Steaua Roşie, aprilie 1963 (Anul 12, nr. 77-101)

1963-04-02 / nr. 77

Calitatea produselor, problema centrală Colectivul întreprinderii meta­lurgice „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş­­a înregistrat însemnate succese în activitatea sa, atît în cursul anului trecut, cît şi în pri­mele luni ale acestui an. Dar în privinţa îmbunătăţirii calităţii pro­duselor, mai existau însă, însem­nate rezerve. Colectivul întreprin­derii, sub conducerea organizaţiei de bază şi sprijinit de către co­mitetul sindicatului, a făcut în ul­timul timp şi în această direcţie însemnate progrese. Succesele ob­ţinute pe linia calităţii s-au da­torat unor măsuri complexe la ca­re mă voi referi în parte, în articolul de faţă. In primul rînd, s-a ţinut seama de dorinţa muncitorilor de a asi­mila noi cunoştinţe tehnice şi pro­fesionale, in care scop s-au or­ganizat an de an cursuri de ridi­care a calificării profesionale. Da­torită acestor cursuri, nivelul teh­nic profesional al muncitorilor s-a ridicat în mod corespunzător, fapt care s-a răsfrînt şi asupra calităţii produselor fabricate. O altă măsură luată în direcţia creşterii nivelului calitativ este aceea referitoare la organizarea corespunzătoare a serviciului C.T.C. In momentul de faţă aces­ta cuprinde un număr de 22 con­trolori de calitate, bine pregătiţi profesional, o bună parte din ei fiind absolvenţi ai şcolilor medii tehnice, iar o altă parte fiind nu­miţi dintre muncitorii fruntaşi din întreprindere. Aceşti contro­lori îşi desfăşoară munca cu cea mai mare conştiinciozitate. Sunt binecunoscuţi controlorii fruntaşi Iosif Temesvári, Ioan Tăban, de la sectorul de prelucrare şi Géza Konc, de la turnătorie. Un sprijin pre­ţios în lupta pentru calitatea su­perioară a produselor îl dau mun­citorii fruntaşi, comuniştii cu o înaltă pregătire profesională şi politică. Merită remarcat şi faptul că, datorită organizării corespunză­toare a procesului de producţie şi mai ales îndeplinirii cu regulari­tate, decadal, a planului de pro­ducţie, munca controlorilor de ca­­­litate a putut fi îmbunătăţită sim­ţitor. Acest lucru este explicabil dacă se ţine seama de faptul că,­­ la întreprinderea noastră pînă la începutul acestui an exista obiceiul ca abia în ultima perioadă a lunii să se predea la magazia de pro­duse finite circa 50 la sută din producţie, din care cauză contro­lorii de calitate nu aveau timpul fizic necesar pentru a-şi desfăşura activitatea în bune condiţiuni. De asemenea, o contribuţie de seamă la îmbunătăţirea calităţii producţiei a mai avut-o şi orga­nizarea la fiecare sector în parte a unei vitrine, în care se expun săptămînal, atît rebuturile cît şi piesele executate ireproşabil de muncitorii fruntaşi. Este necesar să mai amintim şi de eficienţa pe care o au şe­dinţele să­ptămînale de analiză ale conducerii întreprinderii cu servi­­ciuLş£.T.C., cu care ocazie se ana­lizează toate deficienţele ivite în săptămîna anterioară cu privire la calitate, luîndu-se prompt mă­surile corespunzătoare. Ca rezul­tat al preocupărilor ce există aici în privinţa îmbunătăţirii calităţii, este de remarcat faptul că în luna februarie la nici o poziţie din cele 10 grupe de produse la care se lucrează cu rebuturi admise, pro­centul nu a fost depăşit, ba mai mult, la 6 poziţii s-a lucrat chiar sub procentele de rebuturi