Steaua Roşie, martie 1963 (Anul 12, nr. 50-76)
1963-03-01 / nr. 50
Însufleţite adunări electorale (Urmare din pag. 1) căutat să uşureze munca colectiviştilor, să contribuie la ridicarea productivităţii pămîntului. Agricultura regiunii a fost dotată cu peste 2.000 de tractoare şi numeroase alte maşini agricole. Referindu-se la împrumuturile ce au fost acordate de către stat gospodăriilor colective, tovarășul Banc a arătat că, numai în anul 1962, gospodăriile agricole colective din regiunea noastră au primit împrumuturi pe termen lung și fără dobîndă în valoare de peste 84 milioane de lei, sumă care a fost folosită de către gospodăriile colective pentru cumpărări de vaci, viţei, oi şi materiale de construcţie. . In continuarea expunerii sale, vorbitorul a arătat importanţa mare pe care o au îngrăşămintele chimice în sporirea producţiei agricole, faptul că prin construirea în viitor a noi unităţi industriale de îngrăşăminte azotoase agricultura va primi sute de mii de tone de îngrăşăminte chimice, care vor contribui la o sporire substanţială a producţiei la hectar. Vă amintiţi — a spus tovarăşul Banc — ce angajamente frumoase s-au luat şi cu cîtă competenţă s-a vorbit la consfătuirea colectiviştilor şi a lucrătorilor din unităţile agricole de stat, care a avut loc în oraşul Tg. Mureş în zilele de 6—7 februarie a. c., unde au fost fixate sarcini noi, menite să ducă la sporirea producţiei la hectar. Acolo s-a arătat că nu există pămînt slab, ci numai gospodar nepriceput. Rezultatele obţinute de numeroasele gospodării de stat şi colective din regiune dovedesc că pretutindeni există posibilităţi pentru obţinerea de producţii sporite la ha, dacă există preocupare şi pricepere în această direcţie. In ce priveşte producţia la hectar, rezultatele pot şi trebuie să fie şi mai bune; pentru aceasta există toate condiţiile. De pildă, dacă în anul 1961, în gospodăriile agricole colective lucrau 54 de ingineri agronomi, după redistribuirea cadrelor de specialişti în agricultură din anul trecut, în gospodăriile colective din regiunea noastră lucrează 251 de ingineri agronomi şi zootehnişti, la care se adaugă numărul însemnat de medici veterinari şi tehnicieni zooveterinari care lucrează la circumscripţiile sanitar-veterinare. Ei deservesc de asemenea gospodăriile agricole colective. Dacă trecem prin satele noastre — a arătat în continuare tovarăşul Banc — vom constata că ele nu mai seamănă cu cele din trecut, şiau schimbat complet înfăţişarea. Numai între anii 1960—1962, în satele regiunii s-au construit 12.127 de case noi. Intr-o perioadă de trei ani în timpul regimului burghezomoşieresc nici nu putea fi vorba de o asemenea amploare de construcţii de locuinţe la sate. Şi colectiviştii noştri nu-şi construiesc orice fel de case. Ei işi ridică numai case frumoase, moderne care înfrumuseţează satele şi creează oamenilor condiţii de locuit dintre cele mai bune. Şi la Gurghiu, a arătat vorbitorul, în ultimii ani au fost construite 137 de case noi, la Rîciu 340, iar la Deda, peste 250. Referindu-se la electrificare, vorbitorul a subliniat importanţa marepe care partidul o acordă pătrunderii curentului electric la sate. In anii de democraţie populară, în regiunea noastră au fost electrificate 219 sate, dintre care 45 numai în anul 1962, iar în anii ce urmează alte zeci de comune şi sate se vor bucura de binefacerile luminii electrice. Exprimînd