Steaua Roşie, octombrie 1963 (Anul 12, nr. 230-256)

1963-10-01 / nr. 230

Oameni de nădejde !­­ai viitor Pe coridor, aşteptau la rînd mulţi tineri şi tinere îmbrăcaţi frumos, ca pentru zile festive. Era intr-o zi de confirmare de noi membri in organizaţiile U.T.M. In faţa biroului Comitetului orăşenesc U.T.M. se prezintă ti­neri, muncitori şi elevi care au merite deosebite in muncă, în în­văţătura şi în activitatea obşteas­că. Fiecare doreşte sincer să par­ticipe alături de întregul nostru tineret la construirea socialismu­lui, să devină un tînar destoinic şi bine pregătit, un tinăr pe măsura zilelor pe care le trăim, întrebaţi: „de ce doriţi să deve­niţi utemişti?’, răspunsurile au fost diferite ca formulare, dar ele se contopeau in acelaşi to­rent uriaş de năzuinţi îndrăzne­ţe pe care păşeşte azi întregul nostru tineret condus de partid. Iată cîteva răspunsuri: — Să particip mai organizat la realizarea sarcinilor puse în faţa tineretului de partid. Alt răspuns: — Aş dori din suflet să devin un om de nădejde al viitorului, un om cu un profil nou, multi­lateral. Altia: — Doresc să intru în organi­zaţia revoluţionară de tineret pentru a contribui prin munca şi activitatea mea la construirea socialismului, să fiu un tînăr demn de tradiţiile revoluţionare ale tineretului nostru. Dornici de a munci, de a in­tra în marea armată a tineretu­lui revoluţionar, aceşti tineri muncitori şi elevi, care au acu­mulat zi de zi „puncte“ pentru a se prezenta în faţa organiza­ţiei cu note de 8, 9 şi 10 pentru a li se acorde încrederea de a­n­atemist, îşi manifestă una şi aceeaşi dorinţă tinerească: a fi folositori patriei. Cîţiva elevi de la Şcoala me­die nr. 5 du. Tg-Mureş, au fost şi ei prezenţi la confirmare. Bela Moldovan e în clasa a VilI-a B. Tiu al unui mecanic de locomotiva, a absolvit şcoala elementară cu media 9,66. A trecut examenul de admitere în cl. a VlII-a cu succes. Mai în anii trecuţi, la Casa pionierilor din Tg.-Mureş, alături de alţi destoinici aerom­odelşli l-am întîlnit şi pe Septimiu Mi­­halie. Era elev la o şcoală ele­mentară. Acum purta­­ uniforma de licean şi aştepta grav momen­tul hotărîtor — confirmarea. A­­tunci, privindu-l la masa de lu­cru, mi s-a părut un talentat constructor, acum un poet. Vasile Puşcaş este în cl. a VIII- a C. In timpul şcolii elementare a avut, în mai multe rînduri, sar­cini din partea organizaţiei de pionieri. Acum, pe lingă preocu­pările şcolare practică şi sportul. Sport a făcut şi în anii trecuţi, dar mai­ presus de toate a fost şcoala. Acest tînăr înalt, cu o ţinută demnă de şcolar, mi-a mărturisit că marea lui pasiune este chimia. Vrea să devină in­giner chimist. Ana Demeter, tot fiică de ce­ferist, doreşte să devină profe­soară de matematică. Dar atunci când a fost întrebată de prezidiu ce a citit, nu, s-a sfiit să răspun­dă, îmi place poezia. Am citit pe Eminescu, Coşbuc, Petöfi, Beniuc. Matematica şi poezia, două pasiuni, două drumuri către toa­te comorile spirituale, din care orice om soarbe cu nesaţ zi de zi Klara Kopetny, Un­gore Szép din clasa a VlII-a şi Andrei Ba­ra din clasa a IX-a pare că şi-au ales profesiunea preferată. Ei ştiu de acum ce au de făcut. Şi Literatura beletristică pe care o citesc îi ajută in acest sens. An­drei Bara citeşte acum despre astronauţi — , pasionează cos­monautica, una dintre ştiinţele secolului nostru dar care se află ...cum abia la începuturile ei. Toţi aceşti tineri care sînt la început de drum in viaţă, la vîrsta cutezanţei, a îndrăznelii şi visurilor, vorbesc admirabil des­pre viitorul lor, despre un anu­me ideal spre care fiecare pri­­veşte cert, hotărît. Odată intraţi în rîndul orga­nizaţiilor