Steaua Roşie, octombrie 1963 (Anul 12, nr. 230-256)

1963-10-01 / nr. 230

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VX ) ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOM«"'MAGHIARA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XII. Nr. 230 (1.726) | Marți, 1 octombrie 1963 ! ""057. .. ..V-pagini 20 bani in nouă gospodarii (MM-nm dine Ritm intens La gospodăria agricolă colecti­­vă^din Lueriu se lucrează intens la recoltatul porumbului. Din to­talul de 280 de hectare cultivate, s-a recoltat porumbul de pe 120 de hectare. După ritmul zilnic de 20 de hectare realizat pînă în prezent, se prevede ca în 7-8 zile să se termine recoltatul po­rumbului. Paralel cu recoltatul se execută şi însilozarea cocenilor de porumb. Lîngă grajdurile gos­podăriei s-au însilozat pînă acum peste 30 de tone de coceni tra­taţi cu saramură şi lactobacterin. După începerea recoltării sfeclei de zahăr, cocenii de porumb vor fi îrisilozaţi în amestec cu capete şi frunze de sfeclă de zahăr şi cu borhot umed. 180 hectare porumb recoltat In gospodăria agricolă colec­tivă din Grebeniş, raionul Luduş, recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr, tutunului şi florii-soarelui se desfăşoară din plin. Pînă în prezent porumbul a fost recoltat de pe mai bine de 180 de hectare, sfecla de zahăr de pe 90 de hectare (din 200 ha), iar floarea-soarelui a fost re­coltată de pe întreaga suprafaţă de 13 ha. Zilnic, colectiviştii transportă la bazele de recepţie mari cantităţi de sfeclă de zahăr, iar porumbul datorat pentru muncile S.M.T. şi pe baza con­tractelor cu statul a fost livrat aproape în întregime. Gospodăriile colective din Ce­tatea de Baltă şi Corneşti sunt ve­cine, ambele au luat fiinţă în anul trecut. Avînd aceeaşi expe­rienţă în munca în comun, ar trebui să aibă şi aceleaşi rezul­tate în executarea lucrărilor la timp şi în obţinerea de recolte bogate la hectar. Cu toate că au condiţii asemănătoare, prin felul cum îşi organizează munca, re­zultatele obţinute la recoltat şi la alte munci de sezon diferă mult de la una la alta. ★ La Cetatea de Baltă, datorită bunei organizări a muncii de că­tre consiliul de conducere (preşe­dinte Ioan Cucui), sprijinit de Ioan Ordeanu, inginerul gospo­dăriei, lucrările de recoltat se desfăşoară cu intensitate. Colec­tiviştii de aici, asemenea unor al­bine harnice, execută mai multe lucrări deodată. Floarea-soarelui a fost de mult recoltată şi treie­rată. Oamenii şi maşinile s-au mutat acum pe alte tah­are, la re­coltatul sfeclei de zahăr, al po­rumbului, cartofilor, la tăiatul co­cenilor. Brigăzile de cîmp de aici sunt antrenate într-o însufleţită în­trecere. Unele recoltează porum­bul şi taie cocenii, brigăzile I şi V lucrează la scosul cartofilor, recoltîndu-se pînă acum peste 10 hectare. Pe tarlalele cu sfeclă de­­ zahăr e mare forfotă, zilnic se recoltează 3—4 vagoane. Grafi­cul de scos şi transportat sfeclă, stabilit pînă la sfîrşitul lui sep­tembrie, a fost depăşit cu 23 va­goane. Brigada a IV-a condusă de Vasile Ţetcu culege fasolea semănată intercalat, de pe ulti­mele hectare. Pe cele 50 hectare însămînţate intercalat cu această plantă, se obţin în medie cîte 400—500 kg fasole la hectar. Autocamionul remorcă şi ate­lajele gospodăriei, într-un neîn­trerupt dute-vino, transportă car­tofii, ştiuieţii şi cocenii de po­rumb la gospodărie şi sfecla de zahăr şi porumbul contractat la bazele de recepţie. După