în cifre dezvoltarea reţelei şcolare în regiunea noastră, vorbitorul a arătat că faţă de 64 de şcoli de 7 ani, cîte erau în 1944, acum în comunele şi satele din regiune funcţionează 376 de şcoli de opt ani şi 34 şcoli medii, 30 de şcoli profesionale, faţă de 6 în 1938, că numărul elevilor este de aproape 138.000, faţă de 60.000 cît era în trecut, iar numărul cadrelor didactice este în prezent de peste 7.000 faţă de circa 2.600 în 1938. In perioada anilor 1960—1962, statul a pus la dispoziţia elevilor din regiunea noastră, în mod gratuit manuale în valoare de peste 10 milioane lei. Rezultate importante am obţinut, sub conducerea partidului şi în domeniul ocrotirii sănătăţii. Faţă de numai 6 spitale existente în 1938, acum noi avem 19 spitale moderne cu 4.379 paturi şi 18 policlinici. Partidul şi statul nostru au acordat an de an o atenţie tot mai mare pregătirii de cadre sanitare cu calificare superioară şi medie. Pe teritoriul regiunii noastre, faţă de 534 cadre sanitare cîte funcţionau în 1938, azi îngrijesc de sănătatea celor ce muncesc 3.914 cadre medicale. In anul 1962, un medic revenea la 928 locuitori, pe cîtă vreme în 1944, această cifră se ridica la circa 5.000. In trecut condiţiile de trai necorespunzătoare, lipsa de asistenţă medicală făceau ca indicele mortalităţii infantile să fie extrem de ridicat: 16,8 la sută în 1944. Datorită condiţiilor noi create de statul nostru în această privinţă, mortalitatea infantilă a fost redusă de aproape 4 ori, fiind în 1962 de 4,5 la sută. O scădere evidentă s-a înregistrat şi în ce priveşte indicele mortalităţii generale. Faţă de 17,6 la sută în 1944 acesta a fost redus la 9,1 la sută. In schimb durata medie a vieţii a crescut, ajungînd de la 42 de ani cît era în 1944, la 63 de ani în 1962. Creşterea nivelului de trai este reflectată şi de volumul tot mai mare de mărfuri desfăcut de către comerţul de stat şi cooperatist. Acest lucru oglindeşte bunăstarea; arată că salariile oamenilor muncii ca şi veniturile colectiviştilor au crescut şi o dată cu ele a crescut şi puterea de cumpărare a populaţiei. După ce a vorbit alegătorilor despre realizările regimului democratpopular, despre realizările din regiune şi din satele lor, tovarăşul Banc le-a dat preţioase indicaţii în ceea ce priveşte pregătirile pentru începerea lucrărilor de primăvară. Pînă la 3 martie — a spus tovarăşul Iosif Banc, mai sunt doar cîteva zile. Votul pe care alegătorii îl vor da candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, va însemna o reafirmare a adeziunii maselor populare la politica înţeleaptă a partidului nostru. A vota candidaţii F.D.P., înseamnă a vota pentru viitorul luminos al patriei şi al poporului nostru. CIŢIVA DINTRE MIILE DE CANDIDAŢI AI FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE Medicul de circumscripţie Lăcătuşul de revizie — E băiat destoinic doctorul Munteanu — ne-a spus la despărţire medicul şef de raion. De la el am aflat cădoctorul Munteanu Ioan a terminat anul trecut facultatea de medicină la Cluj. Şi-a luat examenul de stat cu media 9,75 şi a cerut să fie repartizat în mediul rural, la dispensarul de la Cetatea de Baltă, din raionul Tîrnăveni. Ajuns aici, s-a apucat serios de lucru. In cîteva luni dispensarul a fost mutat într-o clădire mare cu 11 încăperi. Cu aceste cunoştinţe despre doctorul Munteanu ne îndreptarăm spre Cetatea de Baltă într-o sanie