Steaua Roşie, septembrie 1963 (Anul 12, nr. 205-229)

1963-09-01 / nr. 205

Noi construcții la Hunedoara. Succese ale oamenilor muncii 1 » ran*'. w ® die 1 írna vem In cadrul întreprinderii de gos­podărie raională Tîrnăveni se desfăşoară o însufleţită întrecere pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Muncind cu eforturi sporite, colectivul acestei întreprinderi şi-a îndeplinit planul producţiei globale pînă în prezent în proporţie de 109,3 la sută, iar la productivitatea muncii a obţi­nut o depăşire de 9,2 la sută. In această perioadă, aici au fost realizate economii la preţul de cost în valoare de 920.000 de lei şi un beneficiu peste plan de 453.000 de lei. S-au evidenţiat în mod deosebit instalatorul Ioan Lazăr, conducătorul auto Ioan Fi­lip, tîmplarul Viorel Olteanu Şi alţii. ★ O muncă avîntată se duce pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan şi la Autobaza transporturi auto. Colectivul de muncitori şi teh­nicieni de aici şi-a îndeplinit sar­cinile de plan în cele 71 luni ale anului, la călători kilometri în proporţie de 117,3 la sută, iar la tone kilometru de 106,1 la suta. In această perioadă s-au obţinut economii la preţul de cost în va­loare de 105.000 de lei. Printre cei care şi-au adus din plin contribuţia la frumoasele re-­­­zultate se numără: comunistul Nicolaie Nistor, conducător auto care de 16 ani lucrează pe aceeaşi maşină depăşind lună de luna sarcinile de pian, comuniştii Iuliu Festeu, Mircea Laslo şi Manol­ă Boncăşiu, conducători auto care şi-au realizat sarcinile de plan între 108—116 la sută. Parcurgînd cu maşina sa 175 de mii de kilo­metri fără reparaţii, conducăto­rul auto Ioan Szász a fost decla­rat sulamiist. Rezultate frumoase au obţinut în cele 7 luni care au trecut din acest an şi meşteşugarii coopera­tivei „Tehno­ lemn“ din Tîrnăveni care şi-au realizat planul produc­ţiei globale pe această perioadă în proporţie de 1­00,29 la sută, iar planul producţiei marfă în pro­porţie de 101,28 la sută. Coope­ratorii au realizat economii peste plan în valoare de 690 mii de­lei şi un beneficiu peste plan de 308 mii de lei. Harnicii cooperatori au produs peste plan 3.000 de bucăţi coşuri împletite, destinate exportului. In întrecerea socialistă s-au evidenţiat: brigăzile conduse de Ioan Besenyei, Francisc Banei şi Vasile Sava precum şi coopera­torii Eugen Popa, Augustin Me­­deşan, Ladislau Gaboş şi alţii. In perioada care a trecut de la începutul anului, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai Centralei termoelectrice din Tîrnăveni a aplicat o serie de măsuri tehnico-organizatorice în scopul realizării indicilor de bază ai producţiei. In cele 7 luni ale anului, planul producţiei de energie electrică a fost realizat în proporţie de 100,5 la sută, re­­ducîndu-se în acelaşi timp con­sumul de combustibil cu 1,9 la sută. Faţă de 600.000 de lei economii cît e angajamentul anual, numai în 7 luni au fo­t realizate econo­mii în valoare de 508.000 de lei. Printre cei care şi-au adus o contribuţie de seamă la obţinerea acestor rezultate se numără mun­citorii: Şofron Moldovan, Ioan Călin, Ludovic Szentgyörgyi, Va­­sie Solomon şi alţii, care s-au evi­denţiat în întrecerea socialistă. IONIŢA POPA corespondent voluntar Măsurile luate de partid şi gu­vern în anii de democraţie popu­lară au dat metrologiei din ţara noastră, posibilitatea de a-şi afir­ma cu tărie rolul ei important în sprijinul tuturor sectoarelor, inclu­siv al ştiinţei, în îmbunătăţirea in­dicilor tehnico-economici ai pro­ducţiei, prin ridicarea calităţii pro­duselor, reducerea rebuturilor şi a consumurilor specifice de materii prime şi materiale care duc la reducerea preţului de cost. Laboratoarele de metrologie sînt reorganizate astfel, încît ele să co­respundă înaltului grad de dez­voltare tehnică a industriei şi a­­griculturii socialiste. Ele au fost dotate cu etaloanele şi documenta­ţia tehnică necesară, avînd astfel posibilitatea de a rezolva majori­tatea problemelor de metrologie. Laboratorul de metrologie din Tg.