U.T.M., aceşti tineri vor întări marea armată tine­rească acoperită de atîta glorie de tinerii care şi-au jertfit viaţa pentru o viaţă pe care o trăim azi. Cresc mereu şi se întăresc rîn­­durile organizaţiilor U.T.M. cu noi tineri, care în activitatea lor dovedesc multă seriozitate, care învaţă necontenit pentru a de­veni oameni demni ai societăţii peialiste. Numai în acest an au fost confirmaţi de către Comite­tul orăşenesc U.T.M. pe­te 930 de membri U.T.M. din rîndul elevilor din şcolile tirgumure­­şene. ... Am consemnat aici cîteva înduri despre cîţiva dintre mute de tineri din patria noastră care păşesc cu siguranţă in via­ţă. „Vreau să intru în rînd­urile organizaţiei U.T.M. pentru a continua activitatea începută în organizaţia de pionieri“ — scria unul in adeziunea sa. Şi alţii au aceleaşi năzuinţe. In şcoală au primit cravata şie de pionieri, în şcoală au primit carnetul ro­şu de utemist, iar de aici ei por­nesc spre porţile partidului,­­ spre înaltul titlu de comunist. A. URZICA Aloi lucrări de artă monumentală Sutele de mii de oaspeţi ai litora­lului Mării Negre, din ţară şi de pes­te hotare, au găsit în acest an sta­ţiunile împodobite cu noi lucrări de artă monumentală: statui din piatră sau metal, basoreliefuri, com­poziţii murale etc. Mozaicul conceput de Jules Pera­­him înfăţişînd viaţa nouă a Dobro­­gei socialiste, care plachează întrea­ga faţadă a impunătoarei clădiri a Casei de cultură din Mangalia, sta­tuile „Cosmonaut" şi „Margareta" executate de Ada Geo Medrea, „Ti­nereţe" de Boris Caragea, „Foca" de Vasiliu Falii, „Confidenţa" de Cornel Medrea şi an­ere instalate la Mamaia, „Cutezanţă" de Selia Zuaf, instalată la Eforie-sud, „Copii" de Doru Popovici, instalată la Eforie­­nord, şi celelalte lucrări expuse aici au stîrnit interesul şi admiraţia vizi­tatorilor. Note d­e drum din U.R.S.S. Un itinerar turistic de neuitat Bucureşti — Kiev — Lenin-­­grad — Riga — Moscova: un iti­nerar turistic de neuitat. După ce pe drumurile ferate interminabile ale marii ţări so­vietice călătoreşti în condiţii op­time, avînd la dispoziţie paturi şi masă copioasă de trei ori pe zi în vagonul restaurant, poţi ad­mira pe deplin odihnit peisajele marilor oraşe. Kievul cu gara sa modernă, cu parcurse sale nu­meroase, cu Niprul cel maies­tuos, cu panorama captivantă de pe d­ealul lui Sft. Vladimir, sau cu Kreşciatik-ul, o arteră princi­pală de o rară frumuseţe, îţi pro­duce din primul moment o pro­fundă impresie. Plutind apoi la înălţimea de 10 000 de m în corpul măreţei păsări de oţel, minată de puter­nice turboreactoare x.^­il4, par­curgi in numai 90 de minute o castă întindere din imensul te­ritoriu sovietic, care de cel pu­ţin 10 paralele (între 50° şi 60°), pentru ca să cobori dinspre tala­zurile Golfului­ Finic pe aerodro­mul gloriosului Leningrad. Cite vestigii nepreţuite ale tre­cutului îndepărtat şi apropiat, cite mărturii ale prezentului trinfator nu găseşti aici, in a­­cest oraş al insulelor şi canalelor, ai paiaţelor şi monumentelor, ai tablourilor şi sculpturilor şi al glorioaselor lupte, al Aurorei vestitoare a Marii Revoluţii, al era­sm­ului populaţiei care timp c­e 900 de zile a rezistat in con­c,i .,, deosebit de grele blocadei ideiştilor hitlerişti. Şi iată şi un alt oraş sovietic, cais in ciuda virstei sale de 750 de ani, azi e mai tînăr ca ori­­ ­­­ cînd. Riga cea veche cu străzile sale medievale de un pitoresc inegalabil, cu Catedrala „Dom“, fondată în 1211, în care şi-au dat întîlnire stilurile romanic, go­tic, Renaşterii şi baroc; Riga cea nouă cu clădirea înaltă a Academiei de ştiinţe, cu faimoa­sele uzine V.E.F., unde se fabri­că aparate de radio şi centrale