trasă de doi cai. — Şi ziceţi că mereţi la doctorul nostru... Apăi, nu-i de multă vreme pe* la noi. De vreo trei luni. Da-i om de treabă. Poţi merge la el cînd vrei... Am aflat apoi de la vizitiu o întîmplare cu medicul de la Cetatea de Baltă, o întîmplare pe care-aveam., sw.mav.aud. şi, de la alţi oameni. Intr-una din serile-ferecute, cînd gerul era năprasnic şi drumul de la Tîrnăveni troienit, bătu’cineva discret'îri 'geamul casei medicului. Printre florile de gheață de pe geam, medicul întrezări chipul disperat al unei femei. — Bărbatul meu e tare beteag In cîteva minute medicul fu la casa bolnavului. Era un caz grav. Medicul interveni prompt și cu mult curaj. După aceasta bolnavul trebuia trimis la spital. Mașina chemată de la Tîrnăveni se împotmolise în troienile de zăpadă. Atunci, medicul însoţit de cîţiva colectivişti alerga prin sat după un tractor. Nu s-a lăsat pînă nu a văzut maşina scoasă din zăpadă. Curind omul suferind era la spitalul din Tîrnăveni. Peste 5 zile colectivistul Popa Andrei se întoarse acasă sănătos. Viaţa lui a fost salvată. Despre acest caz şi despre dragostea şi priceperea cu care îşi face datoria doctorul Munteanu Ioan, vorbiră mulţi cetăţeni în circumscripţia electorală nr. 1 din Cetatea de Baltă, atunci cînd cineva dintre ei l-a propus candidat de deputat în sfatul popular comunal in alegerile de la 3 martie. Am stat pînă tîrziu de vorbă cu tînărul medic. Mi-a împărtăşit din planurile sale de viitor. Ajutat de personalul, medical al circumscripţiei să vegheze, ca la ceva scump, la sănătatea oamenilor , din Circumscripţia sa, care cuprinde localităţile Veseuş, Tătîrlaua, Sîntămărie, Crăciunelul de Sus şi Cetatea de Baltă. Să introducă pentru prima dată în comunele raionului serviciul permanent la dispensar, să amenajeze un staţionar pentru copii, iar cu ajutorul cetăţenilor să amenajeze în faţa dispensarului un parc frumos. — Mi-s tare dragi oamenii aceştia... Ajutat de ei, voi munci în aşa fel ca să pot fi mîndru că sînt medic aici, mi-a spus la despărţire medicul Munteanu Ioan, candidatul din Cetateade Baltă. „Ce a fost comuna Deda în trecut? Un sat cunoscut doar datorită vintului continuu ce suflă aici, şi mai ales datorită sărăciei în care se zbătea cea mai mare parte a populaţiei. Comuna şi viaţa oamenilor de astăzi au cu totul altă înfăţişare decit în trecut. Să privim puţin în jurul nostru şi vom vedea că în anii puterii populare, Deda a trecut prin transformări profunde. S-au construit zeci de case noi, şcoli şi un aşezămînt cultural. In multe case sunt aparate de radio, iar lumina electrică a ajuns şi la noi. Becul electric luminează în locuinţe şi pe uliţi de-ţi strălucesc ochii de mîndrie. S-a construit o gară rouă... “ Aceste realizări şi încă multe altele le înşirase aproape pe nerăsuflate Iuliu Stoica, cînd cetăţenii circumscripţiei nr. 14 din Deda l-au propus candidatul lor în alegerile de la 3 martie. Mai vorbise în faţa oamenilor şi în alte rînduri, şi atunci simţea în fiecare cuvint rostit cum o fîşie de lumină îi inundă cu dărnicie inima şi gîndurile. Oamenii îl cunoşteau bine. El, lăcătuşul de revizie din staţia C.F.R. Deda, era declarat mereu fruntaş în întrecerea socialistă şi participa la toate acţiunile de interes obştesc. Cei prezenţi la acea adunare încuviinţau adevărul ce-i grăia comunistul Iuliu Stoica. Vorbea rar şi apăsat. Mai întîi despre realizările obţinute