cum se vede, aici şi mijloacele de trans­port sunt judicios repartizate. Re­morca şi 10 atelaje transportă sfe­cla de zahăr, 10 atelaje transportă cartofii iar alte 10 eliberează te­renul transportînd cocenii şi co­teţele de sfeclă. Autocamionul transportă direct din lan la baza de recepţie porumbul contractat. Pînă acum au fost predate 10 tone din 60 cît vor vinde în acest an pe bază de contract. Recolta de porumb este foarte bună, de­păşind cu aproape 1.500 kg pro­ducţia obţinută anul trecut la hectar. Şi lucrările de însămînţat şi pregătirea terenului merg bine. Pînă acum s-au însămînţat 60 ha cu secară şi grîu. Intre brigăzile de cîmp şi brigada de tractoare există colaborare deplină. REZULTATE NU PE MĂSURA POSIBILITĂŢILOR La colectiva din Corneşti, cu toate că există peste 500 braţe de muncă, care participă zilnic la lucru, rezultatele obţinute la re­coltat şi însămînţat nu sunt pe măsura posibilităţilor. Aceasta din cauza că n-au fost luate mă­suri din partea consiliului de conducere (preşedinte ing. Liviu Suciu) pentru a începe din timp recoltatul tuturor culturilor. Aici abia s-a recoltat floarea-soarelui de pe 14 ha, iar sfecla de zahăr de pe 27 de ha, faţă de 96 ha cît s-a cultivat cu această cultură. Re­coltatul porumbului şi a cartofilor de pe suprafaţa de aproape 450 ha încă nu a început. Dacă nu s-a început recoltatul porumbu­lui şi a cartofilor, atunci toate braţele de muncă ar trebui să fie concentrate la scosul sfeclei de zahăr dar şi aici ritmul e lent şi lipseşte organizarea. Sfecla în loc să fie scoasă de la un capăt al lanului, şi în acelaşi timp te­renul să fie eliberat pentru a pu­tea fi arat şi însămînţat, recolta­tul a început pe parcele din diferi­te părţi ale lanului, fără a se putea elibera terenul imediat. Lipsă se constată şi în colaborarea între brigada de tractoare şi brigăzile de cîmp. In ziua de 28 septem­brie, la orele 10,05, tractoare de la S.M.T. stăteau în curtea gos­podăriei fără să ştie unde să meargă la lucru. Atît şeful brigă­zii de tractoare, losif Covrig, cît şi brigadierii de la G.A.C. n-au stabilit dinainte locurile unde vor lucra mecanizatorii a doua zi. Aşa se face că la ora sus-amin­­tită tractoriştii încă aşteptau că doar s-o îndura cineva să le spu­nă ce au de făcut pentru această zi. Este adevărat că gospodăria nu are teren liber pentru arat, insă cele 20 ha teren pregătite puteau fi însămînţate iar alte 20 ha aşteptau să fie discuite. Cum crede conducerea gospo­dăriei de aici că însămînţatul va putea fi executat în timp op­tim, cînd pînă la ora actuală nu s-a însămînţat nici un hectar cu grîu, iar la porumbul de pe cete 224 ha, unde vor urma cereale păioase, încă nu a început recol­tatul. Faţă de această situaţie reco­mandăm colectiviştilor de aici să-şi organizeze munca după exemplul vecinilor din Cetatea de Baltă, pentru a putea executa lucrările agricole de toamnă la timp şi în bune condiţii. T. GABOR După ce po­rumbul a fost cu- i Ies, iar cocenii au­­ fost tăiaţi şi ■ transportaţi, pă­­mîntul e de nere­cunoscut. Trac­toarele ară şi sea­mănă pregătind Iviul te-Colte şi mai spo­rite în anul vii­tor. Mecaniza­torii din briga­da lui Gheorghe Tătaru, care este fruntaşă pe sta­ţiune, a însămîn­ţat pînă acum, pe ogoarele gospodă­riei agricole din Şona, aproape 140 ha cu grîu fi orz. In fotografie: Tractoristul Ma­tei Weadt în tim­pul semănatului. Depăşirea sarcinilor de plan şi mari economii