Steaua Roşie, august 1963 (Anul 12, nr. 179-204)

1963-08-01 / nr. 179

m2 Cititorii ne sesizează Intrucit reparaţiile blocului de locuinţe de pe str. Eliade Ră­­dulescu nr. 2 din Tg.-Mureş stagnează de un an de zile, vă rugăm să interveniţi la organele în drept să se continue re­paraţiile acum, cind timpul este favorabil şi să nu aştepte ploile de toamnă. Cerem acest lucru cu atit mai mult, cu cit nisipul, pietrişul şi varul necesar reparaţiilor stau risipite prin curte, iar noi stăm cu pereţii sparţi din cauza instalaţiei electrice care s-a executat cu un an in urmă. La cererea noastră de a continua lucrările, condu­cerea I.G.L. ne răspunde de un an de zile: „Vom continua săptă­­mina viitoare". (In numele locatarilor: NICOLAE BUTJURCĂ). Tov. E. Butnaru şi Ghizella Bartoş, responsabila, respectiv bucătăreasa cantinei Trustului minier din Bălan, „reuşesc" să servească din cele 190 de porţii pregătite pentru abonaţi şi 60 de flotanţi, cărora nu le eliberează chitanţe pentru banii încasaţi. Tov. Butnaru manifestă şi o atitudine netovărăşească faţă de abo­naţi. Deşi am sesizat in nenumărate rinduri comitetul sindicatului despre această stare de lucruri, nu s-a luat nici o măsură. (ŞTE­­FANACHE ROTARU). La cooperativa de consum din Găieşti, raionul Tg.-Mureş, nu -e găsim de ani de zile apă minerală, deşi cooperativele din Miercurea-Nirajului şi Şardul-Nirajului, situate la cea 5 d 5 km de satul nostru, sunt aprovizionate totdeauna din abundenţă, in sortimente bogate, cu apă minerală. De ce nu s-ar putea aproviziona şi magazinul nostru de la aceste unităţi, doar are la dispoziţie şi un camion. (IOSIF. TOTH). Autorităţile răspund SECŢIA GOSPODĂRIE COMUNALĂ A SFATULUI POPULAR RE­­3­GIONAL, TG.-MUREŞ. Verificînd la fata locului cele sesizate de dv. am constatat că pentru anul 1963 s-au prevăzut lucrări de reparaţii capitale în valoare de 43.378 lei. E adevărat că organizarea lu­crării s-a făcut în mod defectuos de către sectorul V al I.G.L. Tg.-Mureş. In cursul lunilor ianuarie—februarie a. c. s-au executat lucrări de insta­laţii electrice, s-au refăcut două sobe de teracotă, dar reparaţiile capitale au stagnat pînă la 1.VI a. c. Am dat dispoziţie conducerii I.G.L. Tg.­­Mureş să ia toate măsurile posibile pentru executarea lucrărilor într-un timp cît mai scurt. TRUSTUL MINIER MUREŞ, MIERCUREA-CRIC: Cele sesizate de dv. corespund realităţii, dar încă înainte de a primi sesizarea au fost luate măsuri pentru remedierea lipsurilor. In prezent situaţia s-a îmbunătăţit în privinţa calităţii şi cantităţii meniului, cît şi a formelor de eliberare a bonurilor pentru flotanţi. In acest sens, organul nostru C.F.I. a stabilit măsurile respective. Tov. Butnaru a fost trasă la răspun­dere pentru atitudinea ei necorespunzătoare şi în prezent situaţia este normalizată. SERVICIUL COMERCIAL AL UNIUNII RAIONALE A COOPERA­­■ fu­TIVELOR DE CONSUM, TG.-MUREŞ: Sesizarea dv. cu privire la lipsa apei minerale la magazinul mixt din Sînvăsii, filiala Găieşti, corespunde adevărului. Pentru a evita în viitor repetarea unor asemenea situaţii, s-au luat măsuri ca magazinul mixt să asigure în permanenţă cantitatea de apă minerală necesară în sortimentele cerute de con­sumatori. Resturile de textile şi de hîrtie produc doar deranj în locuinţă. In acelaşi timp aceste resturi constituie o materie primă nece­sară industriei, şi valorificîndu-le, obţineţi şi venituri băneşti. — Echipele D.C.A. preiau restu-* rile textile şi de hîrtie la domici­liu, cu plata imediat. Gospodine, adunaţi şi pregătiţi toate resturile de textile şi hîrtie din case, pentru că între 1 — 10 au­gust echipele D.C.A. vor efectua strîngerea acestora în Tg.