telefonice automate, sau cele producătoare de instrumente de precizie, de vagoane de cale fe­rată, turbine etc. constituie in­tr-adevăr un obiectiv turistic din cele mai atractive. O.N.T. — Carpaţi, respectiv In­­turist­ul îţi oferă apoi o excursie la Rigas-Jurmala, litoralul Mării Baltice, unde pe nisipul plajei se revarsă umbra pădurilor de ruşi­noase, alături de care se înşiră un grup de staţiuni balneoclima­terice cu vegetaţie muntoasă, ca şi cum Sovata sau Borsecul nos­tru s-ar fi mutat la malul mării. Urmează apoi Moscova, „inima şi plămînii“ ţării sovietice — cum o numea Gorki, al cincilea oraş din lume ca populaţie, du­pă New-York, Londra, Tokio şi Sanghai (6.208.000 locuitori). DE LA SCĂRILE RULANTE LA TURBOREACTOARE Cel ce participă la o asemenea călătorie, are prilejul de a „gus­ta" cele mai variate mijloace de transport, care toate indică uria­şul progres tehnic realizat sub soarea socialismului. Căci, am putea spune, cu excepţia navelor cosmice, am utilizat aproape toa­te mijloacele de transport. Am călătorit aşadar cu Metroul, atît la Moscova şi Leningrad, cît şi la Kiev, admirînd minunatele staţii decorate cu fel de fel de motive, fiecare din ele avînd un specific bine definit. Dar pînă a ajunge la Metro trebuie să te de­­prinzi cu scările rulante, care te transportă în cîteva minute în pîntecele pămîntului, în adîncu­­rile staţiilor subterane. Ce să mai spunem despre autobuze şi troleibuze fără taxatori — meto­dă aplicată şi la noi în cîteva o­­raşe — sau despre turboreacto­rul, pe bordul căruia te simţi ca un şoim cu aripile întinse. Cit de minunat e să te plimbi în decursul a numai cîteva zile pe malurile a 3 fluvii mari: Ni­prul, Neva şi Daugava. Am călătorit şi cu vaporaşul rapid „Raketa", care înfulecă va­lurile Golfului Finic, gonind cu o viteză de 80 km pe oră. La toate acestea, unii turişti au mai adăugat un „mijloc de transport", numit de ei așa... și anume: au călătorit cu podul. Da... pe unul din podurile Ne­vei. Desigur, pentru aceasta au trebuit să sacrifice cîteva ore de somn. Căci, pe la orele 2 noap­tea, la Leningrad podurile de pe Neva se deschid, pentru ca va­poarele mari să poată trece prin­tre ele. Deschiderea podurilor de pe Neva constituie un interesant­­ punct de atracţie pentru vizita-­­ torii oraşului, în special pentru cei cu înclinaţii spre romantism. Există poduri care se desfac în vertical. Desigur, „o călătorie" pe un asemenea pod ar fi cam ris­cantă. Turiştii noştri s-au furişat însă pe un pod care se desface, deplasîndu-se pe linie orizontală. Şi astfel s-au putut lăuda că au călătorit „cu podul". Desigur, a­­aceată „călătorie" originală nu figurează in programul oficial al O.N.T. TRECUTUL ŞI PREZENTUL In tot cursul călătoriei te iz­beşti de uriaşul contrast dintre trecut şi prezent. De cită artă, cită măiestrie, au dat dovadă poporul rus, oamenii simpli din imensul imperiu, care trăind în mizere cocioabe de lemn, îndurînd suferinţe de ne­­descris, au durat minunate bi­serici şi palate. Cită pompă, cît lux fastuos au fost concentrate, de pildă, într-un asemenea loc ca Petrodvoreţ-ul, cu măreţul palat de vară al ţarilor, Versailles-ul I rusesc şi cu cel mai frumos sis- I tem de fîntîni arteziene din lu­­j­me, construit in anii 1721—1722, sub îndrumarea primului tir,­­­ner hidrolog rus Vasili Tuvolkov. La Kiev şi la Leningrad, sau în drum spre Moscova, la Volo­kolamsk, şi peste tot, întilneşti mii de obiective ce-ţi evocă înal­­tul spirit de sacrificiu, eroismul glorioasei Armate Sovietice, al acestui popor, care au înfruntat cu atît curaj atacurile furibunde ale bestiilor hitleriste in Marele Război pentru apar­area Patriei. Dar