de carburanţi Antrenaţi în întrecerea socialistă, muncitorii Întreprinderii regionale de transporturi auto Mureş-Autono­­mă Maghiară, de la începutul anu­lui şi pînă în prezent au trans­portat peste plan 15.989.000 călă­tori km şi 4.473.000 tone km. Planul de transport pe trimestrul III/1963 a fost îndeplinit la data de 25 septembrie, adică cu 5 zile înainte de termen. Paralel cu depăşirea planului, conducătorii auto au realizat şi însemnate economii de carburanţi. Astfel, în perioada 1 ianuarie — 25 septembrie au fost economisite 673.000 1 benzină, 50.000 1 moto­rină şi 40.000 1 ulei. La obţinerea acestor rezultate frumoase a contribuit în mod di­rect folosirea raţională a parcului de remorci, problemă căreia colec­tivul de conducere I.R.T.A. i-a a­­cordat o atenţie deosebită. Dacă în primele trei trimestre ale anului trecut coeficientul utili­zării parcului de remorci a fost de numai 68 la sută, în acest an, pe trei trimestre, el a ajuns de 105 la sută. Prin utilizarea raţională a par­cului de remorci a fost posibil ca în aceeaşi unitate de timp, cu ace­leaşi cheltuieli să se transporte deodată 7 tone, în loc de 4 tone cît s-ar fi putut transporta în mod nor­mal cu un camion fără remorcă. Această măsură a contribuit şi la realizarea economiilor de carburanţi şi la reducerea preţului de cost pe primele trei trimestre a. c., cu pes­te 1.400.000 lei. Aceste măsuri, precum şi altele care au fost luate, au contribuit la creşterea productivităţii muncii care a fost realizată în proporţie de 113,6 la sută faţă de 105,8 la sută , cît s-a realizat în aceeaşi perioadă a anului 1962. IOSIF HĂŞMĂŞAN corespondent voluntar 50 de ha recoltate Sîmbătă şi duminică peste 2.200 de tineri din oraşul Tg.-Mureş, mo­bilizaţi de către organizaţiile U.T.M., au participat prin muncă patriotică la recoltatul porumbului în G.A.S. executînd această lucrare pe o su­prafaţă de 50 ha. Iniţial, împreună cu lucrătorii serviciului circulaţie, ne-am pro­pus să facem un singur popas, pe strada Cuza Vodă, în faţa pieţei de zi. Intrînd însă pe strada Kos­suth, la numai cîţiva paşi de tabla indicatoare „Staţionarea interzisă“ — surpriză! Autoca­mionul cu nr. 26.879 MS sta­ţiona exact pe locul destinat opririi autobuzelor. Imprudenţa şoferului de pe această maşină poate avea urmări grave. Să ne imaginăm. Apare auto­buzul. N-are unde staţiona re­glementar. Se opreşte în imedia­ta apropiere a autocamionului, chiar pe locul marcat pentru trecerea pietonilor. Oamenii tra­versează strada prin spatele au­tobuzului, bineînţeles, in afara porţiunii marcate pentru pietoni. Apare o altă maşină şi... — Dumneavoastră, tovarăşe Lörincz Bertalan, în calitate de conducător auto, nu v-aţi gîndit la astfel de urmării — Ba da, însă, să vedeţi... A început şoferul să motiveze că i-a intrat copilul în prăvălie şi că nu stă numai cîteva clipe !...« * Iată-ne prezenţi la locul pro­pus iniţial. Aici, oamenii circulă continuu. Recentele măsuri ale serviciului circulaţie se dovedesc a fi cît se poate de bune. Maşi­nile nu se depăşesc pe această arteră cu circulaţie intensă, iar viteza lor este sub 15 km pe oră, aşa cum indică tabla de la capătul străzii. Pietonii traversează strada pe cele două porţiuni vopsite în alb. Mai bine zis, cea mai mare parte a pietonilor fiindcă, din păcate, mai sunt excepţii. Cetăţeanul Király László in timp ce merge discută cu fetiţa care îl ţine de mină. Discută şi păşeşte