Steaua Roşie, mai 1963 (Anul 12, nr. 102-126)

1963-05-03 / nr. 102

PROLETARI DIN TOATE IARILE’.UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFAT­ULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ AUTONOMĂ MAGHIARĂ Anul XII. Nr. 102 (1.598) | Vineri, 3 mai 1963 | 4 pagini 20 bani în toată ţara oamenii muncii au sărbătorit cu entuziasm ziua de 1 Mai, exprimîndu-şi bucuria pentru strălucitele victorii obţinute sub conducerea partidului în opera de construcţie socialistă, ataşamentul faţă de cauza păcii, solidaritatea internaţională cu popoarele frăţeşti ale lagărului socialist, cu forţele păcii şi progresului din întreaga lume* ÎNSUFLEŢITĂ SĂRBĂTORIRE A ZILEI DE 1 MAI In capitala patriei noastre — Bucureşti 1 Mai 1963. Capitala pa­triei, înveşmîntată în straie de sărbătoare, pare mai strălucitoa­re în această zi senină, luminată puternic de un soare primăvăra­tec. Tradiţionalul loc de întîlnire al bucureştenilor la marile săr­bători — Piaţa Aviatorilor — unde are loc marea demonstraţie cu prilejul Zilei solidarităţii inter­­naţionale a oamenilor muncii de pretutindeni, este împodobită fes­tiv. Deasupra tribunei principale se află un mare glob pămîntesc înconjurat de un brîu purpuriu, pe care este înscrisă chemarea : „Proletari din toate ţările, uni­­ţi-vă!“. Portretele genialilor das­căli ai proletariatului mondial — Marx, Engels, Lenin — domină piaţa. Deasupra tribunelor, stră­juite de steaguri roşii şi tricolo­re, sunt înscrise chemări închina­te acestei măreţe sărbători: „Tră­iască 1 Mai, Ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc, Ziua frăţiei muncitorilor de pretu­tindeni“,­ „Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă“, „Slavă Parti­dului Muncitoresc Român, condu­cătorul încercat al poporului, in­spiratorul şi organizatorul tutu­ror victoriilor noastre“, „Trăias­că şi să se întărească în veci prietenia şi colaborarea frăţească între poporul român şi popoarele ţărilor socialiste“, „Trăiască uni­tatea şi coeziunea mişcării co­muniste şi muncitoreşti interna­ţionale“, „Trăiască pacea şi prie­tenia între popoare“. Ora 9. Miile de oameni ai mun­cii bucureşteni, prezenţi în piaţă pentru a participa la mitingul consacrat zilei de 1 Mai, în­­tîmpină cu aplauze îndelungi şi urale pe conducătorii partidului şi statului, în tribuna oficială iau loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexan­dru Drăghici, Ion Gheorghe Mau­rer, Alexandru Moghioroş, Ale­xandru Bîrlădeanu, Dumitru Co­­liu, Leonte Răutu, Leontin Sălă­­jan, Ştefan­­Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, membri ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, ai Consiliu­lui de Stat şi ai guvernului. In tribune sunt prezenţi nume­roşi invitaţi, conducători ai in­stituţiilor centrale de stat şi ai organizaţiilor de masă, reprezen­tanţi ai întreprinderilor şi insti­tuţiilor Capitalei, fruntaşi în în­trecerea socialistă, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cul­tură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi de aseme­nea, un mare număr de oaspeţi de peste hotare. In tribuna rezervată corpului diplomatic se află şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Ro­mînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. Fanfara militară aflată în pia­ţă intonează Imnul de stat al Re­publicii Populare Romíne. Mitingul este deschis de tova­răşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucu­reşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române. Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii pu­ternice. Participanţii la miting manifestează îndelung pentru unitatea şi coeziunea marii co­munităţi a popoarelor din ţările socialiste, pentru clasa munci­toare internaţională şi unitatea de luptă a mişcării comuniste mondiale, pentru înflorirea pa­triei noastre, pentru Partidul Muncitoresc Romín, Comitetul său Central şi Guvernul R. P. Romíne, începe apoi marea demonstra­ţie a oamenilor muncii, care este deschisă de cei mai mici cetăţeni ai patriei — pionierii. Din rîndu­­rile copiilor ţîşnesc fetiţe şi bă­ieţi care urcă la tribuna oficială, înconjurînd cu dragoste şi emoţie pe conducătorii de partid şi de stat, oferindu-le flori. In Piaţa Aviatorilor pătrunde, apoi, coloana oamenilor muncii. In fruntea coloanelor, un car alegoric, avînd un mare glob pă­mîntesc deasupra căruia se înal­ţă un drapel roşu cu inscripţia „1 Mai“.. In faţa globului, un muncitor în salopetă şi o ţăran­că îmbrăcată într-un pitoresc costum naţional, poartă cu mîn­­drie secera şi ciocanul, simbol al alianţei trainice muncitoreşti­­ţărăneşti. Imprimate în mătase roşie flutură portretele geniali­lor dascăli ai proletariatului in­ternaţional — Marx, Engels, Lenin. Demonstranţii poartă portre­te ale tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ale celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., drapele roşii şi tricolore. Pe grafice şi panouri, în graiul cifrelor colectivele ce trec prin faţa tribunelor raportează noile lor realizări, contribuţia pe care o aduc la traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid. In primele rînduri ale coloane­lor de demonstranţi se află co­lectivele marilor întreprinderi in­dustriale — „23 August“, „Repu­blica“, „Griviţa Roşie“, „Tudor­­Vladimirescu“, „Semănătoarea“, Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“, „Dîmboviţa“, Atelie­rele Centrale I.T.B. şi altele, care alături de celelalte fabrici şi uzi­ne bucureştene, au adus o contri­buţie de seamă la realizarea şi depăşirea planului. Cu vii aplauze sunt primiţi me­­talurgiştii de la „Laromet“ şi „Vulcan“, muncitorii de la Uzi­na de maşini electrice, Fabrica de pielărie şi încălţăminte „Fla­căra Roşie“ şi întreprinderea po­ligrafică nr. 4, distinse în preaj­ma lui 1 Mai cu titlul de unităţi fruntaşe pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară. La acest 1 Mai demonstrează şi colectivele celor mai tinere între­prinderi bucureştene, fabricile: de anvelope „Danubiana“, de băi şi radiatoare, de obiecte sanitare din porţelan şi altele. Atrage privirile un panou, re­­prezentînd un bloc turn. El este adus la marea demonstraţie de că­tre constructori, cei care dau o nouă faţă oraşului, împodobindu-l cu remarcabile creaţii arhitecto­nice. La demonstraţie sunt prezenţi oameni de ştiinţă şi cultură, în rîndul cărora se remarcă colecti­vul de muncă al Institutului de proiectări chimice (Iprochim), distins de C.C.S. cu titlul de frun­taş pe ţară. Savanţii şi cercetăto­rii din institutele bucureştene, (Continuare în pag. a 4-a) Oraşul îmbrăcat îr­ straie de sărbătoare a primit în dimineaţa de arminden mai ospitalier ca ori­­cînd mulţimea coloanelor, de oa­meni ai mtineri veniţi să sărbăto­rească ziua de 1 Mai. Steaguri tri­colore şi purpurii,­­ ghirlande, flori de toate culorile au conturat ora­şul Tg. Mureş mai proaspăt, mai tînăr. In această atmosferă sărbătoreas­că colectivele de muncitori din în­treprinderi şi instituţii, studenţi şi elevi, colectivişti şi alţi oameni ai muncii şi-au manifestat în faţa tri­bunelor entuziasmul şi încrederea în politica înţeleaptă a partidului nostru — călăuză sigură a înfăp­tuirii cu succes a desăvîrşirii con­strucţiei socialismului în patria noastră. In entuziasmul clocotitor a! coloanelor se rosteau cu căldu­ră cuvintele: „Tinereţea fericită de partid e făurită!" şi alte nenumă­rate lozinci şi chemări devenite tradiţionale cu prilejul marilor sărbători. Bucuria vieţii noi era prezentă pretutindeni în ochii miilor de oa­meni participanţi la demonstraţie, ca şi în înfăţişarea oraşelor şi sa­telor regiunii noastre, a întregii ţări în acest început strălucit de mai. Şi de fiecare dată, la început de primăvară — cu prilejul sărbători­rii lui 1 Mai — oamenii muncii trec în revistă cu mîndrie marile transformări