Steaua Roşie, martie 1963 (Anul 12, nr. 50-76)

1963-03-01 / nr. 50

Însufleţite adunări electorale (Urmare din pag. 1) căutat să uşureze munca colecti­viştilor, să contribuie la ridicarea productivităţii pămîntului. Agricul­tura regiunii a fost dotată cu peste 2.000 de tractoare şi numeroase al­te maşini agricole. Referindu-se la împrumuturile ce au fost acordate de către stat gos­podăriilor colective, tovarășul Banc a arătat că, numai în anul 1962, gospodăriile agricole colecti­ve din regiunea noastră au primit împrumuturi pe termen lung și fă­ră dobîndă în valoare de peste 84 milioane de lei, sumă care a fost folosită de către gospodăriile colec­tive pentru cumpărări de vaci, vi­ţei, oi şi materiale de construcţie. . In continuarea expunerii sale, vorbitorul a arătat importanţa mare pe care o au îngrăşămintele chimice în sporirea producţiei a­­gricole, faptul că prin construirea în viitor a noi unităţi industriale de îngrăşăminte azotoase agricul­tura va primi sute de mii de tone de îngrăşăminte chimice, care vor contribui la o sporire substanţială a producţiei la hectar. Vă amintiţi — a spus tovarăşul Banc — ce angajamente frumoase s-au luat şi cu cîtă competenţă s-a vorbit la consfătuirea colectiviştilor şi a lucrătorilor din unităţile agrico­le de stat, care a avut loc în oraşul Tg. Mureş în zilele de 6—7 februa­rie a. c., unde au fost fixate sarcini noi, menite să ducă la sporirea pro­ducţiei la hectar. Acolo s-a arătat că nu există pămînt slab, ci numai gospodar nepriceput. Rezultatele obţinute de num­eroa­sele gospodării de stat şi colective din regiune dovedesc că pretutin­deni există posibilităţi pentru obţi­nerea de producţii sporite la ha, dacă există preocupare şi pricepere în această direcţie. In ce priveşte producţia la hec­tar, rezultatele pot şi trebuie să fie şi mai bune; pentru aceasta există toate condiţiile. De pildă, dacă în anul 1961, în gospodăriile agricole colective lucrau 54 de ingineri agro­nomi, după redistribuirea cadrelor de specialişti în agricultură din anul trecut, în gospodăriile colective din regiunea noastră lucrează 251 de in­gineri agronomi şi zootehnişti, la care se adaugă numărul însemnat de me­dici veterinari şi tehnicieni zoovete­­rinari care lucrează la circumscrip­ţiile sanitar-veterinare. Ei deservesc de asemenea gospodăriile agricole colective. Dacă trecem prin satele noastre — a arătat în continuare tovarăşul Banc — vom constata că ele nu mai seamănă cu cele din trecut, şi­­au schimbat complet înfăţişarea. Numai între anii 1960—1962, în satele regiunii s-au construit 12.127 de case noi. Intr-o perioadă de trei ani în timpul regimului burghezo­­moşieresc nici nu putea fi vorba de o asemenea amploare de construcţii de locuinţe la sate. Şi colectiviştii noştri nu-şi construiesc orice fel de case. Ei işi ridică numai case fru­moase, moderne care înfrumuseţea­ză satele şi creează oamenilor con­diţii de locuit dintre cele mai bune. Şi la Gurghiu, a arătat vorbitorul, în ultimii ani au fost construite 137 de case noi, la Rîciu 340, iar la Deda, peste 250. Referindu-se la electrificare, vor­­­bitorul a subliniat importanţa mare­­pe care partidul o acordă pătrunde­rii curentului electric la sate. In anii de democraţie populară, în­ regiunea noastră au fost electrificate 219 sa­te, dintre care 45 numai în anul 1962, iar în anii ce urmează alte zeci de comune şi sate se vor bucu­ra de binefacerile luminii electrice. Exprimînd în