-Mureş, Reghin şi Tîrnăveni. Incepînd de la 1 august în toate librăriile de la oraşe şi sate precum şi în magazinele uni­versale ale cooperativelor de con­sum se pun în vînzare manualele 7==^ şcolare Procuraţi-vă din timp manualele şi rechizitele necesare pentru noul an şcolari Gospodării agricole colective, colectivişti, crescători de animale! Doriţi să vă asiguraţi un venit sigur? In baza noilor Hotărîri, I.R.I.C. încheie contracte de îngrăşare şi creştere de animale în condi­­ţiuni avantajoase, plătind la pre­luare următoarele preţuri: — Pentru tineretul bovin peste 400 kg pînă la lei 9,80 kg viu — Pentru bovine adulte pînă la lei 6,75 kg viu — Pentru porci pînă la lei 9,50 kg viu — Pentru batali pînă la lei 6,00 kg viu — Pentru oi pînă la lei 5,50 kg viu încheiaţi contracte de creştere şi îngrăşare pentru animalele Dvs. cu întreprinderea Regională de Industrializarea Cărnii (I.R.I.C.) prin achizitori comunali. STEAUA ROSIE DICŢIONAR DE BUZUNAR ROMÂN - MAGHIAR Zilele acestea a apărut în Editura ştiin­ţifică un mic dicţionar cu o formă exterioară atrăgătoare, care ne aminteşte surorile lui mai vechi: dicţionare­le de buzunar romîn­­francez, romîn-ger­­man şi romîn-englez. Noua lucrare se dis­tinge prin includerea unor expresii noi, din viaţa zilelor noastre. Date fiind proporţiile lui reduse, în el au fost incluse cuvintele cele mai frecvent în­trebuinţate în vorbirea curentă, în presă, în literatura modernă, termenii tehnici cei mai uzuali din diferite domenii. Sensurile cuvintelor au fost redate în mod exact, acestea fiind înşirate numeric sau despărţite din econo­mie de spaţiu prin punct şi virgulă. O inovaţie tehnică binevenită a dicţiona­rului este marcarea accentului prin punct pus sub vocala accen­tuată a cuvîntului.ţ­i întocmit de prof. Kelemen Béla de la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj, dic­ţionarul de buzunar român-maghiar vine să completeze în mod folositor seria lucrări­lor de acest fel ce au apărut şi apar în Edi­tura ştiinţifică. -------cuczDa---------­ Zoresc transportul snopilor la arii Au trecut cîteva zile de cînd co­lectiviştii din Sînpaul, raionul Lu­duş, au terminat recoltatul griu­lui cultivat pe o suprafaţă de 527 hectare. In prezent colectiviştii lucrează în ritm intens la trans­portul grîului la arii, şi la treierat, OCTAVIAN POPA corespondent voluntar In timpul verii •­I Acţiuni simple, concrete, operative, la căminul cultural, bibliotecă şi la locul de muncă Obiectivul principal al muncii culturale de masă în perioada luni­lor de vară — ne-au declarat tov. Gavril Petca, secretar şi Pavel Sa­mu, inspector al Comitetului de cul­tură şi artă raional Reghin — este sprijinirea colectiviştilor prin toate mijloacele ce stau la îndemînă, pen­tru executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor de în­treţinere a culturilor, de recoltare, treieriş şi arături. Cunoscînd faptul că în această perioadă timpul liber al colectiviştilor este limitat, ne-am îndreptat toată atenţia înspre orga­nizarea unor acţiuni de durată scurtă, simple, concrete, interesante şi mobilizatoare la locul de muncă al colectiviştilor, cum ar fi: întîl­­niri ale colectiviştilor cu inginerul agronom; scurte programe de bri­gadă artistică dedicate fruntaşilor la întreţinerea culturilor sau la se­ceriş; citirea presei, urmată de scurte comentarii; „interviuri ful­ger" la locul de muncă cu brigadie­rii de cîmp sau zootehnici; lecturi în colectiv a diferitelor broşuri de specialitate, ziare sau reviste etc., care s-au bucurat de o caldă apre­ciere din partea colectiviştilor din raionul nostru. In general, în