admise. Aşa de pildă, la piesele de schimb din fontă maleabilă s-au realizat cu 0,37 la sută mai puţine rebu­turi decît cifra aprobată, la pie­sele de oţel prelucrate cu 0,04 la sută, la accesoriile metalice pen­tru suveici cu 0,5 la sută, la cleşti pentru unghii cu 0,6 la sută, la cu­ţite cu 0,36 la sută, la cuiere cu 0,15 la sută. Avîndu-se însă în vedere faptul că, în cursul lunii februarie s-au produs totuşi 2.319 kg rebuturi din piese turnate şi 2.453 kg re­buturi din piese prelucrate (can­tităţi care sunt sub cifra admisă), colectivul întreprinderii este hotă­rît ca şi pe mai departe să desfă­şoare o muncă susţinută pentru ridicarea în continuare a calităţii producţiei, reducerea la minimum posibil a rebuturilor, pentru apă­rarea renumelui mărcii fabricii. ARTHUR WITTNER tehnician In complicata geneză a placajului, uscătoarele de furnir au un rol deosebit de important. Acest loc de producţie constituie o verigă importantă în drum spre o calitate superioară a placa­jului. Aici lucrează mucitoare harnice şi pricepute care-şi depă­şesc lună de lună sarcinile de plan. IN FOTOGRAFIE. Un aspect de la secția reparatură de la C.I.L. Gălăuțaș. Ce se întîmplă cu propunerile cetăţenilor? Campania electorală din acest an, ca şi cele ce au avut loc pînă acum, a constituit un bun prilej de trecere în revistă a succeselor obţinute de poporul nostru în lupta pentru înflorirea oraşelor şi satelor patriei noas­tre. In adunările în care alegă­torii şi-au propus candidaţi în alegeri, la întîlnirile candidaţi­lor cu alegătorii, în adunările populare ce au avut loc, cetăţe­nii au vorbit cu Inima plină de bucurie despre măreţele obiecti­ve industriale ri­dicate în anii puterii populare. Au vorbit despre şcolile, căminele culturale, dispen­sarele construite cu participarea lor activă, despre electrificare, drumuri şi poduri construite şi despre multe alte probleme de gospodărire a oraşelor şi satelor. Manifestînd un viu interes fa­ţă de problemele obşteşti, faţă de tot ce-i înconjoară, dorinţa de a-şi vedea oraşele şi satele tot mai înfloritoare, în adunări alegătorii au făcut noi şi valo­roase propuneri angajîndu-se să participe cu toate forţele la rea­lizarea lor. La Rîciu, de exemplu, alegă­torii din mai multe circumscrip­ţii electorale au propus ca în a­­nul acesta din sumele votate prin contribuţie voluntară să se con­struiască în satul Nima încă două săli de clasă. Ţinînd sea­ma că în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de învăţămînt propu­nerea este cît se poate de va­loroasă, comitetul executiv a şi luat măsuri de întocmire a de­vizului. S-a procurat pietriş, că­rămidă şi o parte din materialm lemnos necesare construcţiei. La cererea Comitetului executiv, Sfa­tul popular raional a acordat pentru această lucrare un împru­mut de 30.000 de lei. O altă propunere a fost aceea de a se schimba stîlpii şi re­ţeaua electrică din sat. Şi aceas­tă propunere a fost rezolvată de către comitetul executiv. Lucra­rea este executată în proporţie de 90 la sută şi in curînd va fi terminată. In legătură cu ilumi­natul, oamenii au cerut ca insta­laţia electrică să fie racordată la linia din dealul Săbedului, deoarece pe plan local sursele de energie nu fac faţă cerinţelor. Fiind de competenţa Sfatului popular raional, cererea a fost înaintată acestuia spre luarea mă­surilor