foarte liniştit. Nu obser­vă însă că merge pe stradă, la instantanee un metru de trotuar şi în sens opus cu direcţia de circulaţie a maşinilor. Păstrează aceeaşi dis­tanţă de trotuar şi păşeşte para­lel, fără să-l intereseze ceva. Cu fetiţa de mină traversează şi porţiunea marcată pentru pie­toni. După vreo cîţiva metri, după traversarea zonei marcate pen­tru pietoni, un lucrător al ser­viciului circulaţie, îl opreşte şi­i indică să se prezinte la ofiţerul de miliţie. Nici în acel moment pietonul nu şi-a dat seama de greşeala făcută. A traversat strada în diagonală, printre şuvoiul de automobile. ...După cîteva cuvinte, exact aceeaşi greşeală o comite şi un alt pieton. — Numele dumneavoastră. — Dan Ioan. — Ocupaţia! — Conducător auto la Între­prinderile comunale. Conduc un autobuz pentru călători. — Vă daţi seama de greşeala făcută ca pietoni — Acum, da. Mai înainte cînd treceam, mă gîndeam la alte lucruri şi, fără să vreau, m-am trezit în mijlocul străzii. M-au dus paşii — cum se spune. — Vedeţii Cînd sînteţi la vo­lan şi pietonii nu traversează re­glementar strada ce spuneţi des­pre ei! * In scurtul popas în faţa pie­ţei de zi de pe strada Cuza Vo­dă din Tg.-Mureş s-au mai ivit astfel de cazuri. Marea majoritate a trecători­lor îşi dau seama de urmările pe care le poate aduce nerespec­­tarea regulilor de circulaţie. Tot în timpul scurtului popas s-a reliefat şi un bun obicei al ce­tăţenilor: cînd unul vrea să traverseze strada greşit, alţii il previn. A început să se creeze o adevărată opinie publică împo­triva pietonilor în reflexele că­rora nu s-a imprimat încă sufi­cient simţul respectării regulilor de circulaţie. Această opinie sănătoasă, con­ştientă, menită să prevină la timp unele scene neplăcute, tre­buie extinsă. Ea constituie un ajutor deose­bit de preţios pentru lucrătorii de miliţie care veghează conti­nuu la liniştea oraşului şi la buna desfăşurare a circulaţiei. P. GIURGIU + + + ++T + + 0­ 1—î—5—B—S—T—T—î—V—► ■' 1 Lunile agricole de toamnă la lip şi tu­bie condiţii! In Interiorul ziarului: — Cultură fizică şi sport (pag. a 2-a). — Oameni de nădejde ai vii­torului (pag. a 3-a). — Lucrările de îmbunătăţiri funciare — factor impor­tant in sporirea producţiei (pag. a 3-a). — Un itinerar turistic de ne­uitat (pag. a 3-a). Conferinţă La Casa de cultură a sindicatelor I din Tg.-Mureş, miercuri, 2 octom­­­ brie a. c., Comisia pentru răspunde-­ rea cunoştinţelor ştiinţifice organi-­­ zează o conferinţă pe tema: „Cerce­tări în domeniul oncologiei clinice“. Va expune Novikov Alexandr Nico­­laev, profesor doctor în medicină,­­ director al Institutului de cercetări oncologice „Herzen" din Uniunea Sovietică. Cu gîndul mereu la sportivii patriei, Fabian Iosif, Boariu Fetru, Rácz Vasile, Cprea Vasile si Grama Augustin de la U.P.M. „Sport , se străduiesc să confecţioneze încălţăminte de foarte bună calitate. Planul lunar este dezbatut­ de brigada şi repartizat raţional pe oameni, in funcţie de calificarea şi îndemînarea fie­­căruia. Prin această organizare a lucrului brigada îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile de plan. Deschiderea noului an de învăţămînt pontic la Tîrgu­ Mureş oară, că tot mai mulţi oameni ai muncii participă organizat la studie­­rea­­Ul201 Pr°bleme de economie politică precum şi de economie concretă. Anul trecut, în oraşul Tg.