această perioadă activiştii culturali se deplasează la faţa locului, unde ţin diferite ex­puneri în faţa colectiviştilor. Bună­oară, bibliotecarul din comuna Băla, Mihai Pop, cunoscînd planul de producţie al gospodăriei agricole colective din comună, precum şi sarcinile ce le are de îndeplinit gos­podăria în această campanie, a făcut recomandări de cărţi şi infor­mări politice şi a organizat convor­biri cu colectiviştii la locul de muncă. Asemenea manifestări dife­renţiate pe brigăzi, scurte convor­biri pe teme de producţie, lecturi în colectiv, sau informări politice în timpul pauzei de prînz s-au mai organizat pentru colectiviştii din Dedrad, Gorneşti, Monor şi în mul­te alte locuri. La Gorneşti, inginerul agronom, bibliotecarul şi activul cultural din comună au făcut deplasări la briga­da legumicolă, unde în timpul pau­zei de prînz, le-au vorbit colecti­viştilor despre plantarea, întreţine­rea şi recoltarea legumelor. Tot cu astfel de prilejuri s-au ţinut sau se ţin la faţa locului sfaturi agro­tehnice privind munca legumiculto­rilor şi se discută despre realizările obţinute în acest domeniu de alte gospodării colective din raion şi regiune. Dar activitatea culturală în timpul verii nu trebuie să se rezume la or­ganizarea unor acţiuni culturale pe tarlalele gospodăriei, la brigăzile zootehnice sau la cele legumicole. Directorii noştri de cămine cultu­rale şi-au îndreptat atenţia în egală măsură către pregătirea unor mani­festări mai complexe, la căminul cultural sau la bibliotecă. In zilele de duminici şi sărbători, la biblio­tecă sau la căminul cultural s-au or­ganizat şi unele acţiuni culturale de masă de mai mare amploare ca „seri de calcul" pe teme ca: „Recol­tatul la timp şi fără pierderi"; „seri de întrebări şi răspunsuri" ... „Dez­voltarea sectorului zootehnic, adu­cător de mari venituri gospodă­riei"... sau diferite manifestări cul­­tural-artistice ce au avut loc cu pri­lejul „duminicilor cultural-sportive", sau în cadrul întrecerii pentru titlul de „cămin cultural fruntaș pe re­giune" etc., manifestări care au fost urmărite de asemenea de un număr foarte mare de colectivişti. In această perioadă nu s-au ne­glijat nici acţiunile dedicate edu­cării socialiste a colectiviştilor. în­drumat de Comitetul raional de partid, Comitetul raional de cultură şi artă a asigurat un caracter mult mai organizat muncii de populari­zare a politicii partidului nostru, formării la colectivişti a trăsăturilor morale caracteristice omului socie­tăţii noi. In cadrul căminelor cul­turale s-au ţinut conferinţe despre „Problemele actuale ale situaţiei in­terne şi internaţionale". Tot în do­meniul propagandei prin conferinţe s-au luat măsuri ca din două în două săptămîni fiecare inginer din gospodăriile agricole colective să facă expuneri la căminul cultural despre sarcinile ţăranilor colectivişti privind executarea la timp şi în bu­ne condiţii a lucrărilor agricole. Prin aceasta se asigură populariza­rea cunoştinţelor agricole şi însu­şirea lor de către colectivişti exact ca şi în cazul învăţămîntului agro­zootehnic de masă. In această peri­oadă, premergătoare zilei de 23 August, colectivul de conferenţiari al raionului nostru, cît şi colectivele de conferenţiari formate pe lîngă căminele culturale, ţin un ciclu de conferinţe care scot în evidenţă în­făptuirile obţinute în ţara noastră ca urmare a aplicării politicii înţe­lepte a partidului. Incepînd cu luna mai peste 80 de conferenţiari de la centrul de ra­ion au ţinut diferite conferinţe în faţa colectiviştilor din raionul nos­tru despre „Zborul în Cosmos", „Fulgerul şi trăznetul", „Romînia în cifre şi fapte" etc., la