cifre dezvoltarea reţelei şcolare în regiunea noastră, vorbitorul a arătat că faţă de 64 de şcoli de 7 ani, cîte erau în 1944, acum în comunele şi satele din re­giune funcţionează 376 de şcoli de opt ani şi 34 şcoli medii, 30 de şcoli profesionale, faţă de 6 în 1938, că numărul elevilor este de aproape 138.000, faţă de 60.000 cît era în trecut, iar numărul cadrelor didactice­ este în prezent de peste 7.000 faţă de circa 2.600 în 1938. In perioada anilor 1960—1962, sta­tul a pus la dispoziţia elevilor din regiunea noastră, în mod gratuit manuale în valoare de peste 10 mi­lioane lei. Rezultate importante am obţinut, sub conducerea partidului şi în do­meniul ocrotirii sănătăţii. Faţă de numai 6 spitale existente în 1938, acum noi avem 19 spitale moderne cu 4.379 paturi şi 18 policlinici. Partidul şi statul nostru au acor­dat an de an o atenţie tot mai ma­re pregătirii de cadre sanitare cu calificare superioară şi medie. Pe teritoriul regiunii noastre, faţă de 534 cadre sanitare cîte funcţionau în 1938, azi îngrijesc de sănătatea celor ce muncesc 3.914 cadre me­dicale. In anul 1962, un medic re­venea la 928 locuitori, pe cîtă vre­me în 1944, această cifră se ridica la circa 5.000. In trecut condiţiile de trai ne­corespunzătoare, lipsa de asistenţă medicală făceau ca indicele morta­lităţii infantile să fie extrem de ri­dicat: 16,8 la sută în 1944. Dato­rită condiţiilor noi create de statul nostru în această privinţă, mortali­tatea infantilă a fost redusă de a­­proape 4 ori, fiind în 1962 de 4,5 la sută. O scădere evidentă s-a în­registrat şi în ce priveşte indicele mortalităţii generale. Faţă de 17,6 la sută în 1944 acesta a fost redus la 9,1 la sută. In schimb durata medie a vieţii a crescut, ajungînd de la 42 de ani cît era în 1944, la 63 de ani în 1962. Creşterea nivelului de trai este reflectată şi de volumul tot mai mare de mărfuri desfăcut de către comerţul de stat şi cooperatist. A­­cest lucru oglindeşte bunăstarea; a­­rată că salariile oamenilor muncii ca şi veniturile colectiviştilor au crescut şi o dată cu ele a crescut şi puterea de cumpărare a populaţiei. După ce a vorbit alegătorilor des­pre realizările regimului democrat­­popular, despre realizările din re­giune şi din satele lor, tovarăşul Banc le-a dat preţioase indicaţii în ceea ce priveşte pregătirile pentru începerea lucrărilor de primăvară. Pînă la 3 martie — a spus tova­răşul Iosif Banc, mai sunt doar cî­­teva zile. Votul pe care alegătorii îl vor da candidaţilor Frontului De­mocraţiei Populare, va însemna o reafirmare a adeziunii maselor populare la politica înţeleaptă a partidului nostru. A vota candidaţii F.D.P., înseamnă a vota pentru viitorul luminos al patriei şi al poporului nostru. CIŢIVA DINTRE MIILE DE CANDIDAŢI AI FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE Medicul de circumscripţie Lăcătuşul de revizie — E băiat destoinic doctorul Munteanu — ne-a spus la despăr­ţire medicul şef de raion. De la el am aflat că­­doctorul Munteanu Ioan a terminat anul trecut facultatea de medicină la Cluj. Şi-a luat examenul de stat cu media 9,75 şi a cerut să fie repartizat în mediul rural, la dispensarul de la Cetatea de Baltă, din raionul Tîrnăveni. Ajuns aici, s-a apucat serios de lucru. In cîteva luni dispensarul a fost mutat într-o clădire mare cu 11 încăperi. Cu aceste cunoştinţe despre doctorul Munteanu ne îndreptarăm spre Cetatea de Baltă într-o sanie trasă de doi cai. — Şi ziceţi că mereţi