în raionul Topliţa şi apoi despre cele din comună. Ascultîndu-le fiecare din cetăţeni ar fi avut de adăugat alte şi alte realizări. Dar mai sînt încă destule treburi care se cer a fi îndeplinite. Despre acestea au discutat mai mult, s-au făcut propuneri, s-a chibzuit asupra fiecăreia, s-au pus la cale noi acţiuni pentru înfrumuseţarea comunei. Fiecare propunere era trecută cu un scris îngrijit în carneţel; fiecare va trebui să prindă viaţă. Viitorul deputat se gîndea la posibilităţile de realizare. Deşi este propus pentru prima dată candidat de deputat, împreună cu oamenii, umăr la umăr vor transpune în fapte fiecare propunere. Aşa cum comunistul Stoica veghează zi sau noapte la siguranţa circulaţiei trenurilor, va şti să reprezinte cu cinste, ca deputat, cetăţenii din circumscripţia sa. întâlniri ale candidaţilor cu alegătorii O însufleţită adunare a avut loc zilele trecute şi la Şcoala de 8 ani nr. 1 din Tîrnăveni, unde peste 100 de alegători s-au întîlnit cu candidatul lor Mihu Ioan, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, candidat în circumscripţia electorală brăşenească nr. 43. Candidatul a vorbit alegătorilor despre succesele dobîndite de către oamenii muncii din patria noastră în anii puterii populare, subliniind în acelaşi timp realizările economice şi social-culturale obţinute în oraşul Tîrnăveni, precum şi în circumscripţia electorală respectivă. Numeroasele propuneri făcute cu acest prilej de către cetăţeni, dovedesc grija şi preocuparea lor crescîndă pentru a şi vedea oraşul tot mai frumos. Ei au discutat cele mai arzătoare probleme legate de viaţa circumscripţiilor respective. Pentru schimbarea înfăţişării străzii „23 August“, alegătorul Ilie Vodă a propus să se canalizeze şi să se acopere pîrîul care străbate această stradă. Alegătorii Tănase Becuş şi Bocskai Ştefan au propus să se înlocuiască branşamentele vechi de pe strada Gh. Dimitrov şi să se ia măsuri de scurgerea apei ce se adună în unele locuri în această stradă. Vorbind despre măsurile ce mai trebuie luate in scopul înfrumuseţării oraşului, alegătorul Vaier Munteanu a propus să se înfiinţeze o pepinieră de arbori ornamentali. Mai mulţi cetăţeni care au luat cuvîntul, s-au referit la necesitatea îndiguirii malului drept al riului Tîrnava Mică, pe porţiunea blocurilor din str. N. Bălcescu, precum şi studierea posibilităţilor de canalizare a oraşului. Interesante discuţii pe teme cetăţeneşti, s-au purtat şi în cadrul adunării din cartierul Boziaş, unde candidaţii Ariton Puşcă din circumscripţia electorală orăşenească nr. 55 şi Vasile Sas din circumscripţia nr. 59, s-au întîlnit cu alegătorii lor. Şi aici au luat cuvîntul mai mulţi alegători, care au făcut propuneri valoroase. Augustin Călean, de pildă, a propus să fie introdusă apa potabilă în strada Tudor Vladimirescu şi să fie aliniate gardurile din această stradă. Gheorghe Sevestreanu a propus să fie extinsă reţeaua electrică pe str. Viilor. Mai mulţi alegători care au luat cuvîntul, printre care: Vaier Ivan, Alexandru Crişan, Octavian Avram şi alţii, s-au referit la măsurile ce mai trebuie luate pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară. Intîlnirile candidaţilor de deputaţi cu alegătorii, în oraşul Tîrnăveni au constituit un bun prilej de valoroase discuţii şi propuneri în scopul rezolvării diverselor probleme de interes obştesc. IONIŢA POPA coresp. voluntar