revoluţionare, realiză­rile înfăptuite de poporul nostru condus de partid pe drumul nea­bătut al leninismului. In acest an — al patrulea — din planul sese­­nal conceput şi elaborat de partid, se înscriu în marea carte de aur a ţării victorii remarcabile în marşul nostru victorios spre desăvîrşirea construcţiei socialiste. In această primăvară tractoarele au ieşit la cîmp pe haturile nesfîrşite, colec­tivizate, acolo unde ştiinţa şi mun­ca colectivă vor transforma pămîn­­tul, îl vor face mai roditor. La acest început­­de mai se împlineşte un an de la una din cele mai mari succese obţinute de poporul nos­­tru sub conducerea partidului — încheierea colectivizării agricu­ltu­­rii în patria, noastră.. La marele miting consacrat zilei de 1 Mai, oamenii au venit­ îmbră­caţi în straie de sărbătoare. Pe pieptul multora străluceau în soa­re ordine şi medalii ale Republicii Populare Române — drept recu­noştinţă a muncii pline de abnega­ţie pe frontul construcţiei socialis­te, acolo unde forţa creatoare des­cătuşata a poporului nostru liber se materializează, se transformă în uzine şi fabrici, în comori ale uni­versului său spiritual. Aici la mi­ting, fluturău în adierea uşoară de vîrrt sute de drapele tricolore şi purpurii, un adevărat curcubeu mişcător, buchete de flori multico­lore, baloniaşe, porumbei. Printre mulţimea de drapele se zăreau ici­­colo, nişte rachete­ cosmice strălu­citoare, prilej­­de a ne rememora cu mîndrie de asaltul cerului efec­ (Continuare în pag. a 3-a) La Tîrgu-Mureş Mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii Mii şi mii de oameni au participat la mitingul închinat zilei de 1 Mai Cuvîntarea tovarăşului Emil Bodnăraş DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIE­TENI, STIMAŢI OASPEŢI DE PESTE HOTARE, Poporul român sărbătoreşte as­tăzi, împreună cu oamenii muncii din întreaga lume, Ziua solidari­tăţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua luptei unite a clasei muncitoare de pretutindeni pen­tru pace, democraţie şi socialism. Cu acest prilej, Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mín, Consiliul de Stat şi guvernul Republicii Populare Romíne trans­mit clasei muncitoare, ţărănimii colectiviste, intelectualităţii, între­gului nostru popor un fierbinte sa­lut şi felicitări pentru succesele dobîndite în dezvoltarea economiei şi a culturii, în lupta pentru desă­vârşirea construcţiei socialismului. Salutăm din inimă pe oaspeţii noştri, reprezentanţi ai oamenilor muncii din alte ţări, care împreu­nă cu noi iau parte la această mare sărbătoare. Poporul român cinsteşte ziua de 1 Mai cu noi succese, obţinute în realizarea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al Partidului. Economia noastră naţională creşte rapid şi în mod proporţional. Se înfăptuieşte industrializarea ţării şi dezvoltarea multilaterală a agri­culturii. Creşte sistematic nivelul de trai al poporului. Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii noştri, muncind cu avînt şi pricepere, au îndeplinit cu succes planul de stat pe primul trimestru al acestui an. Producţia industria­lă obţinută în primele trei luni ale anului 1963 depăşeşte cu aproape 10 la sută producţia trimestrului corespunzător al anului trecut şi este de mai bine de o dată şi ju­mătate de ori mai mare decit în­treaga producţie industrială a Ro­­mîniei pe anul 1938. Ţărănimea noastră colectivistă, harnică şi pricepută, desfăşoară cu forţe sporite şi însufleţite mun­ca ei rodnică pentru a întări şi dezvolta gospodăriile colective şi a mări producţia agricolă vegeta­lă şi animală. Zeci de mii de trac­toare şi maşini de tot felul înso­ţesc munca milioanelor de braţe neobosite, în efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor a­­gricole, pentru asigurarea unei re­colte bogate. Intelectualitatea ţării noastre, slujind cu credinţă poporul, aduce prin talentul, priceperea şi entu­ziasmul ei o