Steaua Roşie, iulie 1963 (Anul 12, nr. 153-178)

1963-07-31 / nr. 178

------­ Agronom,1 mecanic sau constructor (Urmare din pag. 1) Şcoala profesională metalurgică ,­,,Encel Mauriciu" pregăteşte munci­tori calificaţi pentru industria uşoa­ră. Absolvenţii a 7 (8) clase, în vîrstă de 14—16 ani, care urmează această şcoală, pot să-şi însuşească una din cele 13 meserii care se­­ învaţă aici. Ei pot deveni mecanici I pentru utilaje în industria uşoară,­­ lăcătuşi mecanici montatori, turnă- I tori-formari, strungari, tinichigii, electricieni, modelări în lemn, me­canici auto, confecţioneri de mă­nuşi etc. Durata de şcolarizare este în general de 3 ani, iar la unele meserii ca cea de sculer-matriţer de 4 ani. Meseria de confecţioner de mănuşi se însuşeşte în 2 ani. Elevii care urmează această şcoală vor fi recrutaţi de către întreprinderile din toată ţara, aparţinătoare Ministeru­lui Industriei Uşoare, cu care părin­ţii elevilor vor trebui să încheie Contracte. In tot timpul şcolarizării elevii vor beneficia de întreţinere gratuită (bursă, uniformă, rechizite şcolare etc.). Pentru ca să-şi apro­fundeze cunoştinţele dobîndite în orele de curs, elevii vor avea posi­bilitatea să efectueze practica în atelier. In primul an, orele de apli­caţii practice se vor desfăşura în atelierele şcolii, iar în anii II şi III în diferite întreprinderi, în funcţie de meseria aleasă, sub îndrumarea profesorilor şi maiştrilor. De ase­menea se organizează schimburi de experienţă, vizite în diferite între­prinderi din ţară etc. Anul trecut, de pildă, un grup de elevi a vizitat Uzinele „Steagul roşu“ din Braşov şi alte turnătorii avansate din ţară, iar alţi elevi au vizitat alte întreprin­deri metalurgice din ţară. Şcoala se pregăteşte pentru a-i pri­mi cum se cuvine pe viitorii elevi ai anului I, cărora le exprimăm în­demnul de a păşi cu încredere pe drumul care şi-l aleg. Centrul şcolar 3 construcţii Intr-o discuţie cu un grup de ab­solvenţi ai clasei a Vll-a, cei mai mulţi dintre ei ne-au mărturisit că vor să ajungă constructori, ne-au vorbit cu multă pasiune despre fru­museţea acestei meserii. Cine-şi poate imagina — spunea unul din­tre ei — ceea ce simte cel care vede ■ cum din mîinile lui se înalţă palate şi uzine, construcţiile măreţe ale so­cialismului. Astăzi, cîn­d fiecare moment adu­ce ceva nou, cînd zilnic apar ca din pămînt noi cartiere sau chiar oraşe întregi, ne adresăm celor în faţa cărora stau deschise porţile spre atîtea profesiuni, să se gîn­­dească o clipă şi la frumuseţile me­seriei de constructor. Absolvenţii şcolilor de 7 (8) ani din regiunea noastră îşi pot însuşi tainele acestei meserii la Centrul şcolar construcţii din Tg.-Mureş, ca­re funcţionează cu următoarele sec­ţii: lăcătuşi mecanici, zidari, elec­tricieni, instalatori apă şi gaz, vopsi­tori, tinichigii cu durata de şcolari­zare de 2 şi 3 ani, în funcţie de meseria aleasă. Elevilor li se vor asi­gura condiţii materiale şi de studiu bune, întreţinere gratuită care con­stă în cazare la cămin, cantină, uni­formă, rechizite şcolare etc. înscrie­rile pentru concursul de admitere se fac începînd cu data de 15 august pînă la 1 septembrie, iar examenul va avea loc între 1—10 septembrie din disciplinele limba română şi matematică. Tot în cadrul Centrului şcolar construcţii funcţionează o şcoală tehnică în care se primesc absol­venţi ai şcolilor medii de cultură generală cu ex­amen de maturitate. Şcoala tehnică are următoarele pro­filuri: arhitectură, construcţii civile şi industriale, instalatori tehnico­­sanitari. Aici se pregătesc cadre medii tehnice pen­tru şantierele şi unităţile de construcţii. Şcoala tehnică de maiştri, existen­tă de asemenea, în cadrul Centru­lui şcolar construcţii cu secţiile: construcţii şi electricitate, pregăteş­te maiştri tehnicieni. Pot urma a­­ceastă şcoală numai absolvenţii şco­lilor profesionale, care au cel puţin 3 ani în producţie. Tinerii care vor termina aceste şcoli vor fi repartizaţi pe şantiere, în unităţile de construcţii, acolo unde va fi nevoie de braţul şi min­tea lor înarmată cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii moderne. Cu secerişul pe terminate Colectiviştii din Dedrad şi Go­­reni, raionul Reghin, acordă o de­osebită atenţie seceratului. Munca fiind bine organizată, seceratul griului de pe cele 520 hectare se apropie de sfîrşit. Fruntaşă la re­coltatul griului este brigada con­dusă de Sim­ion Bocoş, AUGUSTIN CIMPEAN colectivist LISTA DE CÎŞTI8URI fN AUTOTURISME Ia depunerile pe librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme TRAGEREA LA SORŢI PE TRIM. 11/1963, din 25 iulie 1963 17 autoturisme CÎŞTIGURI N-rul de pârtiei- N-rul libretului pare la tragere de economii Cîştigător 1 autoturism MOSKVICI 00735 703—1—18 1 autoturism MOSKVICI 03662 709—91—22 1 autoturism MOSKVICI 11005 759—1—572 1 autoturism SKODA-OCTAVIA 06916 764—1—93 1 autoturism SKODA-OCTAVIA 13710 754—1—97 1 autoturism SKODA-OCTAVIA 09642 761 — 1—447 1. autoturism SKODA-OCTAVIA 18948 717—1—52 1 autoturism SKODA-OCTAVIA 14797 716—1—32 1 autoturism SKODA-OCTAVIA 02644 752—1 — 163 1 autoturism WARTBURG 01318 701 — 141—13 1 autoturism WARTBURG 19356 736—202—15 1 autoturism WARTBURG 15610 701-1-30 1 autoturism WARTBURG 16587 727—1—34 1 autoturism WARTBURG 12178 701-205-13 1 autoturism WARTBURG 04810 743—1 — 127 1 autoturism WARTBURG 20170 736-212—74 1 autoturism WARTBURG 05184 724—601 — 13 Diele chimice Turda str. Armata Roşie nr. 18, oferă întreprinderilor industriale, organizaţiilor econo­mice, G.A.S., G.A.C. şi persoanelor particulare hidrat de calciu (şlam) cu conţinut de 50 la sută var nestins (Ca (OH)2) utilizabil pentru: mortar pentru zidărie, mortar pentru tencuieli, amendamente pentru terenurile acide, caustificări etc. Plata prin virament pentru unităţile so­cialiste, iar pentru particulari în numerar, la următoarele preţuri: •­» preţ cu amănuntul (pentru particulari) 71 lei/ tonă CA (OH)­ 100 la sută «■ preţ cu ridicata 55,38 lei/tonă preț cu ridicata întreprindere 35 lei/tonă. Transportul se face prin grija beneficiarului numai cu autocamioane. Relații suplimentare la serviciul vîn­­zări, telefon: 503 Turda. G. A. C.) ingineri agronomi, colectivişti ! Urmaţi exemplul gospodăriilor colective „Drum nou“ din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, „înfrăţirea“ din Sînpaul, raionul Luduş, „Drumul socialismului“ din Gîrbova, raionul Sebeş, Mirăslău, raionul Aiud, „Partizanul roşu“ din Apoldul de Jos, raionul Sebeş, care, în anul trecut, printr-o mai bună şi atentă îngrijire a plantaţiilor, au obţinut recolte sporite de tutun, fiind premiate de Minis­terul Industriei Alimentare. Prăşit­ tutunul de cel puţin 3 ori, iar cu ocazia praşilei a 3-a executaţi şi politul. O dată cu politul îndepărtaţi de pe plante foile bol­nave şi îngropaţi-le adînc în pămînt, pentru a nu se infec­ta întreaga plantaţie. Cîrniţi şi copiliţi plantaţiile la timp şi pe întreaga suprafaţă cultivată. Supravegheaţi