colectivistă din comuna Cuci, candidat de deputat în circumscripția electorală comunală nr. 2, ANA MOLDOVAN. ANDREI TOTH, președintele gospodăriei colective din Sîntioana, candidat de deputat pentru circumscripția electorală comunală nr. 3. steaua ROSIE FIER VECHI PENTRU OJELARII In cursul lunilor ianuarie şi februarie a. c., muncitorii şi tehnicienii secţiei L. 6 Tg. Mureş au colectat de pe raza secţiei 27.500 kg fier vechi, care a fost trimis pentru retopire la Uzinele Tractorul din Braşov. In această acţiune s-au evidenţiat Districtul nr. 8 Tg. Mureş Transbordam şi Districtul nr. 1 Tg. Mureş. STOIANOVICI ALEXANDRU corespondent voluntar In curs de electrificare Localităţile Deal şi Adămuş din raionul Tîrnăveni, sunt în curs de electrificare. Au fost procurate toate materialele necesare, s-au instalat transformatorii şi s-au montat stîlpii. Urmează să se execute lucrările de întindere a conductorilor. Cu prilejul transportului materialelor și săpatului gropilor, locuitorii din cele două sate au efectuat 4.820 de ore muncă patriotică. Termocentrala Fîntînele, realizare remarcabilă a regimului nostru, trimite astăzi energie prin zeci de cabluri în numeroase sate ale patriei. De la modernul tablou central de comandă, sutele de mii de kilowaţi aprind într-o clipă ghirlandele de becuri în locuri unde cu ani în urmă nici nu se vorbea de lumină electrică. In clișeu. Aspect exterior al Termocentralei. Extind cultura legumelor In scrisorile trimise ziarului nostru, corespondenţii voluntari de la sate ne informează despre pregătirile ce se fac în gospodăriile colective în întîmpinarea primăverii. Multe scrisori ilustrează preocupările colectiviştilor în privinţa dezvoltării sectorului legumicol. Colectiviştii din Ogra — ne scrie Bîlca Maria — şi-au propus să cultive anul acesta legume pe 36 de hectare, faţă de 10 hectare cît au avut cultivat în anul trecut. Pe terenurile destinate acestei culturi, încă din iarnă, ei au transportat peste 700 tone de gunoi de grajd. La gospodăria agricolă colectivă din Gheja — ne informează Doboş Alexandru — se lucrează din plin la confecţionarea răsadniţelor şi la semănat. Pînă zilele trecute, colectiviştii de aici au semănat 300 mp cu varză şi gulii, 100 mp cu ardei , graşi, precum şi 20 mp cu roşii. Pe suprafeţe însemnate vor culţi- lva legume în acest an şi colectiviştitii din Cheţani “ ne relatează Mijai Ştefan. In acest scop, ei au semănat în 1.200 de ghivece nutritive, sămînţă de castraveţi. Dandea Ioan din Cerghid, raionul Tîrnăveni, ne informează că şi gospodăria de aici va cultiva în acest an 6 hectare cu legume. Terenul a fost deja pregătit din toamnă. O dată cu arătura adîncă de toamnă s-au administrat şi cîte 30 de tone de gunoi de grajd la hectar. Pentru asigurarea răsadurilor necesare s-au pregătit răsadniţe pe 40 de mp. Noi funiculare intrate în exploatare In parchetele de exploatare a lemnului, la lămpile de încărcare în autovehicule şi vagoane C.F.F., ca şi în depozitele finale au fost instalate noi mecanisme. Sub îndrumarea cabinetului tehnic, echipele de funicularişti de la I.F. Reghin au dat de curind în exploatare un nou funicular de tip Mîneciu, în lungime de 2,2 km, în parchetul Drăguşa. La rampa de încărcare a intrat în funcţiune instalaţia Kabel-Kran, cu ajutorul căreia lemnul ce soseşte pe funicular este încărcat direct în vagoanele C.F.F. In parchetul Gura Văii se lucrează