre care artist amator să-mi vorbească mai until, despre maistrul loan Szakács, despre tîmplarul Francisc Nagy, despre muncitorul loan Gogea sau despre funcţionara Elisabeta Kertész sau alţi interpreţi talentaţi ai rolurilor din piesele „Oaspetele căzut din cer". „Băieţii veseli", „Suflet de hârtie" şi „Revelionul", care se pregătesc în aceste zile. * Profesorul Constantin Teognoste îşi trece degetele peste coardele tuturor celor 16 mandoline. Vrea să se convingă dacă micii membri ai formaţiei şi-au acordat bine instrumentele. Se anunţă apoi cîntecul. La un semnal mandolinele se ridică de pe genunchi. La un altul Încăperea se umple de un ropot de picuri cristaline ce bat în fereastra inimii deschizîndo spre primăvara cîntecelor. Unele degete apasă încă puţin stîngace pe capătul de sus al coardelor. Nici nu e de mirare, că doar abia cu două luni şi ceva în urmă au început să modeleze vibraţiile strunelor. Dar şi Iolanda Varga, şi Iosif Văradi, şi Emil Andronic, şi rumena Luminiţa Pleşca, şi Doina Miclea, şi toţi ceilalţi tineri munzicieni sînt hotăriţi să pătrundă cit mai repede în tainele notelor, să înveţe cut mai bine cântecele, pentru a-i ajunge pe cei din anul II, cu care să alcătuiască împreună o puternică orchestră. ★ Seară de seară, la clubul muncitoresc din Luduş se adună oamenii muncii din oraş şi copiii lor, pentru a petrece clipe plăcute în tovărăşia muzicii, teatrului şi filmului. Pentru ei se organizează întreceri de şah şi de alte jocuri de cameră, audiţii colective la radio, vizionări ale programului de televiziune. Săptăminal, ei ascultă cite o conferinţă, iar in curînd participanţii la cursurile de ridicare a calificării îşi vor putea îmbogăţi cele însuşite la lecţii cu noi cunoştinţe predate în cadrul lectoratului ce se organizează aici. De două ori pe lună muncitorii ascultă conferinţe din ciclul „Să cunoaştem U.R.S.S.“, iar în alte două zile din lună vizionează filme documentare, tehnice şi de popularizare a ştiinţei. Nu sunt rare nici călătoriile pe hartă, cum ar fi cea intitulată „Patria noastră In 1965". Formaţiile artistice se pregătesc intens nu numai pentru programele ce se prezintă In localitate, ci şi pentru cele la care, acum In preajma alegerilor de deputaţi, se vor deplasa în satele raionului. Cu o zi înaintea vizitei noastre, orchestra de muzică populară şi soliştii au prezentat un program la Gheja, înaintea căruia cei peste 400 de colectivişti prezenţi în sală au ascultat o conferinţă despre „Democraţia socialistă". In duminicile ce urmează, formaţiile se vor deplasa la Dileul Nou, Iernut şi în alte localităţi. Artiştii amatori din rindul muncitorilor fabricii de zahăr, cum ar fi cei din formaţiile de teatru, din orchestră sau soliştii vocali ca Vasile Radu şi Maria Boşneag, sunt aşteptaţi cu drag pe scenele caselor de cultură sau căminelor culturale. Pentru a împărtăşi sutelor de oameni ai muncii din oraş şi raion din veselia cîntecelor, pentru a petrece ei înşişi o oră sau două in mod plăcut, în ciuda frigului de afară, oamenii vin la club unde întîlnesc nu numai lumina şi căldura încăperii, ci mai mult, lumina şi căldura ştiinţei şi artei. MIHAIL FILIMON SEARA LA CLUB NOTA FRIZE SUB ZAPADA Iarna cu mantia-i imaculată domneşte peste tot. Pe bunii gospodari ea i-a găsit bine pregătiţi, aprovizionaţi cu de toate. Pe alţii i-a găsit am putea spune în „haine subţiri“ şi cu un noian de griji. Grijulii din fire, dar cu multe treburi nerezolvate se găsesc şi conducătorii Fabricii de parchete, butoaie şi lăzi din Sîncrăieni. Dăunăzi, pe valea Oltului, de pe vîrful Harghitei, vîntul sufla în rafale prin curtea fabricii, peste rampa de descărcare C.F.R. şi din păcate şi peste grămezile de frize, cherestea de fag şi stejar aruncate la întîmplare în gară. „Nu avem frize uscate, nu avem stocuri suficiente de cherestea, îmi spuneau tehnicienii fabricii. Cheresteaua verde ne influenţează căliterea produselor“. Intorcîndu-mă la rampa de la intrare, am privit cu nelinişte spre bietele pachete de frize aruncate în fel şi chip, la cheresteaua, care zăcea sub stratul de zăpadă gros de 40 cm. Şi m-am întrebat atunci, cum de aceşti conducători ai fabricii au permis ca peste 200 de