­­Mureş are în sarcina sa verifica­rea de stat a tuturor mijloacelor de măsurare, controlul justei folo­siri a acestora, a modului cum sînt respectate termenele de verificare precum şi sprijinirea întreprinderi­lor în organizarea supravegherii interne a mijloacelor de măsurare. Se cuvine să amintim aici că faţă de faptul că înainte de elibe­rare se verificau aici doar aparate de cîntărit, astăzi laboratorul veri­fică un însemnat număr de şuble­­re, micrometre, comparatoare cu cadran, manometre de tot felul, contoare de apă, gaz şi electrice, debitmetre diferenţiale de apă, a­­bur etc, aparate pirometrice dife­rite, aparate electrice de tablou etc., folosite în industrie, agricul­tură, comerţ şi sănătate publică etc. Pentru a ridica gradul de sigu­ranţă în exploatare a mijloacelor de măsurare printr-o hotărîre a Con­siliului de Miniştri se prevede or­ganizarea de către întreprinderi prin organele lor proprii, suprave­gherea internă şi întreţinerea mij­loacelor de măsurare, sub îndruma­rea şi controlul organelor metrolo­giei de stat. Şi unităţile agricole trebuie să-şi procure sau să-şi completeze ga­ma aparatelor de măsură. Acolo unde acestea există trebuie acor­dată o deosebită atenţie întreţine­rii şi prezentării lor periodice la­­verificarea de stat. Cele mai multe din întreprinde­rile regiunii noastre au înţeles şi au apreciat just îndrumările date de metrologia de stat şi au trecut la organizarea laboratoarelor şi atelierelor pentru verificarea şi în­treţinerea internă a mijloacelor de măsurare pe care le folosesc. Ter­mocentrala „Steaua roşie“ Fîntîne­­le şi-a organizat laboratoare şi a­­teliere pentru verificări interne şi întreţinerea aparatelor din dome­niile : temperaturi, electrice, de­bite şi presiuni, fapt care a contri­buit an de an la reducerea consu­murilor specifice şi deci şi a pre­ţului de cost pe kw/h. La fel a procedat şi Fabrica de zahăr din Luduş, care şi-a organizat labora­­toare şi ateliere pentru verificarea şi întreţinerea internă a mijloace­lor de măsurare din domeniile pre­siunii, debite, electrice şi mase, dotate cu etaloanele necesare. In­trarea în funcţiune a acestor labo­ratoare şi ateliere a dat posibili­tatea muncitorilor şi tehnicienilor întreprinderii de a urmări riguros procesul tehnologic, reducînd prin aceasta pierderile, ceea ce a con­tribuit în mare măsură la obţine­rea titlului de întreprindere frun­taşă pe ramură. Pe o cale bună se află şi organizarea supravegherii interne a mijloacelor de măsurare la Combinatul chimic Tîrnăveni, Institutul de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş, Uniunea regională a cooperativelor de consum etc. Din păcate mai există încă în­treprinderi şi sectoare, ce e drept puţine la număr, unde, cu toate e­­forturile depuse de noi, încă nu s-a trecut la organizarea suprave­gherii interne a mijloacelor de mă­surare. Astfel, Direcţia colectări şi achi­ziţii (D.C.A. regional) din Tg.­­Mureş, neavînd un specialist care să se ocupe efectiv de problemele de metrologie şi nici etaloanele necesare verificărilor interne, încă nu a trecut la verificarea internă a mijloacelor de măsurare pe care le foloseşte. Această întreprindere foloseşte colectori sau achizitori care nu au certificate de cîntări­­tori autorizaţi, deşi a fost îndru­mată în nenumărate rînduri să-şi organizeze cursuri de pregătire pentu aceşti oameni care apoi să se prezinte la examene. Datorită acestor fapte întreprinderea are dificultăţi destul de serioase. Să luăm numai cazul colectorului Fe­­rentz Emeric, care în numai 2—3 zile, a avut o diferenţă la cîntar de 272 kg lînă (13—14.000 lei) în minus, la cantitatea de 1.483 kg lină achiziţionată sau colectată. De asemenea, I.R.A. Nr. 2 Tg.