­­Mureş au existat 25 de cercuri de economie politică, iar în acest an numărul acestora se ridică la 45. La economie concretă, de asemenea, numărul cercurilor a crescut de la 57 în anul trecut, la 92 în acest an. Participarea unui număr tot mai mare de oameni ai muncii la stu­dierea problemelor de economie, în general, reflectă orientarea justă a organizaţiilor de partid pentru ca oamenii muncii să cunoască cît mai bine politica economică a partidu­lui nostru, cît şi sarcinile ce stau în faţa lor. In încheiere, vorbitorul a atras atenţia asupra sarcinilor deosebite care stau în faţa organizaţiilor de partid pentru mobilizarea cursanţi­lor şi buna desfăşurare a învăţămîn­­tului, a subliniat, de asemenea, ne­cesitatea ca în acest an de învăţă­mint să se depună eforturi sporite pentru a lega mai strîns problemele teoretice de practica construcţiei socialiste, în aşa fel ca învăţămîntul de partid să se ridice în acest an la un nivel şi mai înalt decît în anul trecut. Luni după-masă, în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş, a avut loc deschiderea festivă a nou­lui an de învăţămînt de partid în oraşul Tg.-Mureş. Tovarăşul Nicolaie Vereş, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Tg.-Mureş, a vorbit în faţa a peste 500 de pro­pagandişti din învăţămîntul de par­tid şi U.T.M., despre rezultatele ob­ţinute în învăţămîntul de partid în anul trecut şi concluziile ce se des­prind pentru noul an de învăţă­mînt. Vorbitorul a accentuat, bună­— ■■ ■| | | I, || || U- — ———■— ----------txixoixi-------— De la Cabinetul regional de partid Miercuri, 2 octombrie 1963, la orele 17, în sala mare a Pala­tului cultural din Tg.-Mureş va avea loc deschiderea Universităţii serale de marxism-leninism. Pe lîngă studenţii Universităţii serate de mar­xism-leninism, vor participa şi cei înscrişi la studiu individual şi la cercurile cu tematici speciale de pe lingă Cabinetul regional de partid. Din activitatea Constructorii de pe şantierul cvar­talului Mihai Viteazu-Babeş din Tg.­­Mureş, antrenaţi într-o largă în­trecere socialistă dobîndesc noi şi însemnate rezultate. De curînd ei au terminat lucrările de execuţie la blocul nr. 4 din strada Babeş, de­­acum recepţionat. In aceste zile pregătesc pentru predare încă 40 de apartamente din blocul „bară lungă" şi blocul nr. 3 din str. Babeş. Unul din obiectivele principate constructorilor care stau în faţa constructorilor de aici este terminarea şi predarea la timp a blocului turn cu 9 etaje. A­­cum, la această construcţie frumoa­să, prima de acest gen în oraşul nostru, se execută lucrările de fini­saj, urmînd ca pînă la sfîrşitul anu­lui să fie dată în folosinţă. In urmă cu cîteva zile, în acest cvartal s-a început săpatul şi turna­tul fundaţiei la un bloc nou, front de iarnă pentru anul 1964. -------------------------------------------------------------------------------------CXJCDC2C3—!—?■—- . ,_g I. _ -I. ... . . La început de an universitar La 1 octombrie, zeci de mii de studenţi se intîlnesc din nou în institutele şi facultăţile din cele 15 centre universitare ale ţării pentru a inaugura o nouă etapă de muncă perseverentă şi entu­ziastă în dobândirea profesiunii alese. Eroul an universitar se va des­făşura in continuare sub semnul unei înalte exigenţe la învăţătu­ră, în scopul însuşirii unui cît mai negat bagaj de cunoştinţe şi îmbunătăţim conţinutului în­­văţamintului superior. Tabloul de azi al invăţămîntu­­lui superior din ţara noastră so­cialista, cu fiecare an tot mai complet