la doctorul nostru... Apăi, nu-i de multă vreme pe* la noi. De vreo trei luni. Da-i om de treabă. Poţi merge la el cînd vrei... Am aflat apoi de la vizitiu o întîmplare cu medicul de la Cetatea de Baltă, o întîmplare pe care-aveam., sw­­.mav.aud. şi, de la alţi oameni. Intr-una din serile-fer­ecute, cînd gerul era năprasnic şi drumul de la Tîrnăveni troienit, bătu’cineva discret'îri 'geamul casei medi­cului. Printre florile de gheață de pe geam, medicul întrezări chipul disperat al unei femei. — Bărbatul meu e tare beteag In cîteva minute medicul fu la casa bolnavului. Era un caz grav. Medicul interveni prompt și cu mult curaj. După aceasta bolnavul trebu­ia trimis la spital. Mașina chemată de la Tîrnăveni se împotmo­lise în troienile de zăpadă. Atunci, medicul însoţit de cîţiva colectivişti alerga prin sat după un tractor. Nu s-a lăsat pînă nu a văzut maşina scoasă din zăpadă. Curind omul suferind era la spitalul din Tîrnă­veni. Peste 5 zile colectivistul Popa Andrei se întoarse acasă sănătos. Viaţa lui a fost salvată. Despre acest caz şi despre dragostea şi priceperea cu care îşi face datoria doctorul Munteanu Ioan, vorbiră mulţi cetăţeni în circum­scripţia electorală nr. 1 din Cetatea de Baltă, atunci cînd cineva dintre ei l-a propus candidat de deputat în sfatul popular comunal in alegerile de la 3 martie. Am stat pînă tîrziu de vorbă cu tînărul medic. Mi-a împărtăşit din planurile sale de viitor. Ajutat de personalul, medical al circum­scripţiei să vegheze, ca la ceva scump, la sănătatea oamenilor , din Circumscripţia sa, care cuprinde localităţile Veseuş, Tătîrlaua, Sîntă­mărie, Crăciunelul de Sus şi Cetatea de Baltă. Să introducă pentru prima dată în comunele raionului serviciul permanent la dispensar, să amenajeze un staţionar pentru copii, iar cu ajutorul cetăţenilor să amenajeze în faţa dispensarului un parc frumos. — Mi-s tare dragi oamenii aceştia... Ajutat de ei, voi munci în aşa fel ca să pot fi mîndru că sînt medic aici, mi-a spus la despărţire medicul Munteanu Ioan, candidatul din Cetatea­­de Baltă. „Ce a fost comuna Deda în trecut? Un sat cunoscut doar datorită vintului continuu ce suflă aici, şi mai ales datorită sărăciei în care se zbătea cea mai mare parte a populaţiei. Comuna şi viaţa oamenilor de astăzi au cu totul altă înfăţişare decit în trecut. Să privim puţin în jurul nostru şi vom vedea că în anii puterii populare, Deda a tre­cut prin transformări profunde. S-au construit zeci de case noi, şcoli şi un aşezămînt cultural. In multe case sunt aparate de radio, iar lumina electrică a ajuns şi la noi. Becul electric luminează în locuinţe şi pe uliţi de-ţi strălucesc ochii de mîndrie. S-a construit o gară rouă... “ Aceste realizări şi încă multe altele le înşirase aproape pe neră­suflate Iuliu Stoica, cînd cetăţenii circumscripţiei nr. 14 din Deda l-au propus candidatul lor în alegerile de la 3 martie. Mai vorbise în faţa oamenilor şi în alte rînduri, şi atunci simţea în fiecare cuvint rostit cum o fîşie de lumină îi inundă cu dărnicie inima şi gîndurile. Oamenii îl cunoşteau bine. El, lăcătuşul de revizie din staţia C.F.R. Deda, era declarat mereu fruntaş în întrecerea socialistă şi participa la toate acţiunile de interes obştesc. Cei prezenţi la acea adunare încuviinţau adevărul ce-i grăia co­munistul Iuliu Stoica. Vorbea rar şi apăsat. Mai întîi despre realiză­rile obţinute în raionul Topliţa şi apoi despre cele din comună. Ascultîndu-le fiecare