­­Mureş foloseşte în procesul tehno­logic mijloace de măsurare defecte şi livrează după reparaţie autoca­mioane ale căror kilometraje şi manometre de la frîna de aer nu sînt reparate şi nici verificate de stat. A monta pe maşini manome­­trele de la frîna de aer, nereparate şi neverificate de stat, înseamnă a nu ţine seama de importanţa pe care acest aparat o are în sigu­ranţa circulaţiei. Această situaţie se datoreşte faptului că întreprin­derea nu a avut un organ metro­logic competent precum şi lipsei de interes de care a dat dovadă conducerea întreprinderii. Şi Trustul regional gostat mai are încă multe de făcut pînă ce I. CEP­OI Şef de laborator (Continuare în pag. a 4-a) opac Dezvoltarea metrologiei şi sprijinul pe care-l acordă tuturor sectoarelor economice | PROLETĂRI DIN TOATE TARILE;M­/T­VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURE$-AUTONOMA MAGHIARA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XII. Nr. 205 (1.701) | Duminică, 1 septembrie 1963 | 4 pagini 20 bani Pregătiri intense pentru noul an forestier Pentru a obţine rezultate tot mai bune în noul an forestier, care începe în septembrie, în Regiunea Mureş-Autonomă Ma­ghiară s-au făcut pregătiri inten­se. Noi cabluri de oţel traversează crestele şi adîncurile munţilor. Funiculare noi, ferăstraie meca­nice, maşini şi tractoare sporite la număr, aşteaptă semnalul unei noi activităţi rodnice. Drumurile auto şerpuiesc pe 352 de km, din care 105 km au fost construite în acest an. Tot anul acesta s-au întins încă 7 km de cablu pentru funiculare, totalizînd în prezent 64 de km. Cele 55 de funiculare sînt deasemeni pregătite să trans­porte bogăţia munţilor noştri. Odată cu noul an forestier vor fi folosite 252 de fierăstraie me­canice, trei macarale pentru în­cărcat, numeroase maşini cu re­morci şi tractoare. Numărul spo­rit al noilor mijloace a făcut ca mecanizarea muncii să crească faţă de anul trecut cu 15 la sută. Forestierii s-au angajat ca în noul an de exploatare să fie re­dus preţul de cost al materialu­lui lemnos, cu cca. 3,5 la sută, iar productivitatea muncii să crească pînă la 5 la sută. Pentru noul an de învățămînli­ ­n regiunea Mureş-Autonomă Maghiară s-au făcut intense pre­gătiri în vederea începerii noului an de învăţămînt. Cei aproape 150.000 de elevi din învăţămîn­­tul general, profesional şi tehnic şi-au procurat manualele şi re­chizitele necesare care au fost aduse din vreme în librării. Pentru clasele I—VII, manualele au fost primite de şcolile respec­tive, urmînd a fi distribuite ele­vilor în prima zi de şcoală. Noul an de învăţămînt va găsi în regiune cu 90 de săli de cla­să mai mult decît în anul trecut, iar în cele 869 de şcoli, dintre care unele construite în acest an, își vor ocupa locurile la ca­tedră peste 6.800 de cadre di­dactice. " „Săptămîna Crucii Roşii“ Intre 1 şi 7 septembrie are loc în toată ţara „Săptămîna Crucii Roşii“. Cu acest prilej se vor orga­niza în toate regiunile ţării ac­ţiuni şi manifestări cu caracter educativ-sanitar. Astfel, se vor organiza seri de întrebări şi răspunsuri pe teme educativ­­sanitare, se vor prezenta filme etc., care au drept scop lărgi­rea cunoştinţelor igienico-sani­­tare ale populaţiei. De asemenea, activiştii vo­luntari de Cruce Roşie, sub în­drumarea medicilor, vor mobi­liza populaţia la acţiuni de pro­filaxie, lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare a satelor şi o­­raşelor, precum şi pentru creş­terea numărului de donatori o­­norifici şi de membri ai organi­zaţiei de Cruce Roşie. La aceste acţiuni