necesare. Alegătorii din circumscripţiile electorale nr. 11 , 12 şi 13 au cerut insistent să se schimbe conducta de apă potabilă cu ţevi de aluminiu. Comitetul exe­cutiv a ţinut seama şi de a­­ceastă cerere şi a şi făcut de­mersurile necesare obţinerii re­partiţiei de ţevi. Cetăţenii au ridicat şi unele probleme legate de aproviziona­rea cu lemne de foc, de curăţi­rea păşunilor, înfrumuseţarea satelor etc. Un mare număr de colectivişti au propus ca sfatul popular să sprijine consiliul gos­podăriei în înfiinţarea unei gră­dini de zarzavat pe 3 ha teren, în apropierea satului. Cererile şi propunerile de orice natură ar fi, comitetul executiv se îngrijeşte de rezolvarea lor în termen cit mai scurt posibil. Iată doar cîteva exemple des­pre ceea ce se întîmplă cu pro­punerile cetăţenilor. Cei 25 de deputaţi pe care oamenii i-au a­les la 3 martie în sfatul popu­lar al comunei, membrii comite­tului executiv al acestuia, sunt tovarăşi în care alegătorii şi-au pus toată încrederea. Despre fe­lul cum s-a organizat munca în vederea realizării tuturor propu­nerilor locuitorilor comunei, co­mitetul executiv ne-a informat că sesiunea sfatului popular a şi dat sarcină deputaţilor să se sfătuiască cu alegătorii, să-i mo­bilizeze la timpul potrivit la ■ munca patriotică. Comisiile perma­nente îşi în­dreaptă activita­tea înspre studie­rea amănunţită a posibilităţilor e-­­­xistente şi pe ba­za constatărilor fac propunerile respective. De asemenea, s-au în­fiinţat comitete de cetăţeni pe lucrări, care îndrumate şi ajuta­te de deputaţi conduc pînă la sfîrşit fiecare lucrare. Comuna Rîciu, ca şi celelalte din regiunea noastră, şi-a schim­bat mult înfăţişarea în ultimul timp. In cursul acestui an, tradu­­cîndu-se în viaţă propunerile lo­cuitorilor, comuna va deveni şi mai frumoasă. O.­FECHETE DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE O expoziţie a copiilor de pe toate continentele „Patria mea"... Cite senti­mente adinei nu trezeşte a­­ceastă noţiune şi cît de varia­te sînt modurile în care ele se pot exprima ! Fapt dovedit şi de expoziţia de picturi şi dese­ne pe această temă, găzduită în aceste zile la Palatul pio­nierilor din Capitală. Ea în­truneşte creaţiile unor copii între 5 şi 15 ani de pe toate continentele. Te cucereşte aici spontanei­tatea şi sinceritatea cu care copiii au oglindit, fiecare în felul său, această temă. Din toate lucrările răzbate dra­gostea de patrie şi frumuse­ţile ei, dragostea faţă de oa­meni şi realizările lor. In lim­bajul desenului şi al culorii, înţeles de toţi oamenii de pe glob, copiii cîntă viaţa melea­gurilor scumpe din ţările lor, visurile lor de viitor, aşa cum te văd ei. Pentru Ioana Lucia Lavin, de 14 ani, patria înseamnă o vijelioasă horă jucată de ţărani în frumosul port naţio­nal romînesc. Aia Vladimir­skaia în vîrstă de 11 c­hi îşi reprezintă ţara în avîntul cu­ceririi Cosmosului, al navelor cosmice sovietice care poposesc pe îndepărtate'' planete. Wid­­da Mohamed Gubara (Sudan), Katarzyna Pitrowicz (R.P. Po­lonă), Daisy Amobi (Nigeria), Annie Courreges (Franţa) Luiza Balatoni (R.P. Ungară) şi toţi cei 200 copii, ale că­ror picturi şi desene sunt ex­puse aici, redau în lucrările lor scene de muncă, peisaje, oameni, aspecte specifice din patria lor. In ţările prin care a trecut şi pe care le va mai străbate expoziţia