valoroasă contribuţie la dezvoltarea economiei naţiona­le, la educarea tinerei generaţii, la înflorirea ştiinţei şi a culturii. Rezultatele obţinute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în desă­­vîrşirea orînduirii noastre socia­liste le întăresc încrederea în for­ţele lor proprii, le sporesc dragos­tea şi ataşamentul faţă de încer­­catul lor conducător — Partidul Muncitoresc Român. DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIE­TENI, Forţele socialismului, ale progre­sului şi ale păcii din întreaga lu­me sărbătoresc ziua de 1 Mai prin unirea mai strînsă a rîndurilor î­nr, printr-un nou avînt de luptă împotriva forţelor reacţiunii, ale imperialismului. Pentru primii demonstranţi de 1 Mai de acum peste trei sferturi de secol socialismul era un ţel în­depărtat. In zilele noastre, el este întruchipat într-un puternic sistem mondial, începuturile căruia au fost puse de Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie, creatoare a primului stat socialist din lume. Sub conducerea gloriosului Par­tid Comunist al Uniunii Sovietice, întemeiat de marele Lenin, poporul sovietic înfăptuieşte cu succes pro­gramul construirii comunismului şi obţine în această măreaţă ope­ră victorii remarcabile. Succese de seamă dobîndesc popoarele din ce­lelalte ţări socialiste. Sistemul mondial socialist cîştigă noi po­ziţii în întrecerea economică paş­nică cu capitalismul şi exercită o influenţă tot mai însemnată asu­pra dezvoltării întregii societăţi umane. Relaţiile de tip nou dintre statele socialiste, bazate pe depli­na egalitate în drepturi, de res­pectarea strictă a suveranităţii na­ţionale, pe colaborare şi într-aju­­torare tovărăşească, în scopul în­tăririi fiecărei ţări în parte şi a sistemului mondial socialist în ansamblu, au o mare putere de în­­rîurire asupra tuturor popoarelor lumii. Transmitem salutul nostru de prietenie frăţească popoarelor din ţările socialiste, urîndu-le nu­meroase şi însemnate realizări in făurirea noii orînduiri sociale. In lumea capitalistă, masele populare, în frunte cu clasa mun­citoare, se ridică cu tot mai multă vigoare împotriva jugului mono­polurilor capitaliste şi a exploată­rii. Ele luptă cu dîrzenie împotri­va restrîngerii drepturilor demo­cratice şi a încălcării independen­ţei şi a suveranităţii naţionale, îm­potriva pregătirilor de război, pentru apărarea intereselor lor vi­tale, pentru democraţie, pace şi­­ progres social. Adresăm, în aceas­tă zi de 1 Mai, oamenilor muncii din ţările capitaliste, încercatelor lor partide comuniste şi muncito­reşti, tuturor luptătorilor pentru progres, care înfruntă eroic teroa­rea burgheziei, un călduros mesaj de solidaritate frăţească şi de sim­patie. Poporul nostru este solidar cu lupta popoarelor din Asia, Africa şi America Latină pentru lichida­rea colonialismului şi a domina­ţiei imperialiste, sub orice formă s-ar prezenta ele. El sprijină noile state suverane în dobîndirea inde­pendenţei lor economice, în opera de renaştere naţională şi dezvolta­re pe calea progresului. _____ Chezăşia tuturor victoriilor do­bîndite de sistemul mondial socia­list, de mişcarea comunistă inter­naţională o constituie coeziunea lor indestructibilă sub steagul marxism-leninismului şi al inter­naţionalismului proletar. Chema­rea lansată de Marx şi Engels 1—­­„Proletari din toate ţările, u­ni­­ţi-vă!“ — răsună şi azi cu putere neslăbită. Credincioase acestei is­torice chemări, partidele comuniste şi muncitoreşti se călăuzesc după linia elaborată în comun la Con­sfătuirile din 1957 şi 1960, unin­­du-şi eforturile în lupta împotriva exploatării, a reacţiunii şi a for­ţelor agresive ale imperialismului, pentru victoria cauzei păcii şi a socialismului.