mc de frize şi cherestea să zacă sub zăpadă în acest miez de iarnă ? Oare această cantitate nu şi-ar fi găsit locul binemeritat în depozitele fabricii ? Fără îndoială că da. Insă serviciulde aprovizionare, conducerea administrativă a întreprinderii au uitat pe semne că frizele şi cheresteaua nu au intrat în depozit o dată cu fişele de expediţie, care acum se găsesc la căldură şi trec prin mîna recepţionarilor. Noi le spunem însă deschis, că asemenea nepăsare va influenţa negativ asupra producţiei viitoare a fabricii. Frizele şi cheresteaua nestivuite corect, vor crăpa din cauza gerului, iar cînd zăpada se va topi, apa va pătrunde în lemn şi-i va spori umiditatea. Atunci din stocul acesta nu se va putea lucra, iar uscarea materialului va aduce cheltuieli în plus. Ar fi bine ca și tovarășii din conducerea I.F.-ului Miercurea Ciuc, cînd fac vizite fabricii din Sîncrăieni să „privească“ măcar din tren, cînd se întorc acasă, materialul acesta aruncat la întîmplare, iar pe „bunii“ gospodari ai fabricii îi invităm să-şi pună la încercare forţele şi să scoată din zăpadă lemnul de lucru de care vor avea nevoie în curînd. Depozitul are spaţiu suficient, doar iniţiativă şi mai mult simţ de răspundere vă trebuie, tovarăşi conducători ai fabricii din Sîncrăieni. GH. BĂRBULESCU Priviţi rampa de descărcare improvizată, de la Fabrica de parchete, butoaie şi lăzi din Sîncrăieni. Pachetele de frize şi cheresteaua dorm în dezordine, sub stratul de zăpadă gros de 40 cm. roc La punctul de agitaţie din Lunca Bradului Ţinînd seama de sarcinile care stau în faţa muncii culturale în această perioadă premergătoare alegerilor de deputaţi în sfaturile populare comunale şi oraşele de subordonare raională, conducerea căminului cultural din Lunca Bradului a întocmit un plan de muncă concret. Printre sarcinile principale prevăzute în plan, la loc de frunte se situează deschiderea punctului de agitaţie şi dotarea lui cu toate cele necesare, printre care aparat de radio, broşuri şi cărţi, ziare şi reviste, asigurarea persoanelor care să facă de serviciu în mod permanent și care instruite temeinic, să dea lămuririle necesare alegătorilor care se prezintă aici. Lucruri deja înfăptuite. O altă sarcină care s-a prevăzut și care este deja în curs de rezolvare este aceea de întocmire a unor repertorii axate pe problema alegerilor. In acestea vor fi cuprinse poezii ca: „Votez“ de Virgil Teodorescu, „Cuvînt pentru aleşii noştri“, „Ieri şi azi“ de Eugen Jebeleanu etc., care vor fi recitate în zilele de duminică în faţa cetăţenilor de către tinerii Bota Maria, Cif Cruciţa, Pop Teodor şi alţii. De asemenea se va prezenta comedia „Jos Tudorache, sus Tudorache" , de Mircea Ştefănescu, avînd ca temă alegerile din trecut, pe care o pregătesc tinerii din comună. . Brigada artistică de agitaţie va prezenta un program intitulat: „Oameni noi, timpuri noi“ şi „In cinstea voastră“, pentru cei care votează pentru prima dată. Conferinţele care se vor prezenta în faţa alegătorilor în cadrul căminului cultural, respectiv în cadrul clubului, vor fi de asemenea interesante, printre ele numărînduse cea intitulată : „Ţara întreagă un imens şantier“ şi altele. Pentru îndeplinirea acestor sarcini au fost antrenate în muncă toate cadrele didactice din comună. Se pregătesc de asemenea numeroase dansuri populare romîneşti şi maghiare locale, precum şi cîntece. L. VAS IU □COC Pe cîaid lecţia a 8-a? La gospodăria colectivă din Ulieş, raionul Luduş, pînă zilele trecute, la cercul pentru creşterea animalelor, lectorul Teodor Gorea a predat 28 de lecţii, la care au participat în medie cîte 40—45 de cursanţi. Printre cei mai activi cursanţi se numără Ormenişan Teodor, Moldovan Pavel, Cîmpean Vasile, Teglaş Petru, Szabó Albert şi alţii.Cu toate că la acest cerc treburile merg bine, se constată o rămînere în urmă în ceea ce priveşte predarea lecţiilor la cercul pentru cultura plantelor de cîmp. Unde din lipsa unui lector permanent, pînă zilele trecute au fost predate doar 7 lecţii. Cînd se va ţine lecţia a 8-a? AVRAM BERTA corespondent voluntar steaua roșii „Tăietorii de lemne” dans din raionul Reghin interpretat de Ansamblul de cîntece și dansuri dinTg.Mureș. Pe