duce prin arta sin­ceră, plină de optimism a co­piilor, un cald mesaj de pace, contribuie la apropierea oame­nilor, la înţelegerea între popoare. Cititorii ne sesizează — A­utorităţile răspund DIRECŢIUNEA REGIONALĂ P.T.T.R., TG. MU-­­I REŞ. Cercetînd sesizarea tovarăşului Vasile Maier am constatat că ea este justă. In con­secinţă am luat măsuri ca susnumitul să primească toate ziarele reclamate. După cum a declarat, nu mai are nici o pretenţie. SERVICIUL EXPLOATARE ŞI TRANSPORT DE SA LA I. F. REGHIN: Plecarea cu întîrziere a trenului C.F.F. s-a datorat defectării locomo­tivei. Am luat măsuri ca, începind din luna martie, să asigurăm acestui tren o locomotivă separată. De la această dată trenul pleacă conform graficului de cir­culaţie. CONDUCEREA COMRAICOOP, LUDUŞ: In urma sesizării dv., am expediat în ziua de 21 martie a. c. cooperativei Zau de Cîmpie, a cărei filială este şi cooperativa din Valea Largă, o cantitate de 900 de caiete de aritmetică cu cîte 48 de file. Incepînd din anul 1952, mă abonez în fiecare ■ an la ziare, dar astfel de lipsuri în distribuirea abonamentelor ca acum, n-am întîmpinat niciodată. Aceasta nu este numai părerea mea, ci şi a altor cetăţeni din satul Pripoară, raionul Luduş. (VASILE MAIER). Trenul C.F.F. care transportă muncitorii de la Iff. Reghin pe Valea Curghiului, nu respectă orele de plecare. Intr-una din zile, în loc de orele 18, trenul a plecat abia la orele 20,15. Ar fi ca­zul ca I. F. Reghin să ia măsuri pentru îmbunătăţirea transportului muncitorilor. (VASILE CIUŞAN, munci­tor).­­ La libr­ăr­­a din comuna Valea Largă, raionul ■ g» Luduş, nu se găsesc de multă vreme caiete de aritmetică şi astfel copiii de şcoală,nu mai au pe ce scrie lecţiile. Vă rugăm să ne ajutaţi în re­medierea acestei deficienţe. (ILIE VLASAL steaua roșie „Mârtarhi ale unor vechi civilizaţii“ De vorbă cu prof. universitar Dumitru Tudor O interesantă conferinţă a avut loc duminică la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş. Profe­sorul universitar Dumitru Tudor, membru al consiliului de conducere al Institutului de arheologie al Academiei R.P.R., a vorbit despre „Mărturii ale unei vechi civilizaţii pe teritoriul patriei noastre". Cu acest prilej i-am solicitat un interviu remarcabilului om de ştiin­ţă, care a binevoit să ne relateze cîteva din rezultatele unor cerce­tări arheologice, conduse de el, personal. înainte de a intra în temă, in­terlocutorul nostru a ţinut însă să sublinieze sprijinul multilateral pe care îl acordă organele noastre de partid şi de stat, care face ca ală­turi de celelalte ştiinţe şi arheolo­gia să ocupe un loc de cinste. Pe cînd sub regimul burghezo­­moşieresc existau în toată ţara cca. 8—10m­uzee, şi acestea susţinute doar p­rin strădania unor profesori secundari, azi avem în ţară apro­ximativ 200 de muzee de stat, or­ganizate pe baza unor criterii ştiin­ţifice riguroase. La fel, regimul tre­cut manifesta dezinteres faţă de cercetările arheologice. In toată ţara existau abia 7—8 şantiere ar­heologice, care întîmpinau multe dificultăţi. In zilele noastre func­ţionează cel puţin 100—120 de şantiere, cu o activitate febrilă. Referindu-se la activitatea sa şi a colectivului pe care îl conduce, prof. Dumitru Tudor ne-a vorbit despre dintre Oescus şi Sucidava, de Con­stantin. Săpăturile din interiorul ce­tăţii