vor partici­pa organele şi organizaţiile de Cruce Roşie din întreprinderi, instituţii, gospodării agricole de stat, gospodării colective, din şcoli şi cartiere, cadrele medico-sanitare, cadre didactice şi întreg activul sanitar volun­tar al Criticii Roşii. Deschiderea Săptămînii Cru­cii Roşii din acest an coincide cu sărbătorirea Centenarului Crucii Roşii. Librărie la Rîciu Pe lîngă cooperativa de con­sum din comuna Rîciu din raio­nul Luduş, într-un local moder­nizat, de curînd s-a deschis o librărie bine aprovizionată cu cărţi şi rechizite şcolare. Construcţii noi la Vlahiţa In aceste zile la Vlăhiţa, raio­nul Odorhei, se va da în folo­sinţă un nou bloc de locuinţe cu 28 de apartamente, din care 22 cu două camere, iar 6 cu trei camere. In acest an aici au mai fost date în folosinţă încă 14 apartamente. In acelaşi timp, la Vlăhiţa se construieşte şi o şcoală nouă de 8 ani, care la începutul acestei luni va fi şi ea dată în folosinţă. Noua şcoală are 8 săli de clasă, laborator etc. Printre colectiviştii din Mitreşti La Mitreşti n-am mai fost de anul tre­cut, de cînd gospodă­riei colective i se în­­mînase Ordinul Mun­cii clasa l-a. Acelaşi preşedinte, cu acelaşi calm. Nu­mai că tovarăşul Gyula Kocsis are faţa mult mai înnegrită de soare. Ochii lui verzui par şi mai ageri. Acelaşi contabil ne dictează cîteva noi cifre: fondul de bază a crescut la aproape trei milioane şi jumă­tate de lei, numârul taurinelor cu aproape 200 de capete. Unui singur om a trebuit să ne reco­mandăm: inginerului agronom Boroş Bela, venit de mai bine de un an la gospodărie şi ale cărui sfaturi şi îndrumări oamenii le ascultă cu multă aten­ţie. Colectiviştii ţin mult la acest om, care pentru gospodărie nu-i numai agronom ci şi mecanic şi arhitect. Magazia ce se constru­ieşte acum, de el este proiectată. De aici, de unde cu ani în urma a por­nit întrecerea sportivi­lor de pe ogoare, în cadrul „Cupei Agri­culturii", ducem cu noi cîteva fire din mo­nografia nouă a celor 5 sate: Mitreşti-Văr­gata, lobăgeni, Buza şi Vadu. In patru dintre a­­ceste sate s-a aprins în acest an becul elec­tric. La lobăgeni se va aprinde în anul vii­tor. La sediul gospodă­riei, colectiviştii se adună seara ca să pri­vească micul ecran: televizorul. Fazakas László, bri­gadierul din iobogeni, a terminat la Tg.-Mu­reş şcoala de 6 luni de specializare în lu­crarea pămîntului şi organizarea muncii. Acum, alţi colectivişti îi urmează exemplul. Brigada legumicolă, condusă de Máthé Mihai junior, a adus gospodăriei muite ve­nituri. Colectiviştii au primit deja avansuri în bani. O sută de va­goane, aceasta este capacitatea magaziei de cereale la care lu­crează de zor zidarii şi dulgherii colectivişti şi care se apropie de terminare. Copiii co­lectiviştilor din aceste cinci sate de pe Valea Nirajului, vor păşi la toamnă pe poarta unei noi şcoli de 8 ani cu săli spaţioase. Cine sînt constructorii de pe acest şantier? Tot colectiviştii. In anul viitor începe construcţia unui dis­pensar uman, apoi a unui cămin cultural. Plecăm din Mitreşti seara. Ne mai oprim o clipă la aria gospo­dăriei. Producţiile de grîu date în acest an de soiurile Harrach şi Bulgaria 301 i-au de­terminat pe „agrono­mii" din Mitreşti să se gîndească încă de pe acum la viitoarea re­coltă. Arăturile ce se fac acum în mirişte sînt o primă măsură pentru asigurarea bel­şugului din anul viitor. Apoi vor urma mun­cile pentru pregătirea însămînţărilor de toamnă. IOAN VULCAN Tinara Agneta Szabó de la Fabrica de butoaie şi parchete din Sîncrăieni, raionul Ciuc, face parte din sutele de mii de oameni ai muncii din ţara noastră care în întrecerea so­cialistă din acest an s-au evi-­ denţiat în mod deosebit în muncă. Pe cît de meritorie e contribuţia acesteia în produc­ţie — se afirmă