şi mai luminos, nici nu se poate compara cu sumbrul tablou al învăţamîntului supe­rior din anii regimului burgnezo­­moşieresc. In 1938, de pildă, e­­xistau doar 16 institute de învă­­ţămint superior cu 33 facultăţi. Azi avem 48 institute de învăţă­mînt superior, cu 171 facultăţi, care în acest an vor fi frecven­tate de circa 115.000 studenţi la cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă, învăţămîntul nostru superior, fiind strîns legat de întreaga ac­tivitate socială, politică şi econo­mică a ţării, se dezvoltă în mod continuu. Astfel, trecerea trepta­tă la şcoala generală de opt ani şi prelungirea duratei de şcolari­zare prin şcoala medie, la 12 ani, a determinat noi cerinţe în pregătirea de cadre didactice a­­tît în ceea ce priveşte numărul acestora cît şi în orizontul cu­noştinţelor. In acest sens, înce­­pînd de la 1 octombrie, în ora­şele Oradea şi Suceava îşi vor deschide porţile două noi insti­tute pedagogice de trei ani, care îşi vor aduce contribuţia la for­marea de profesori pentru şcoa­la de opt ani. Totodată, în ora­şele Arad, Bacău, Blaj, Botoşani, Buzău, Constanţa, Craiova, Cluj, Cîmpulung Muscel, Deva, Galaţi, Iaşi, Sighet, Ora­dea, Odorhei vor funcţiona insti­tute pedagogice pentru învăţă­tori cu durata de doi ani. Recent au fost stabilite tră­suri pentru reorganizarea şi îm­bunătăţirea studiului limbii şi li­teraturii române, precum şi al limbilor şi literaturilor străine. Bunăoară, începînd cu anul de învăţămînt 1963—1964, pe lingă Universitatea Bucureşti vor func­ţiona Facultatea de limbă şi lite­ratură romînă şi Institutul de limbi şi literaturi străine. In atmosfera festivă a deschi­derii anului universitar se vor da in folosinţă noi cămine şi cantine, noi laboratoare şi biblio­teci. Studenţii din centrele Iaşi şi Braşov vor avea la dispoziţie noi construcţii de cămine cu o capacitate de 1.200 locuri, pe lîn­gă care vor funcţiona cantine moderne. Totodată, în oraşele Bacău şi Tg.-Mureş sunt în curs de amenajare noi cantine, unde vor lua masa un mare număr de studenţi. Pentru îmbunătăţirea treptată a învăţămintului superior şi le­garea lui tot mai strînsă de practică, Ministerul Invăţămîntu­­lui a acordat o deosebită atenţie problemelor privind elaborarea planurilor de învăţămînt, progra­melor de discipline şi editării de noi cursuri şi manuale. De pildă, pentru noul an de studii au fost îmbunătăţite planurile de învă­ţământ ale facultăţilor de biolo­gie şi ştiinţe juridice. S-au mo­dificat planurile facultăţilor de filozofie, limbă şi literatură ro­mina, precum şi ale unor secţii ale Institutului de limbi şi lite­raturi străine. S-au editat, de asemenea, 131 titluri de noi cursuri şi manuale pentru învăţămîntul universitar, pedagogic, artistic, medical, spor­tiv şi 126 titluri pentru învăţă­mîntul tehnic, economic, agrono­mic într-un tiraj de peste 300.000 exemplare. Alături de numeroşi oameni de ştiinţă, academicieni, profe­sori tineri şi vîrstnici, vor înce­pe să lucreze, din noul an de în­­văţămînt, aproape 400 absolvenţi ai promoţiei 1962—1963, care vor spori numărul cadrelor didacti­ce universitare. Acum, la început de an univer­sitar, întregul popor muncitor u­­rează cadrelor didactice şi stu­denţilor spor la muncă şi succes în activitatea lor plină de răs­pundere, pusă în slujba înfloririi patriei. ADINA CONSTANTINESCU — redactor la Agerpres —• Unul din amfiteatrele Universităţii din Bucureşti

Next