au scos la lumină numeroase monede constantiniene, ceramică, cărămizi, podoabe de bronz, pre­cum şi un mare depozit de oglinzi, lucrate artistic. Importanţa acestor oglinzi provenite din secolele II— III este cu atît mai mare, cu cît în acele vremuri oglinzile constituiau încă o mare raritate. Pe întregul teritoriu al fostului imperiu roman s-au găsit pînă acum, în total 180 de oglinzi, din­tre care 92 reprezintă depozitul de la Sucidava. Din inscripţiile de pe aceste oglinzi, bogat ornate cu di­ferite fituri, reiese că ele erau ofe­rite în dar unor femei şi divinităţi. O FINTÎNĂ SUBTERANĂ Legăturile multilaterale dintre populaţiile de pe teritoriul Daciei şi provinciile imperiului dintre Du­năre şi Balcani reprezintă un fac­tor important în menţinerea roma­nităţii nord-dunărene. Revenirea, la începutul veacului al VI-lea, a imperiului bizantin la Dunăre dă posibilitate restaurării a numeroase oraşe şi cetăţi distruse în secolul precedent de către huni. La Sucidava s-au descoperit ur­mele unui coridor subteran, lung de 26 m, care conducea din cetate la un izvor aflat la adîncimea de 4 m sub teritoriul dinafara cetății. A­­ceastă fîntînă secretă, subterană, din secolul al VI-lea, servea pentru aprovizionarea cu apă a garnizoa­nei bizantine din cetate, în timpul asedierii ei de către barbari, care nu ştiau de existenţa izvorului. ★ Desigur, cercetările întreprinse de prof. Dumitru Tudor îmbrăţişea­ză numeroase alte obiective. Mult interes prezintă, de pildă, şi relie­ful de marmură care atestă exis­tenţa în secolul al lll-lea a unui colegiu al soldaţilor romani cu sol­da dublă (Collegium Duplariorum), compus din cel puţin 50 de soldaţi din cadrul Escadronului I de cava­leri, proveniţi din Hispania (Ala I — Hispanorum). Scopul organizării în colegiu a soldaţilor care pri­meau soldă dublă deoarece s-au distins în luptele cu barbarii era, probabil, apărarea intereselor lor profesionale, respectiv materiale, în perioada cînd imperiul roman era într-o mare criză. In încheiere, menţionăm doar atît, şi de data aceasta s-a confir­mat din plin, că iniţiativa Comite­tului regional de cultură şi artă de a invita la Tg. Mureş­ ,oameni de ştiinţă cu prestigiu din Capitală, este cît se poate de lăudabilă. Aceste acţiuni ne dau posibilita­tea să facem cunoştinţă cu realiză­rile remarcabile ale oamenilor de ştiinţă români, cu progresul ştiinţe­lor din patria noastră. ŞTEFAN IZSĂK­­ -T +-f*+++-f T-f -0­TTTT­ UN POD ROMAN DE PE VREMEA LUI DOMIŢIAN Se ştie că, după primul război cu Decebal, la dispoziţia lui Traian, renumitul meşter Apollodor din Damasc a construit un pod pe Du­năre, la Turnu-Severin. In anul 328 se inaugurează un alt pod, al lui Constatin cel Mare, între Oescus şi Sucidava (Celei). Insă, după cum reiese din cerce­tările efectuate, încă în anul 87, sub Domiţian, s-a construit un alt pod între localităţile Orlea şi Vadin. Pe acest pod a trecut în Dacia arma­ta romană condusă de generalul Cornelius Fuscus, care suferă o gravă înfrîngere. însuşi generalul Fuscus e ucis. Atît pe ţărmul romînesc, la Or­lea, cît şi la Vadin, pe teritoriul R­d. Bulgaria, cercetătorii au dat de urmele unor zidării, care con­stituiau, probabil, capetele podu­lui. De asemenea, pe baza unor do­cumente şi a declaraţiilor unor pescari din Vadin s-a ajuns la con­cluzia că în porţiunea