sistematic cu depăşirea sarcinilor de produc­ţie şi executarea unor produse la înalt nivel calitativ — pe atit de justificate sînt şi aplau­zele pe care aceasta le pri­meşte din partea publicului spectator, atunci cînd apare pe scena artiştilor amatori. Fotoreporterul a surprins-o pe utemista Agneta Szabó la locul ei de muncă. Pentru sezonul rece Secţia comercială din cadrul Sfatului popular raional Reghin a luat o serie de măsuri în pri­vinţa însilozării legumelor şi fructelor pentru sezonul rece. Pînă în prezent au fost puse la punct spaţiile necesare păstrării acestor produse. Pentru perioada de iarnă se vor însiloza 225 tone cartofi, 45 tone de ceapă, 22 tone de varză, 50 tone de rădăcinoase, 91 tone de fructe şi altele. In cele 7 luni din acest an, în oraşul Reghin s-au desfăcut populaţiei 1.200 tone legume şi fructe. S.M.T. Luduş a terminat planul campaniei agricole de vară Harnicii tractorişti şi mecanici agricoli din cadrul S.M.T. Lu­duş şi-au realizat planul campaniei lucrărilor agricole de vară în procent de 101 la sută, cu trei zi­le înainte de termen. In această campanie s-au realizat la un înalt nivel agrotehnic 45.501 hantri reprezentînd arături de vară, recoltat cu combina, tre­­ieriş etc. Planul arăturilor de vară a fost depăşit cu 5.325 hantri. S-au evdenţiat brigăzile a 3-a de la Luduş (brigadier Vasile Vancea), a 19-a de la Tăureni (brigadier Petru Simon), a 18-a şi a 24-a de la Sînger şi respectiv Bogata, conduse de Ioan Vancea şi Vasile Răchită. NICOLAIE BARANCIUC corespondent voluntar început de toamna la GAS. Regii vn Pe întinsele tarlale ale gospodăriei agricole de stat din Reghin, muncitorii, inginerii şi tehnicienii lucrează cu spor la stringerea produselor de toamnă, pun bazele recoltei anului ce vine. După cum s-a mai scris în coloanele ziarului nostru, antre­naţi în întrecerea socialistă, muncitorii, mecanizatorii de la această gospodărie, folosind din plin mijloacele de care dis­pun la însilozatul porumbului, într un timp scurt au terminat această importantă lucrare, însilozînd peste 4800 tone de furaje. Nu de mult, intr-o şedinţă lărgită a comitetului de partid, au fost discutate pe larg şi cifrele de plan pe anul 1964, pre­cum şi metodele ce duc la sporirea producţiei vegetale şi ani­male. Cele discutate sunt concretizate pe teren, unde tractoriştii lucrează cu sîrg la punerea unei temelii solide recoltei anului viitor. Pînă acum, tractoriştii de la această gospodărie au efec­tuat arături pentru însăminţările de toamnă pe o suprafaţă de peste 450 de hectare. Fotografia din stingă — sus ni-l înfăţişează pe Ioan Mera discuind terenul, unde nu peste multă vreme, alţii, cu alte mijloace vor introduce sămînţa în sol. Pînă acum mecanizatorii gospodăriei au însăminţat peste 65 hectare cu orz şi secară fu­rajeră. Pe dealurile întinse ale gospodăriei, alături de viţa de vie se întind şi livezile. După cum se vede şi în fotografia din dreapta , sus gospodăria este preocupată de a-şi extinde plan­taţia, în care scop încă de pe acum s-a trecut la săpatul a peste 5000 de gropi, unde la timpul potrivit vor fi plantaţi pomi cu portul pitic. In aceste zile viile sînt tot mai des vizitate. Fotografia de jos ii înfăţişează pe Ioan Cotruş, secretarul comitetului de partid şi pe Ştefan Fülöp, brigadierul viticol, cercetînd starea strugurilor. Acum, în aceste zile de început de toamnă, în toate sectoa­rele gospodăriei se desfăşoară o muncă intensă­ . Pe păşuni zootehniştii îngrijesc animalele, alţi zeci de muncitori în pepi­nieră altoiesc sute de mii de puieţi, crescătoarele de păsări sînt şi ele preocupate de a spori continuu randamentul găini­lor, iar viticultorii pregătesc butoaiele pentru noua recoltă. fotografii — ZOLTÁN HARAGOS Text - R. CIMPEAN

Next