care au par­ticipat peste 40.000 de ţărani colec­tivişti. Pentru ca acţiunile noastre să devină mereu mai atrăgătoare, în planul de muncă pe acest trimestru am prevăzut ca în cadrul căminelor culturale să folosim mai consecvent în munca de popularizare a politicii­­ partidului şi statului nostru şi alte forme ale muncii cultural-educative de masă, care şi-au dovedit şi la noi eficacitatea. De exemplu, în cadrul întrecerii „Pentru titlul de cămin cultural fruntaş pe regiune" urmă­rim ca, căminele culturale şi biblio­tecile să organizeze jurnale vorbite sau „călătorii" pe hartă etc., în sco­pul popularizării sistematice a bo­găţiilor şi frumuseţile patriei, regiu­nii sau raionului nostru. Acţiunii dedicate educării socia­liste a colectiviştilor i-am subordo­nat şi întreaga activitate a brigăzi­lor ştiinţifice din raion. In cadrul celor 8 brigăzi ştiinţifice din raionul nostru activează un număr de peste 50 de intelectuali, dintre cei mai bine pregătiţi. Pentru a contribui la dezvoltarea trăsăturilor moralei ca­racteristice omului societăţii socia­liste, cu sprijinul acestor brigăzi am organizat în comunele Hodoşa, Sîmbriaş, Caşva, Cozma, Socol, Ba­­toş, Petelea etc., un ciclu de confe­rinţe, seri de întrebări şi răspunsuri sau şezători cultural-artistice, popu­larizez atitudinea nouă, avansată faţă de muncă, pe acei care în­grijesc de avutul obştesc, care se ocupă de mersul treburilor obşteşti. Totodată s-a combătut atitudinea înapoiată faţă de muncă şi avutul obştesc. In cadrul acestor acţiuni simple, concrete, operative, organizate la căminul cultural, la bibliotecă şi la locul de muncă, prin cele mai va­riate forme şi mijloace am militat pentru formarea unor cît mai temei­nice cunoştinţe despre natură şi so­cietate. Pe plan local au fost ţinute o serie de conferinţe ştiinţifice, de educaţie cetăţenească etc. In vederea organizării plăcute şi instructive a timpului liber al colec­tiviştilor, în raionul nostru se or­ganizează în mod sistematic „dumi­nicile colectiviştilor". Asemenea manifestări am organizat în majori­tatea comunelor din raionul nostru. Astfel, în comuna Batoş, la aseme­nea manifestări au participat peste 3.000 de colectivişti din valea Lu­­ţului şi din satele Lueriu, Săcalul de Pădure şi Logic. La Brîncove­­neşti, la „tîrgul colectiviştilor" au participat colectivişti de pe valea Mureşului, Luţului şi valea Gurghiu­­lui. Cu prilejul acestor „duminici", colectiviştii au vorbit despre meto­dele lor de muncă şi perspectivele de viitor în întărirea economico-or­­ganizatorică a gospodăriilor agrico­le colective. Deosebit de apreciate au fost şi frumoasele cîntece şi dansuri populare, precum şi jocu­rile sportive organizate cu acest prilej. Pentru lărgirea acestei forme deosebit de instructive şi educative pentru ţăranii colectivişti, astfel de „duminici" ale colectiviştilor s-au organizat sau urmează să se orga­nizeze în comune cum sunt: Voivo­­deni, Milaş, Ideciul de Jos, Brînco­­veneşti etc. Una din cele mai importante şi atractive forme ale activităţii cultu­rale în perioada de vară o consti­tuie munca artistică desfăşurată prin formaţiile corale, de dans, tea­tru, brigăzi artistice de agitaţie, for­maţii muzicale etc. Aşa de exemplu, brigada artistică de agitaţie a colec­tiviştilor din Milaş, participantă la faza regională a celui de-al Vll-lea concurs, reuşind să aleagă un reper­toriu bun, legat de viaţa gospodă­riei, a influenţat în mod pozitiv participarea colectiviştilor la efec­tuarea lucrărilor agricole de primă­vară şi vară. Ca urmare, gospodă­ria agricolă colectivă din Milaş se află printre gospodăriile fruntaşe din raion. La