dintre ur­mele de zidărie, în apele Dunării trebuiau să existe nişte piloni de lemn, cu ajutorul cărora se forma un pod de vase, pe care putea să treacă armata expediţionară a lui Fuscus. UN MARE DEPOZIT DE OGLINZI DIN SECOLELE II SAU III In fosta cetate Sucidava (Celei) s-a făcut o descoperire de mare interes. De altfel, fortăreața Suci­dava a fost construită, ca şi podul Silvicultorii la lucru Ca şi în alţi ani, şi în anul acesta preocuparea silvicultorilor de la Ocolul Silvic din Gurghiu, este de a executa lucrări de împădurire pe suprafeţe tot mai mari. Numai brigada a Vlll-a Mo­­cear, condusă de Ioan Brătean, în primăvara aceasta va planta pu­­ieţi pe o suprafaţă de peste 63 hectare. Pînă acum în raza de ac­tivitate a brigăzii puieţii au fost plantaţi pe o suprafaţă de peste 4 hectare ALEX. BACIU corespondent voluntar 3 Biologul cu renume mondial — Rudolf Palocsay îşi desfăşoară activitatea ca director al Sta­ţiunii experimentale horti-viti-po­micole din Cluj. In fiecare dimineaţă poate fi văzut cum îşi face vizita obişnuită prin serele staţiunii şi pe terenurile care înconjoară staţiunea. Activitatea sa este strins legată de o serie de experienţe pe care le execută în domeniul flo­­ricol, pomicol etc. La expoziţiile din străinătate, unde staţiunea a prezentat numeroase soiuri şi varietăţi de fructe şi flori, rezultc­tul a fost acela că exponatele au fost premiate, acordîndu-li-se diferite medalii de aur, argint, bronz. IN FOTOGRAFIE: Biologul Rudolf Palossay in timpul unor cercetări practice asupra dez­voltării florilor în seră. (Foto: Agerpres — CH. FRUNZĂ). ­­eştî din n­­abie • La noua şcoală de 3 ani, construită in toamna ai­nului trecut, colectiviştii au amenajat 2 săli de clasă în care se ţin cursurile claselor I—V elementare. Pentru noul an şcolar vor fi terminate şi restul sălilor de clasă. • Pentru cultura de tutun au fost amenajate — sub con­ducerea priceputului colectivist Constantin Cioloca — răsad­niţe pe o suprafaţă de 200 mp. • Dorind să asigure o re­coltă bogată la ceapă roşie, colectiviştii au săpat şanţuri pentru scurgerea apei, întru­­cit pe terenurile destinate acestei culturi pămintul prea 'Umed nu favorizează­ dezvol-' tarea normală a cepei. • Incepînd din acest an, cu aparatul de proiecţie din­ comuna Beica se proiectează, din două în două săptămîni, şi la Habic cîte un film, IOAN LUCA elev al Centrului şcolar agricol din Tg.Mureş CALENDAR AGRICOL IVntru perioada de la 1 — 10 aprilie PE CIMP. Se continuă însăm­înţatul griului de primăvară, ovăzului, orzoaicei, mazării, măzărichii, trifolienelor, macului, inului, florii-soarelui, plantelor medi­cinale, sfeclei de zahăr şi fu­rajere, iar la sfîrşitul perioadei se vor însămînţa cinepa şi car­tofii. Se grăpează toate arăturile de toamnă, în scopul păstrării în sol a apei acumulate. Se termină arăturile pe tere­nurile nearate din toamnă, în­­corporîndu-se în sol cu această ocazie şi îngrăşămintele. Arătu­rile se vor grăpa în aceeaşi zi. Pe semănăturile de toamnă, în special pe cele mai slabe, se împrăştie azotat de amoniu, cî­te 80—100 kg la hectar, mra­­niţă bine mărunţită, cîte 4.000— 5.000 kg la hectar, sau urină diluată cu 2—3 părţi apă, cîte 4.000—5.000 litri la hectar. Semănăturile de toamnă de­se, ieşite din iarnă puternic în­frăţite, se vor grăpa cu grape uşoare. Semănăturile