din cetăţeni ar fi avut de adăugat alte şi alte realizări. Dar mai sînt încă destule treburi care se cer a fi îndeplinite. Despre acestea au discutat mai mult, s-au făcut propuneri, s-a chib­zuit asupra fiecăreia, s-au pus la cale noi acţiuni pentru înfrumuse­ţarea comunei. Fiecare propunere era trecută cu un scris îngrijit în carneţel; fiecare va trebui să prindă viaţă. Viitorul deputat se gîndea la posibilităţile de realizare. Deşi este propus pentru prima dată candidat de deputat, împreună cu oamenii, umăr la umăr vor trans­pune în fapte fiecare propunere. Aşa cum comunistul Stoica veghează zi sau noapte la siguranţa circulaţiei trenurilor, va şti să reprezinte cu cinste, ca deputat, cetăţenii din circumscripţia sa. întâlniri ale candidaţilor cu alegătorii O însufleţită adu­nare a avut loc zile­le trecute şi la Şcoala de 8 ani nr. 1 din Tîrnăveni, unde peste 100 de alegători s-au întîlnit cu candidatul lor Mihu Ioan, preşe­dintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, candidat în circum­scripţia electorală b­­răşenească nr. 43. Candidatul a vorbit alegătorilor despre succesele dobîndite de către oamenii muncii din patria noastră în anii puterii populare, subliniind în acelaşi timp realizările eco­­nomice şi social-cul­­turale obţinute în o­­raşul Tîrnăveni, pre­cum şi în circumscrip­ţia electorală respec­tivă. Numeroasele propu­­neri făcute cu acest prilej de către cetă­ţeni, dovedesc grija şi preocuparea lor crescîndă pentru a şi vedea oraşul tot mai frumos. Ei au discu­tat cele mai arzătoa­re probleme legate de viaţa circumscripţii­lor respective. Pentru schimbarea înfăţişării străzii „23 August“, alegătorul Ilie Vodă a propus să se cana­lizeze şi să se acope­re pîrîul care străba­te această stradă. A­­legătorii Tănase Be­­cuş şi Bocskai Ştefan au propus să se înlo­cuiască branşamentele vechi de pe strada­ Gh. Dimitrov şi să se ia măsuri de scur­gerea apei ce se adu­nă în unele locuri în această stradă. Vor­bind despre măsurile ce mai trebuie luate in scopul înfrumuse­ţării oraşului, alegă­torul Vaier Muntea­nu a propus să se înfiinţeze o pepinieră de arbori ornamen­tali. Mai mulţi cetă­ţeni care au luat cu­­vîntul, s-au referit la necesitatea îndiguirii malului drept al riu­­lui Tîrnava Mică, pe porţiunea blocurilor din str. N. Bălcescu, precum şi studierea posibilităţilor de ca­nalizare a oraşului. Interesante discuţii pe teme cetăţen­eşti, s-au purtat şi în ca­drul adunării din car­tierul Boziaş, unde candidaţii Ariton Puş­că din circumscripţia electorală orăşeneas­că nr. 55 şi Vasile Sas din circumscrip­ţia nr. 59, s-au întîl­­nit cu alegătorii lor. Şi aici au luat cu­­vîntul mai mulţi ale­gători, care au făcut propuneri valoroase. Augustin Călean, de pildă, a propus să fie introdusă apa potabi­lă în strada Tudor Vladimirescu şi să fie aliniate gardurile din această stradă. Gheorghe Sevestrea­­nu a propus să fie extinsă reţeaua elec­trică pe str. Viilor. Mai mulţi alegători care au luat cuvîntul, printre care: Vaier Ivan, Alexandru Cri­­şan, Octavian Avram şi alţii, s-au referit la măsurile ce mai trebuie luate pentru pregătirea şi desfăşu­rarea în bune condi­­ţ­iuni a campaniei a­­gricole de primăvară. Intîlnirile candida­ţilor de deputaţi cu alegătorii, în oraşul Tîrnăveni au consti­tuit un bun prilej de valoroase discuţii şi propuneri în scopul rezolvării diverselor probleme de interes obştesc. IONIŢA POPA coresp. voluntar colectivistă din