urmele materialelor publicate „DUMINICA LA CĂMINELE CULTURALE“ In coloanele ziarului nostru nr. 296 din luna decembrie a anului trecut, a fost publicat un raid-anchetă, sub titlul de mai sus. Pentru remedierea lipsurilor semnalate, Sfatul popular raional Tg. Mureş, ne arată că, Comitetul de cultură şi artă raional şi Casa raională de cultură cu ocazia instructajelor, discuţiilor şi a îndrumărilor metodice au recomandat ca, pe lingă piese de teatru, cor, brigăzi artistice de agitaţie, să se prevadă în programe şi seri de calcul, montaje literare, călătorii imaginare pe hartă etc. . Tot în vederea înlăturării lipsurilor semnalate, Casa de cultură din Sîngeorgiu de Pădure a organizat un schimb de experienţă în comuna Sărăţeni, în cadrul căruia au fost dezbătute problemele arătate în raidul-anchetă publicat în ziar. Referindu-se tot la acelaşi raidanchetă, Sfatul popular al raionului Reghin, ne face cunoscut că, Comitetul de cultură şi artă raional a studiat materialul publicat şi, mai ales, cazurile semnalate în legătură cu lipsurile constatate în raionul Reghin şi că au fost luate măsuri pentru remedierea lor. Astfel, în şedinţa din luna trecută, ţinută cu bibliotecarii comunali, s-au dat indicaţii ca toate bibliotecile să fie deschise şi duminica, atît înainte de masă cit şi după-masă. Pînă acum, după vechiul orar, după-masă bibliotecile erau închise. In legătură cu aprovizionarea căminelor culturale cu lemne de foc, s-a luat legătura cu sfaturile populare comunale și cu directorii de cămine, pentru a se asigura combustibilul necesar pe plan local sau de la I.F. Reghin. De asemenea, se mai arată că Sfatul popular al comunei Crăiești a luat măsuri pentru asigurarea încălzirii căminului, instalînd aici încă o tobă. VINERI 1 FEBRUARIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Miracolu, lupilor. Progresul: filmul Regăsirea. Steagul roşu: filmul Crimă fără pedeapsă. Tineretului: filmul De sîmbătă pînă luni. Muncitoresc: filmul Omul amfibie. Doja Gh.: filmul Numai o glumă. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Oameni şi fiare LUDUŞ 30 Decembrie: filmul La 30 de ani MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul Casa de la răscruce ODORHEI Muncitoresc: filmul O viaţă REGHIN Victoria: filmul Soare şi umbră TIRNAVENI 23 August: filmul La 30 de ani VINERI 1 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate: Amplasarea construcţiilor agrozootehnice; 9,05 — Din folclorul popoarelor; 10,00 — Muzică avietică interpretată de ansambluile noastre corale; 10,30 — Muzică de estradă; 11,30 — Fragmente din opereta „Lăsaţi-mă să cînt“ de Gherase Dendrino; 12,20 — Muzică populară romînească; 12,38 — Concertul pentru orchestră de cameră de Zeno Vancea; 14,00 — Concert de prînz; 15,00 — Muzică instrumentală de compozitori romîni; 15,20 — Cîntă Roxana Matei şi Gică Petrescu; 15,45 — Suita I în Do major pentru orchestră de George Enescu; 16,15 — Vorbește Moscova; 17,30 —■ In slujba patriei; 18,00 —Universitatea tehnică Radio; 19,00 — Jurnalul satelor; 20,40 — Muzică ușoară romînească; 21,30 — Muzică populară romînească cerută de ascultători. Programul II: 12,45 — Valsuri; 14,10 Piese romîneşti pentru fanfară; 14,30 — Muzică uşoară; 15,00 — Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite regiuni ale ţării; 15,35 — Actualitatea în ţările socialiste; 16,10 — Muzică uşoară; 16,50 — Tribuna Radio; 19,00 — Muzică romînească de estradă; 19,30 — Teatru la microfon: „Institutorii“ de Otto Ernst; 21,02 —* Melodii populare romînești; 22,35 &* Muzică uşoară. TOPLIŢA Muncitoresc, filmul Al nouălea cerc Teatrul de stat din Tg. Mureş, secţia maghiară, prezintă vineri 1 februarie, la orele 20, piesa ,Romeo, Sulieta şi întunericul" de J. Otcenasek. Teatrul de stat de păpuşi din Tg.Mureş, prezintă vineri 1 februarie, la orele 10 şi 15, „Rochiţa cu figuri". Alte manifestări Casa de educaţie sanitară şi Crucea roşie organizează duminică, 3 februarie, la orele 11, la Casa de educaţie sanitară din str. Bartók Béla nr. 1, o conferinţă în limba română intitulată „Alimentaţia raţională“. Conferenţiar dr. Vilhelem Andrei, medic primar. După conferință va rula filmul „Cîntec de leagăn“. Intrarea liberă.