culturile, atent şi în caz de apariţia Peronosporei sau Thripsului aplicaţi imediat tratamentele indicate de specialişti. Pregâtiţi din vreme condiţiile de recoltare, precum şi gunoiul de grajd, mustul de băle­­gar, îngrăşămîntul verde, cenuşa şi îngrăşă­­mintele chimice, indicate pentru fiecare tip de sol, în parte. NU UITAJII Cultura tutunului aduce venituri importante gospodăriei! ­□□□a Pentru îmbunătăţirea transportului în comun Pentru buna deservire a popu­laţiei din oraşul Tîrnăveni în ce priveşte transportul în comun, s-au pus în circulaţie pe lingă cele 6 existente încă 3 autobuze noi, creîndu-se posibilitatea pre­lungirii traseului unui autobuz pî­nă la cartierul Botorca. Astfel s-a rezolvat cerința locuitorilor din acest cartier, situat la o depărtare de 6 km de centrul orașului Tîr­năveni. An­ Baba şi cei patruzeci de hoţi Adabasev I. Omul corectează Planeta * * * Băile Herculane (Col. O­­raşe şi privelişti) Buşniţă Th. Atlasul peştilor din apele R.P.R. Clandescu G. Acumulatoare electrice (exploatare şi reparare) * * * Curs de economia şi pla­nificarea comerţului so­cialist, partea a II-a. U.I.C.C. Gheorghieni str. Gábor Aron nr. 2. — revizori con-­andajeaza tăblii imediat - revizori de gestiune — contabili Informaţii se pot obţine la conducerea instituţiei. Telefon 286 /TEAU A' RO$). Locul preferat al celor mai mici locatari al cartierului 7 Noiembrie din Tg.Mureș. Scrisoare de mulțumare De cîteva zile s-a reîntors la Autobaza din Tg.Mureş coloana de 30 de autocamioane condusă de tot atîţia şoferi pricepuţi, care au luat parte la marea bătăile a strîngerii recoltelor din întinsa cimpie a Bărăganului. Pentru conştiinciozitatea cu ca­re şi-au făcut datoria, conducerea G.A.S. Ţîndărei a trimis o scri­soare din care reproducem urmă­toarele : „Cu ocazia campaniei de recol­tare a griului în cadrul G.A.S. Ţîndărei, fiind deserviţi de coloa­na dv., vă facem cunoscut că atit personalul de conducere cît şi, în special, cel operativ, au depus o activitate susţinută, pentru care ţinem să vă aducem mulţumirile noastre“. EUGEN FILPIŞAN corespondent voluntar La G.A.S. Batoş In aceste zile, recoltatul griu­lui la gospodăria agricolă de stat din Batoş se apropie de sfîrşit. Pe suprafaţa de 200 ha de grîu de toamnă lucrează 8 combine pentru a termina la timp şi în bune condiţii secerişul. Printre fruntaşii în campania de recolta­re se numără tovarăşii Gheor­ghiţă Alexandru, Şulea Florea, Hi­­deg Vilmos şi alţii. Utemiştii din comună pregă­tesc, în cinstea terminării seceri­şului, un frumos program artistic închinat fruntaşilor în muncă, în cadrul căruia îşi va spune în pri­mul rînd cuvîntul brigada artis­tică de agitaţie. MARIA COSTEA corespondent voluntar Spartachiada de vară a tineretului Printre raioanele care se cla­sează pe primele locuri în ce pri­veşte mobilizarea unui număr cit mai mare de participanţi la între­cerile din cadrul spartachiadei de vară a tineretului se numără şi raionul Luduş. La capătul etapei I a spartachiadei, care s-a orga­nizat pe asociaţii sportive, Consi­liul raional U.C.F.S. (preşedinte Ovidiu Danciu) a reuşit să mo­bilizeze în întreceri un număr de aproape 3.000 de participanţi. Po­zitiv este şi faptul că din cele 14 ramuri de sport prevăzute în re­gulament au fost practicate ma­rea majoritate. Astfel, la atletism s-au întrecut 1.400 participanţi, la volei 200, la popice 36, la gim­nastică 150, la ciclism 52, la na­­taţie 138, la tir 286, la orientare turistică 