comuna Cuci, can­didat de deputat în circumscripția electorală comunală nr. 2, ANA MOLDOVAN. ANDREI TOTH, președintele gospodăriei colective din Sîntioana, candidat de deputat pentru circumscripția electorală co­munală nr. 3. steaua ROSIE FIER VECHI PENTRU OJELARII In cursul lunilor ianuarie şi fe­bruarie a. c., muncitorii şi tehnicie­nii secţiei L. 6 Tg. Mureş au colec­tat de pe raza secţiei 27.500 kg fier vechi, care a fost trimis pentru re­topire la Uzinele Tractorul din Bra­şov. In această acţiune s-au evidenţiat Districtul nr. 8 Tg. Mureş Trans­bordam şi Districtul nr. 1 Tg. Mu­reş. STOIANOVICI ALEXANDRU corespondent voluntar In curs de electrificare Localităţile Deal şi Adămuş din raionul Tîrnăveni, sunt în curs de electrificare. Au fost procurate toa­te materialele necesare, s-au instalat transformatorii şi s-au montat stîlpii. Urmează să se execute lucrările de întindere a conductorilor. Cu prile­jul transportului materialelor și să­patului gropilor, locuitorii din cele două sate au efectuat 4.820 de ore muncă patriotică. Termocentrala Fîntînele, realizare remarcabilă a regimului nostru, trimite astăzi energie prin zeci de cabluri în numeroase sate ale patriei. De la modernul tablou central de comandă, sutele de mii de kilowaţi aprind într-o clipă ghirlandele de becuri în locuri unde cu ani în urmă nici nu se vorbea de lumină electrică. In clișeu. Aspect exterior al Termocentralei. Extind cultura legumelor In scrisorile trimise ziarului nos­tru, corespondenţii voluntari de la sate ne informează despre pregăti­rile ce se fac în gospodăriile colec­tive în întîmpinarea primăverii. Multe scrisori ilustrează preocupă­rile colectiviştilor în privinţa dez­voltării sectorului legumicol. Colectiviştii din Ogra — ne scrie Bîlca Maria — şi-au propus să cul­tive anul acesta legume pe 36 de hectare, faţă de 10 hectare cît au avut cultivat în anul trecut. Pe te­renurile destinate acestei culturi, în­că din iarnă, ei au transportat pes­te 700 tone de gunoi de grajd. La gospodăria agricolă colectivă din Gheja­ — ne informează Doboş Alexandru — se lucrează din plin la confecţionarea răsadniţelor şi la semănat. Pînă zilele trecute, colec­tiviştii de aici au semănat 300 m­p cu varză şi gulii, 100 mp cu ardei , graşi, precum şi 20 m­p cu roşii.­­ Pe suprafeţe însemnate vor culţi- l­va legume în acest an şi colectivişt­i­tii din Cheţani “ ne relatează Mi­­j­ai Ştefan. In acest scop, ei au semănat în 1.200 de ghivece nutri­tive, sămînţă de castraveţi. Dandea Ioan din Cerghid, raio­nul Tîrnăveni, ne informează că şi gospodăria de aici va cultiva în a­­cest an 6 hectare cu legume. Tere­nul a fost deja pregătit din toam­nă. O dată cu arătura adîncă de toamnă s-au administrat şi cîte 30 de tone de gunoi de grajd la hec­tar. Pentru asigurarea răsadurilor necesare s-au pregătit răsadniţe pe 40 de m­p. Noi funiculare intrate în exploatare In parchetele de ex­ploatare a lemnului, la lămpile de încărcare în autovehicule şi vagoane C.F.F., ca şi în depozi­tele finale au fost insta­late noi mecanisme. Sub îndrumarea cabinetului tehnic, echipele de funi­­cularişti de la I.F. Re­ghin au dat de curind în exploatare un nou fu­nicular de tip Mîneciu, în lungime de 2,2 km, în parchetul Drăguşa. La rampa de încărcare a intrat în funcţiune in­stalaţia Kabel-Kran, cu ajutorul căreia lemnul ce soseşte pe funicular este încărcat direct în vagoanele C.F.F. In parchetul Gura Văii se lucrează din plin la montarea ancorelor şi a grupului motor de la tu­­nicularul Wissen. Apa­ratele de cuplare, căru­cioarele tip I.N.C.E.F., scripeţii şi bridele se fabrică în atelierele în­treprinderii. Astăzi în parchetele de exploata­re şi în depozitele I.F.