Gorneşti, Lueriu, De­drad, Băla şi în alte comune, ale­gerea justă a repertoriului forma­ţiilor artistice a contribuit de ase­menea la faptul că gospodăriile a­­gricole de aici au devenit fruntaşe pe raion la lucrările de întreţinere­­ şi recoltare. Formaţiile artistice din raionul nostru au participat recent la Topliţa la faza regională a celui de-al Vll-lea concurs cultural-artis­tic. Cei peste 400 de artişti amatori participanţi la această fază au dat dovadă de o bună pregătire, atît din punctul de vedere al alegerii repertoriului, cît şi al interpretării. In prezent, printre alte acţiuni ar­tistice, majoritatea formaţiilor de teatru din regiunea noastră sunt an­trenate în desfăşurarea concursului regional de teatru organizat în cin­stea zilei de 23 August. Piesele de teatru înscrise în concurs ca „Nea­murile" de Teofil Buşecanu, „Un iaz şi o poveste cu Tiaz" de N. Gheorghiu, „Darul" de Károly Sán­dor sau „Asta-i nora pe care-o vreau" de Radu Tudoran etc., in­spirate direct din actualitatea satu­lui socialist, oglindesc în mod fidel I preocupările căminelor culturale pentru întărirea economico-organi- I zatorică a gospodăriilor agricole co­lective. Şi în viitor sîntem hotărîţi să fo­losim toate mijloacele, întregul nostru activ cultural, pentru tradu-­­ cerea în viaţă a unuia din principa­lele noastre obiective: sprijinirea în­tăririi continue a gospodăriilor agri­cole colective şi educarea socialistă a colectiviştilor. ATANASIE POPA Deac M. — Jean AI. Steria­­di Galan V, Em. — Bărăgan vol. MI. Fraţii Grimm — Croitoraşul cel viteaz Lăzărescu O. Să le dez­voltăm copiilor dragostea pentru frumos Mihăilescu V. — Carpaţii Sud-Estici Oprian O. — Spondiloza. Lumbago, sciatica (Col. me­dicina pt. toţi). DIN ACTIVITATEA COMITETULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ RAIONAL RECHIN . Aspecte din stațiunea balneoclimaterică Slănic-Moldova, regiunea Bacău. Problemele în discuţia Cu prilejul celei de a V-a se­siuni ordinare a Sfatului popular al oraşului Tîrnăveni, deputatul Ştefan Iliescu, directorul între­prinderii de gospodărie raionala, a prezentat un raport cu privire la lucrările gospodăreşti, edilitare şi de întreţinere a fondului de lo­cuinţe administrat de LG.R.T. Din raport a reieşit că în pri­mul semestru al acestui an au fost efectuate lucrări gospodăreşti, reparaţii de pavaje, trotuare din beton şi asfalt, pavău de străzi, lucrări de salubrizare şi altele în valoare de peste 300.000 lei. In centrul preocupărilor condu­cerii întreprinderii se află şi asi­gurarea ca apa potabilă a oraşu­lui. Astfel, au fost primite fonduri şi s-au făcut documentaţiile pen­tru alimentarea cu apă potabila a două cartiere. Pentru întreţinerea fondului de locuinţe s-au alocat 1.250.000 lei. Planul de lucrări în cadrul acestui sector pe primul semestru al anu­lui a fost realizat în mod ritmic,­ sectorul locativ reuşind a se în­cadra în preţul de cost planificat. Astfel, printre altele s-au execu­tat în această perioada, 1.912 m­p . tencuieli şi 14.400 m­p spp­ gospodăreşti deputaţilor ieri exterioare, peste 2.000 m­p în­­velitori, 550 m­p pardoseli, s-au reparat şi s-au înlocuit 1.860 m li jgheaburi şi burlane şi altele. Deşi în general s-au executat lucrări de un nivel corespunzător, calitatea, în unele cazuri, mai la­,­să de dorit. In întreţinerea în bune condi­i­ţii a fondului de locuinţe un rol deosebit de important revine deputaţilor, comitetelor de cartiere şi blocuri, precum şi fiecărui loca­tar în parte. Este necesară o mai mare grijă faţă de avutul obştesc şi să se intervină la timp ori de cîte ori se ivesc defecţiuni. O activitate bună în acest sens are comitetul de blocuri din cartie­rul N. Bălcescu, care mobilizează locatarii atît la lucrările de între­ţinere a imobilelor cît şi la acţiuni de înfrumuseţare a cartierului. ■ In cadrul sesiunii au luat cu­­vîntul mai mulţi deputaţi şi invi­taţi printre care: Olimpia Guţiu, Gligor Cîndea, Iosif Szabó, Eui­gen Patakfalvy, Axente Suriu, Victor Gheţiu şi alţii, care au fă­­cut propuneri preţioase în scopul unei cît mai bune gospodăriri a oraşului. POPA IONIŢĂ corespondent voluntar JOI, 1 AUGUST TG.