501, la fotbal 148, etc. Pentru etapa a II-a care se desfăşoară în prezent, s-au cali­ficat următoarele asociaţii sporti­ve: „Mureşul“ la fotbal şi oină, „Tractorul“ la popice, „Sîrguinţa“ (Şcoala medie) la gimnastică, „Rapid“ la tir şi tot „Sîrguinţa­’ — la atletism. La tir de pildă, primii clasaţi sunt Martin Ung­vári, Aron Székely şi Ilie Bujor (de la asociaţia sportivă „Mure­şul“), la atletism Ioan Creţu („Mureşul“), Vasile Călugăru („Tractorul“), la gimnastică Iuliu Moraru („Sîrguinţa“), iar la na­­taţie Iosif Man („Mureşul“) etc. Organizaţiile de partid din comu­ne şi sate au îndrumat concret activitatea asociaţiilor sportive ca­­nalizîndu-le munca pe făgaşul unei bune reuşite a competiţiilor. Comitetul raional U.T.M. şi in­structorii teritoriali au îndrumat concret organizaţiile de bază U.T.M., acestea reuşind să mobi­lizeze un mare număr de tineri la competiţii. Ca ur­mare, numă­rul celor angrenaţi la întrecerile sportive corespunzătoare primei etape a spartachiadei, în raionul Luduş se ridică la 15.469 de ti­neri şi tinere. Asociaţiile sportive care au mobilizat cei mai mulţi participanţi sunt: „înfrăţirea“ Sînpaul (532 participanţi la 8 ra­muri de sport), „Luceafărul“ Şin­­cai (744 participanţi la 9 ramuri de sport), „Tractorul“ Sărmaş cu 539 participanţi la 9 ramuri de sport, etc. evidenţiindu-se preşe­dinţii acestor asociaţii: Ştefan Harmath de la Şincai, Iosif Ben­­de şi Ioan Banu de la Sărmaş, Etelka Nagy de la Sînpaul şi al­ţii. Pentru întreceri este caracte­ristic faptul că, spre deosebire de anii trecuți cînd se practicau doar 2—3 ramuri de sport, acum în medie pe asociație se practică 6—7 ramuri de sport. I. VASIU activist la U.C.FiS. regional -Donn- La cinematograful „Nicolae Bilcescu" //fyi'Cl'CUL't W Un bătrîn paznic de la o mă­năstire de maici, ameninţat să fie dat afară din serviciu pentru că foloseşte prea des expresii ce nu cadrează cu urechile „prea-sfinte­­lor slujitoare ale Domnului“, se ve­de nevoit să înveţe — pentru a se pocăi — cele zece porunci. Dar ia­tă că diavolul, prezent mereu sub forma biblicului şarpe şi a unui co­mentariu spiritual şi ironic, se o­­feră să-i arate, prin cîteva întîm­­plări din viaţa reală, ce înseamnă în societatea burgheză contempora­nă să respecţi sau, dimpotrivă, să calci aceste porunci. Şi iată-ne puşi in faţa unor scurte povestiri cine­matografice, care reuşesc să ilustre­ze destul de bine falsitatea „sfin­telor“ învăţături religioase.­­ Intr-una din povestiri, o tînără femeie, sedusă de un excroc — traficant de stupefiante şi de carne vie — sfîrşeşte prin sinucidere. Ti­călosul vinovat de moartea ei mai are şi alte asemenea crime pe con­ştiinţă, dar justiţia burgheză nu l-ar condamna la mai mult de 5—10 ani închisoare, căci individul a „lu­crat“ totdeauna prin interpuşi. Şi în plus, o dată eliberat, el ar avea toate posibilităţile să-şi continue criminala activitate. Fratele fetei vrea însă să răzbune moartea sorei sale şi primul lui gînd e să-l ucidă pe ticălos. Dar e un om credincios şi pînă la urmă abandonează acest gînd. Dumnezeu a spus doar: „Să nu ucizi!