­­ Astăzi, sute de milioane de oa­­meni din toate ţările, avînd con­vingeri politice, sociale şi reli gioase diferite, îşi exprimă hotă-^ rîrea de a apăra pacea, de a îm­piedica imperialismul agresiv ca, prin război, să dezlănţuie o catas­trofă termonucleară. Oamenii muncii de pretutindeni îşi mani­festă încrederea că războiul poate fi preîntîmpinat, deoarece forţele păcii şi ale socialismului precum­pănesc asupra forţelor războiului, ale imperialismului. Ţara noastră, împreună cu cele­lalte state socialiste, exprimînd interesele vitale ale poporului, promovează cu consecvenţă­ în politica externă, principiile leni­niste ale coexistenţei paşnice a statelor cu sisteme sociale diferi­te. Acţionînd neobosit pentru re­zolvarea prin tratative a proble­melor internaţionale litigioase, împotriva planurilor şi manevre­lor cercurilor imperialiste agresi­ve, Romînia militează pentru li­chidarea rămăşiţelor celui deal doilea război mondial, pentru în­făptuirea dezarmării generale şi totale —■ cale sigură de instaura­re a unei păci trainice. DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIE­TENI, Succesele în desăvîrşirea con­strucţiei socialismului constituie principalul aport al poporului nos­tru la victoria cauzei păcii şi a socialismului în lumea întreagă. Partidul şi guvernul ţării noastre cheamă oamenii muncii să-şi înze­cească eforturile, să muncească cu şi mai multă abnegaţie pentru a înfăptui măreţele sarcini ale planului nostru de 6 ani, politica partidului de dezvoltare continuă a economiei naţionale şi de creş­tere a bunăstării celor ce muncesc, pentru a întări necontenit patria noastră — Republica Populară Romînă. Trăiască 1 Mai — Ziua solida­rităţii internaţionale a celo­r ce muncesc! Trăiască unitatea şi coeziunea marii comunităţi a popoarelor din ţările socialiste! Trăiască clasa muncitoare inter­naţională şi unitatea de luptă a mişcării comuniste mondiale! Trăiască şi înflorească patria noastră! Trăiască minunatul ei po­por, vrednic şi talentat construc­tor al vieţii noi, socialiste! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, Comitetul său Central şi guvernul Republicii Populare Ro­míne! Trăiască pacea în întreaga lume! Cuvîntarea tovarăşului Ioan Cozma, secretar al Comitetului regional al P. M. R. Tovarăşii Sărbătorim ziua de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în condiţiile unui puternic avînt în munca în­tregului popor, pentru înfăptuirea sarcinilor măreţe trasate de cel de-al III-lea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Romín, pentru dezvoltarea întregii economii na­ţionale, pentru sporirea bogăţii­lor materiale şi spirituale ale Republicii Populare Romíne. Roadele politicii înţelepte a Partidului Muncitoresc Romín de industrializare socialistă a ţării, bazată pe dezvoltarea cu precădere a industriei grele, mun­ca plină de abnegaţie a eroicei noastre clase muncitoare, sînt ilustrate grăitor de faptul că în 1962, producţia globală a indus­triei a fost de aproape 8 ori mai mare decît în 1948. In perioada 1960—1962, ritmul mediu anual de creştere a întregii producţii industriale a fost de 15,8 la su­tă faţă de 13 la sută prevăzut în Directivele celui de-al III-lea Congres al partidului­ nostru. In aceste zile s-a împlinit un an de la victoria istorică a poporului nostru — încheierea procesului de Colectivizare a a­­griculturii •— eveniment care a marcat triumful deplin şi defini­tiv al socialismului în Republica Populară Romînă, încheierea co­lectivizării agriculturii­ a exerci­tat o profundă înrîurire asupra tuturor domeniilor vieţii sociale şi economice, a deschis posibili­tăţi largi pentru creşterea­­ pro­ducţiei agricole vegetale şi ani­male. Ca urmare a dezvoltării în an­samblu, într-un ritm tot mai înalt a economiei, a crescut ve­nitul naţional şi pe această bază nivelul de trai al celor ce mun­cesc din patria noastră. Rezultatele obţinute în opera de făurire a noii societăţi socia­liste, oglindesc caracterul profund ştiinţific, realist al politicii (Continuare în pag. a 2-a) JG. MUREŞ, Tribuna centrală la timpul demonstraţiei

Next