­­ului Reghin funcţionea­ză 10 funiculare tip „Mîneciu“, 6 funiculare tip Wissen, două insta­laţii de ridicat Kabel- Kran şi un grup elec­trogen cu 4 ferăstraie electrice. In curind va intra în exploatare al 7- lea funicular tip Wis­sen, iar la parchetul Glăjărie va începe lu­crarea pentru mecaniza­rea încărcatului lemnu­lui. R. D. Vietnam U. R. S.S. B luanîn^ La uzina „Uralmaş“ a fost terminată construcţia blumingului automat „1300“. Noul bluming este dotat cu diferite aparate, instalaţii şi dispozitive automate, care elimină folosirea muncii manuale. Aceas­ta face posibilă reducerea numărului lucrătorilor care deservesc, agregatul cu 300 de oameni. Capacitatea de producţie a blumin­gului gigant este de circa 6 milioane tone de laminate pe an. O ase­menea cantitate de laminate nu producea întreaga industrie a Rusiei dinainte de revoluţie. Lupta pentru 6.200.000 tone minereu de fier Colectivele întreprinderilor mi­niere din Gubkin, regiunea Bel­gorod, luptă pentru a obţine în cursul celui de-al cincilea an al septenalului o producţie de 6.200.000 tone de minereu de fier. Aceasta va fi cu 1 milion tone mai mult decît producţia din anul trecut a întreprinderilor respective. La uzina de maşini-unelte pen­tru aşchierea metalelor din Sofia a fost construit primul strung automat cu comandă program din Bulgaria — „S.R.-401“. Strungul automat efectuează singur aproape toate operaţiile de producţie. Muncitorului nu-i rămîne decît să alcătuiască pro­gramul, să-l introducă în dispozi­tivul de citire şi să urmărească ca automatul să funcţioneze nor­mal. Dispozitivele de comandă ale acestei maşini moderne au fost deja construite şi încercate. In Cea mai mare contribuţie o aduc minerii de la Lebedinsk, care participă la întrecerea pen­tru obţinerea titlului de între­prindere de muncă comunistă. Ei şi-au luat angajamentul de a li­vra uzinelor siderurgice 5 milioa­ne tone de materie primă faţă de 4.850.000 tone, cît prevedea planul­ prezent se montează agregatele de comandă şi se pregăteşte ma­şina pentru proba semiindustria­lă. Tot aici a fost construită o maşină de rectificat rotundă „S.R.U.-251“ destinată polizării suprafeţelor cilindrice externe şi interne, precum şi uzinării ante­rioare a pieselor. Maşina lucrea­ză cu două viteze — 1.950 şi 2.180 turaţii pe minut. De asemenea, a fost terminată construirea unui nou polizor pu­ternic „S.K.-251“ la care piesele vor fi aduse pe cale hidraulică. R. P. Bulgaria Noi maşini-unelte construite în Bulgaria Construcţii de locuinţe la Hanoi Anul acesta oa­menii muncii din oraşul Hanoi — ca­pitala R. D. Viet­nam — vor primi 40.000 m­p de su­prafaţă locativă. In anul 1962 s-au mu­tat în locuinţe noi 7.000 de familii din capitala republicii. Paralel cu con­strucţia de noi lo­cuinţe, la Hanoi au fost executate mari lucrări de reparaţie a fondului de lo­cuinţe existente. A­nul trecut, de pildă, pentru reparaţia ca­selor de locuit a fost alocată o sumă de peste trei milioa­ne de m­ongi. In a­­nul 191­3 vor fi e­­fectuate reparaţii la peste 5.000 de case din oraşul Hanoi. Ucenicii­­Şcolii agricole din Liblice (R. S. Cehirova­că) pără­sesc şcoala cu carnetul care îi îndreptățește la conducerea trac­­tului. s

Next