-MUREŞ N. Bălcescu: filmul Dracul şi cele zece porunci. Progresul: filmul Ce­­reomuşki. Steagul roşu: filmul Milă regească. Tineretului: filmele Marile speranţe. De la platou la ecran. Muncitoresc: filmul Evdochia. Doja Gh.: filmul Start către necunoscut. Parcul „Lázár Ödön: filmul Mira­colul lupilor. Casa de cultură a sin­dicatelor: filmul Soţul soţiei sale. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Regăsirea LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Cinci oa­­meni la drum MIERCUREA-CIUC Doja Gh.: filmul Cumpără-ţi un balon ODORHEI­­ Muncitoresc: filmul Inelele glo­riei REGHIN Victoria: filmul Cînd copacii erau mari TÎRNĂVENI 23 August: filmul Pescăruşul ne­gru TOPLIŢA Muncitoresc: filmul Pentru un zîmbet senin VINERI 2 AUGUST BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul 1: 5,20 — Emisiunea pen­tru sate. Recomandări în legătură cu recoltarea fasolei; 8,08 — Mu­zică uşoară; 9,31 — Melodii popu­lare; 10,00 — Poemul simfonic „Marea Neagră“ de Alexandru Paşcanu; 10,23 — Muzică de es­tradă; 12,00 — Muzică populară din Oltenia; 12,30 — Muzică uşoară; 14,00 — Concert de prînz; 15,45 — Solişti şi formaţii artis­tice de amatori. In program mu­zică populară; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 16,45 — Arii şi duete din operete; 17,30 — In slujba patriei; 18,00 — Muzică uşoară; 18,40 — Cîntă orchestra de mu­zică populară „Lazăr Cernescu“ din Caransebeş; 19,00 — Din crea­ţia compozitorului Mihail Jora; 20,40 — Muzică populară; 21,15 — Jurnalul satelor; 21,40 — Arii din opere în interpretarea solişti­lor noştri; 22,25 — Muzică de dans, Programul II ; 10,10 — Melodii populare din ţări socialiste; 11,00 — Arii din operete; 11,30 — Mu­zică uşoară; 13,02 —­ Din folclo­rul popoarelor; 14,10 — „Balada haiducească“ de Paul Constanti­­nescu; 14,35 — Muzică uşoară; 15,00 — Actualitatea în ţările so­cialiste; 15,25 — Uverturi la ope­retele lui Offenbach; 16,30 — Me­lodii populare; 17,00 — Muzică de estradă; 18,30 TM, Cîntece şi jocuri; 19,00 — Muzică populara; 19,30 — Teatru la microfon; „Vreau să fiu nevasta ta“, după o comedie de scriitori maghiari; 21,15 — Muzică de dans; 22,00 — Muzică populară. ★ TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba romină: Muzică populară — Note şi reportaje — Muzică distractivă. 5,30— 6 în limba maghiară: Muzi­că executată de fanfară — Din ex­perienţa G.A.C. — Muzică popu­lară. 14730—15 în limba maghiară: Jurnalul corespondenţilor din în­treprinderi — Cîntece şi jocuri populare — Din carnetul reporte­rului. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Cîntece şi jocuri populare — Note, reportaje — Muzică. 17,30— 18,30 în limba maghiară : Revista economică — Cîntă orches­tra populară a Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri din Tg. Mureş — Artişti amatori din Ho­­dac — Muzică simfonică. 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,15 — Pentru copii; 19,35 — Emisiune de ştiinţă; 19,45 — Emi­­siune de artă plastică; 20,05 — filmul: „Toată lumea e nevino­vată“; 21,25 — Seară de canţo­nete şi serenade. In încheiere: Bu­letin de ştiri, buletin meteorologie»

Next