slab dez­voltate, după ce s-au îngrăşat suplimentar, se tăvălugesc cu tăvălugul neted, în agregat cu o grapă uşoară de spini. Se fac şanţuri pentru scurge­rea apei ce stagnează pe semă­nături. IN LEGUMICULTURA: Se termină însăminţatul în răsadniţă al legumelor şi tutu­nului. Se face repicatul răsadurilor timpurii, care au format 1—2 frunze adevărate. Se începe semănatul legume­lor de vară în răsadniţe se­­micalde Se termină iarovizarea car­tofilor timpurii şi semitimpurii, care la sfîrşitul perioadei se plantează in cimp. Se pregăteşte terenul în gră­dină pentru semănatul şi plan­tatul legumelor timpurii. Se termină semănatul în cimp al mazării de grădină, morco­vului, pătrunjelului, ridichilor, salatei, spanacului şi sfeclei roşii. Se plantează în cimp ar­pagicul şi usturoiul. Semănăturilor de legume de toamnă li se dau îngrijirile ne­cesare. După zvîntarea terenu­lui, semănăturile de toamnă se prăşesc, curăţindu-se cu aceas­tă ocazie de frunzele uscate, putrede, aplicîndu-se şi o îngră­­şare suplimentară. Pe terenurile de grădină ce se vor iriga, se repară canalele principale de irigaţie şi se con­struiesc canalele mai mici şi rigolele. IN LIVADA DE POMI: Se continuă lucrările de igie­­nă-cultură , se scot inelele cle­ioase, se răzuie scoarţa moartă, muşchii şi lichenii de pe trunchi şi crăcile mai groase, se taie crăcite uscate, se adună cuibu­rile de omizi, fructele mumi­ficate şi frunzele uscate răma­se în pomi. Toate acestea fiind focare importante de boli şi in­secte, se adună şi se b­o. Ră­nile şi scorburile de pe pomi se curăţă şi se astupă. Se plantează pomii tineri, se desfac apărătorile puse contra rozătoarelor, se ară şi se in­­sămînţează terenul din livezi cu plante furajere, ca: sparce­­tă, sfeclă pentru furaj, borceag, porumb pentru siloz, cartofi, etc. Se văruiesc pomii, pentru că culoarea albă va întîrzia porni­rea lor în vegetaţie şi deci, li va scăpa de gerurile tîrzii din primăvară. In vederea combaterii efectu­lui eventualelor geruri tîrzii, se transportă în livadă gunoi și alte materiale producătoare de fum. Se continuă stropirile de iar­nă, pînă în momentul începerii desmuguririi pomilor. IN VIE: Se nivelează terenul şi se fa­ce pichetatul pentru plantările noi de vii. Se asigură materia­lul săditor viticol necesar. In viile tinere se completează go­lurile care s-au ivit între timp cu viţă altoită, iar in cele bă­­trine cu butaşi şi marcote. In viile vechi se ascut aracii şi se arăceşte via. Se incepe dezgropatul şi tă­iatul viţei. In viile tinere se fac tăieri de formare, iar In viile pe rod, cele de rodire, du­pă care se face cercuitul coar­delor. Se transportă şi în vii materiale producătoare de fum. IN ZOOTEHNIE: Animalele de muncă să fie cît mai bine îngrijite pentru a putea fi folosite la muncile de primăvară cu un randament cit mai mare. Puii de găină să fie ţinuţi în camere încălzite şi hrăniţi cit mai variat, conform indica­ţiilor date. Să se trateze cu distozan toate oile înainte de ieşirea la păşunat. Animalele tinere se scot cît mai mult la soare şi aer. Se curăţă mărăcinii de pe păşuni şi fineţe, se adună pie­troaiele, se împrăştie muşuroa­iele, se îngraşă cu bălegar sau îngrăşăminte chimice şi se gră­pează. Lucernierele şi trifoliştile se îngraşă şi ele cu must de bă­legar şi se grăpează. Ing IOAN HOSSU

Next