din plin la montarea ancorelor şi a grupului motor de la tunicularul Wissen. Aparatele de cuplare, cărucioarele tip I.N.C.E.F., scripeţii şi bridele se fabrică în atelierele întreprinderii. Astăzi în parchetele de exploatare şi în depozitele I.F.ului Reghin funcţionează 10 funiculare tip „Mîneciu“, 6 funiculare tip Wissen, două instalaţii de ridicat Kabel- Kran şi un grup electrogen cu 4 ferăstraie electrice. In curind va intra în exploatare al 7- lea funicular tip Wissen, iar la parchetul Glăjărie va începe lucrarea pentru mecanizarea încărcatului lemnului. R. D. Vietnam U. R. S.S. B luanîn^ La uzina „Uralmaş“ a fost terminată construcţia blumingului automat „1300“. Noul bluming este dotat cu diferite aparate, instalaţii şi dispozitive automate, care elimină folosirea muncii manuale. Aceasta face posibilă reducerea numărului lucrătorilor care deservesc, agregatul cu 300 de oameni. Capacitatea de producţie a blumingului gigant este de circa 6 milioane tone de laminate pe an. O asemenea cantitate de laminate nu producea întreaga industrie a Rusiei dinainte de revoluţie. Lupta pentru 6.200.000 tone minereu de fier Colectivele întreprinderilor miniere din Gubkin, regiunea Belgorod, luptă pentru a obţine în cursul celui de-al cincilea an al septenalului o producţie de 6.200.000 tone de minereu de fier. Aceasta va fi cu 1 milion tone mai mult decît producţia din anul trecut a întreprinderilor respective. La uzina de maşini-unelte pentru aşchierea metalelor din Sofia a fost construit primul strung automat cu comandă program din Bulgaria — „S.R.-401“. Strungul automat efectuează singur aproape toate operaţiile de producţie. Muncitorului nu-i rămîne decît să alcătuiască programul, să-l introducă în dispozitivul de citire şi să urmărească ca automatul să funcţioneze normal. Dispozitivele de comandă ale acestei maşini moderne au fost deja construite şi încercate. In Cea mai mare contribuţie o aduc minerii de la Lebedinsk, care participă la întrecerea pentru obţinerea titlului de întreprindere de muncă comunistă. Ei şi-au luat angajamentul de a livra uzinelor siderurgice 5 milioane tone de materie primă faţă de 4.850.000 tone, cît prevedea planul prezent se montează agregatele de comandă şi se pregăteşte maşina pentru proba semiindustrială. Tot aici a fost construită o maşină de rectificat rotundă „S.R.U.-251“ destinată polizării suprafeţelor cilindrice externe şi interne, precum şi uzinării anterioare a pieselor. Maşina lucrează cu două viteze — 1.950 şi 2.180 turaţii pe minut. De asemenea, a fost terminată construirea unui nou polizor puternic „S.K.-251“ la care piesele vor fi aduse pe cale hidraulică. R. P. Bulgaria Noi maşini-unelte construite în Bulgaria Construcţii de locuinţe la Hanoi Anul acesta oamenii muncii din oraşul Hanoi — capitala R. D. Vietnam — vor primi 40.000 mp de suprafaţă locativă. In anul 1962 s-au mutat în locuinţe noi 7.000 de familii din capitala republicii. Paralel cu construcţia de noi locuinţe, la Hanoi au fost executate mari lucrări de reparaţie a fondului de locuinţe existente. Anul trecut, de pildă, pentru reparaţia caselor de locuit a fost alocată o sumă de peste trei milioane de mongi. In anul 1913 vor fi efectuate reparaţii la peste 5.000 de case din oraşul Hanoi. UceniciiŞcolii agricole din Liblice (R. S. Cehirovacă) părăsesc şcoala cu carnetul care îi îndreptățește la conducerea tractului. s