“. Şi pentru că justiţia burgheză e neputincioasă în faţa unui ticălos abil şi bogat, iar po­runcile domnului nu te lasă să-ţi faci singur dreptate, nu-i rămîne sărmanului frate decit să-l oblige pe bandit să comită, cu propriile sale mîini, o crimă evidentă, ale­­gîndu-se pe sine drept victimă. O altă „poruncă‘ spune să nu rîvneşti la femeia aproapelui tău. Dar în înalta societate burgheză această femeie a aproapelui se o­­feră singură, în schimbul unui co­lier de briliante care are menirea să înlocuiască înflăcăratele declara­ţii de amor. Femeia işi oferă trupul şi primeşte în schimb bijuteria, to­tul fiind o simplă tranzacţie co­mercială, făcută însă —­ evident — cu „eleganţă“, cu „distincţie“, aşa cum le stă bine unor oameni „fini“. Dumnezeu a spus: „Să nu furi“. Dar iată că un sărman nevinovat, care a intrat întîmplător în posesia geamantanului ce conţine banii fu­raţi de la o bancă, e arestat, în timp ce adevăraţii hoţi se plimbă în libertate. Iar poliţia nici nu se străduieşte să-i descopere, căci — aşa cum mărturiseşte inspectorul — prinderea lor e legată de o seamă de formalităţi plictisitoare: rapoarte, proces etc., etc. Şi asta, culmea, tocmai cînd el vrea să plece în concediu! O altă povestire tratează proble­ma respectului faţă de părinţi. Dar pe cine să respecte tînărul care la vîrsta de 20 de ani descoperă, cu uimire, că părinţii nu-i sînt, de fapt, părinţi? Să-şi respecte adevă­rata mamă care l-a abandonat cu dezinvoltură imediat după naştere şi căreia acum — celebră actriţă — îi pare rău că tînărul simpatic ca­re a venit s-o viziteze nu e un a­­dorator cu care ar putea petrece o noapte „de vrajă“, ci fiul ei pen­tru care nu găseşte însă nici o oră liberă? ... Sau pe adevăratul său tată pe care nici nu reuşeşte mă­car să-l descopere, pentru că nici mama sa nu mai ştie cine este?. („Am fost tînără, zvăpăiată, tre­ceam de la un bărbat la altul, în­cercam, căutam...“). Şi atunci, îm­potriva învăţăturilor „sfinte“, tî­nărul se întoarce la cei care l-au crescut şi care o iubesc cu adevă­rat. La un moment dat în film apare şi „dumnezeu“, un om bun, blind, care aduce alinare şi bucurie in ca­sa unor oameni sărmani. Pînă la ur­mă se dovedeşte însă că acest „dumnezeu“ e de fapt un nebun scăpat de la ospiciu, căci — aşa cum comentează cu cinism şarpe­le — ar fi fost ciudat un dumne­zeu bun, prieten al oamenilor. Po­vestirea aceasta e revelatoare şi prin acuzaţiile directe, pe care o bătrînică săracă, ajunsă în pragul morţii, i le aduce lui dumnezeu ca­re i-a omorît fiii în război, a obli­gat-o să muncească o viaţă întrea­gă ca o roabă, care în loc să dea oamenilor fericirea se desfată vă­­zîndu-i cum suferă. Religia spune că viaţa e cel mai mare bun pe ca­re dumnezeu l-a dat oamenilor, dar bătrîna, care a trăit in mizeria din societatea capitalistă, nu vrea cu nici un preţ să redevină tînără şi să mai trăiască încă o dată o ast­fel de viaţă. ★ Spirituale, inventive, antrenante, trecînd cu uşurinţă de la umorul burlesc pînă la accentele tragice, aceste povestiri demască falsitatea preceptelor religioase (pe care, din­­tr-un „lapsus“, nici măcar episcopul nu le mai ţine minte) şi constituie o critică — chiar dacă nu totdeau­na destul de clară şi de ascuţită — la adresa moravurilor lumii bur­gheze. In plus, filmul cîştigă prin in­terpretarea de înaltă măiestrie ar­tistică a peste 30 de vedete, dintre care cel puţin 15 de prima mină. Printre ele: Danielle Darieux, Georges Wilson, Michel Simon, Mel Ferrer, Charles Aznavour, Miche­line Presle, Alain Delon, Fernandel şi încă mulţi alţii la fel de celebri. ZENO FODOR Secvenţă din film. MIERCURI 31 IULIE TG.-MUREŞ N. Bălcescu: filmul Dracul şi cele zece porunci. Progresul: filmul Ce­­reomuşki. Steagul roşu: filmul Milă regească. Tineretului: filmele Marile speranţe. De la platou la ecran. Muncitoresc: filmul Lunga noapte a lui ’43. Doja Gh.: filmul Preşedin­tele, centru înaintaş. Parcul „Lázár Ödön": filmul Miracolul lupilor. Casa de cultură a sindicatelor: fil­mul Soţul soţiei sale. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Cartouche LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Baronul de Münchhausen MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul Cumpărăţi un balon ODORHEI Muncitoresc: filmul Baronul de Münchhausen REGHIN Victoria: filmul Festivalul Chaplin .TÎRNĂVENI 23 August: filmul Bunica Sabella TOPLIŢA Muncitoresc: filmul O viaţă Alte spectacole Azi, la orele 20, orchestra de jaz a Radioteleviziunii din Belgrad, cîş­­tigătoarea premiului I al Concursu­lui internaţional de la Pesaro — Ita­lia, va da în sala Palatului cultural un concert extraordinar. * Circul de stat din R.P. Ungară, instalat în Piaţa Móricz Zsigmond, va prezenta azi la orele 20,30, pro­gramul său intitulat „Stelele Buda­pestei". Alte manifestări Azi la orele 20, va avea loc la Casa prieteniei romîno-sovietice un medalion muzical „George Enes­­cu". Prezintă: Alexandru Axente, conferenţiar universitar. ★ In sala de lectură a Casei de cul­tură a sindicatelor va avea loc azi, la orele 19, o seară de poezie „Par­tidul în poezia noastră nouă". JOI 1 AUGUST BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 5,20 — Emisiunea pen­tru sate: Hrănirea şi îngrijirea viţeilor; 8,30 — Muzică uşoară; 9,00 — Vreau să ştiu; 9,25 -­­Concertul în Re major pentru pian şi orchestră de Nicolae Buicliu; 10,33 — Muzică populară; 11,30 — Muzică orchestrală de estradă; 12,30 — Muzică uşoară; 13,10 — Fragmente din opereta „Valsul Sevastopolului“ de Listov; 14,00 — Concert de prînz; 15,00 — Din cîntecele şi dansurile popoarelor; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 18,00 — Muzică uşoară romînească; 19,10 — Din cele mai cunoscute melodii populare; 20,00 — Opere­ta „Lăsaţi-mă să cînt“ de Gherase Dendrino; 21,15 — „Pe drumuri de excursie cu scriitorii noştri“; 21,45 — Cîntă orchestra simfoni­că a Filarmonicii de stat din Si­biu. Programul II: 10,30 — Muzică din operete; 12,05 — Cîntece Şi jocuri populare; 13,40 — Dansuri de estradă; 14,10 — Prelucrări de folclor ale­ compozitorilor noştri; 15,02 — Muzică din operete; 15,30 — Muzică distractivă; 17,00 — Melodii populare; 18,29 — Muzică uşoară; 19,00 — Tinereţea ne e dragă; 20,10 — Muzică populară; 20,40 — Muzică uşoară romînească; 21,15 — înaintaşi ai muzicii corale romîneşti. Mircea Kiriac. 21,45 — Părinţi şi copii. 22,00 — Muzică de dans. ★ TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă: Zootehnia, ramură impor­tantă a agriculturii — Cîntă tara­­ful din Solovăstru — Sfatul spe­cialistului. 5,30—6 în limba ma­ghiară. Program muzical dedicat corespondenţilor — In preajma deschidemi campaniei, la Fabrica de zahăr din Luduş. 14,30—15 în limba maghiară: Ştiri — Cîntă corul Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri din Tg.-Mureş — Am aflat ieri... 17—17,30 în limba romînă: Ne scriu corespondenţii — Muzică uşoară — Program pe teme industriale. 17,30—18,30 în limba maghiară: Știri — Din ac­tivitatea sfaturilor populare — Cîntece de masă — Cronica tine­retului — Muzică distractivă. 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,15 — Pentru copii (transmi­siune de pe litoral); 20,00 — Fil­mul „Pescarii din arhipelag“; 21,30 — „Izvoare fermecate“ (al­bum de dansuri româneşti). In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic,

Next