astăzi, oraşele sovietice­­ îşi trăiesc viaţa lor cea nouă. Ele se întrec între ele în privin­ţa parcurilor şi zonelor verzi. Trecînd podul de pe Nipru, în drum spre aerodromul Kievului,­­ cale de kilometri, în orice direc­ţie te-ai uita, în decorul imen­­■ selor zone verzi vezi numai­­ blocuri şi blocuri, adevărate oră­­­­şele noi ce întregesc fermecăto-I rul peisaj al Capitalei ucrainene. La Leningrad, cartierele noi sunt răsfirate în toate direcţiile Rozei-Vînturilor. La Riga, oraşul medieval e înconjurat de un brîu întreg de construcţii seme­ţe împresurate cu grădini multi­colore; la Moscova raioanele noi, oraşele satelit, îşi revarsă puzde­ria de palate şi parcuri pe în­tinderi ce se pierd la orizont. Şi ce să spunem despre Mos­cova, în care numai în ultimii 4 ani s-au construit 400.000 de a­­partamente ? Privită pe-nserate, de pe coli­nele lui Lenin, din faţa măreţu­lui palat al Universităţii Lomo­nosov, Capitala sovietică cu mii­le şi miile de lumini ţi se pare ca o constelaţie nouă, străluci­toare, în care luminile reprezin­­­­tă planete populate de oameni­­bravi, constructori ai comunis­mului, de oameni care lucrează cu dăruire, din zori şi pînă-n noapte, spre a-şi face viaţa tot mai fericită, tot mai senină. ŞTEFAN IZSÁK Una din fintînile arteziene de la Expoziţia realizărilor economice ale U.R.S.S. (Fotó: I. MARX) STEAUa Rojie ............ I_II-----II--1---------­ între indicii plănuiţii o corelaţie cit mai justă Cooperativa de producţie „Munca colectivă" din Topliţa îşi desfăşoară activitatea într-un complex modern, bine înzestrat şi utilat, şi în alte centre de comandă şi de deservire a populaţiei, unde lucrează mai mulţi cooperatori bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Colectivul de conducere al­­coo­perativei, sub îndrumarea organiza­ţiei de partid, a luat mai multe mă­suri pentru buna desfăşurare a pro­ducţiei în toate atelierele coopera­tivei. In acest scop, în cadrul secţii­lor de comandă-confecţii de la To­pliţa a fost extinsă munca în 3 faze. Divizarea muncii şi repartizarea ce­lor mai buni croitori la pregătirea, confecţionarea şi finisarea costume­­lor bărbăteşti şi de damă, a taioare­­lor şi paltoanelor, a condus la re­zultate din cele mai bune. Coope­ratorii au predat oamenilor muncii confecţii mai multe şi de bună ca­litate. La începutul anului, în unele ate­liere ale cooperativei, disciplina muncii a lăsat de dorit. Se întîmpla uneori ca unii muncitori să nu folo­sească timpul de lucru în mod pro­ductiv, iar alţii să mai lipsească ne­motivat. In consfătuiri, în adunările deschise ale organizaţiei de partid, au fost combătute cu tărie unele manifestări nesănătoase ale croitori­lor din atelierul de comandă din Topliţa şi de la alte ateliere. Prin munca politică desfăşurată de orga­nizaţia de partid s-a reuşit ca întreg colectivul să muncească cu grijă şi răspundere pentru îndeplinirea la termen a obligaţiilor şi pentru ridi­carea calităţii produselor fabricate de cooperativă. Acest complex de măsuri a con­tribuit la îndeplinirea planului pe 8 luni la producţia globală în pro­cent de 104,2 la sută, la producţia marfă în proporţie de 101,3 la sută iar a indicelui productivităţii mun­cii în procent de 100,6 la sută. Rea­lizarea ritmică a planului la princi­palii indicatori nu înseamnă că acti­vitatea economică a cooperativei este întru totul satisfăcătoare. Comparînd productivitatea muncii cu numărul mediu scriptic al coo­peratorilor, se desprinde de la înce­­put o neproporţionalitate. Compa­rînd aceşti principali indicatori, re­­ese că, în cele 8 luni trecute, pro­ductivitatea muncii realizată nu este pe măsura posibilităţilor cooperati­vei. Dacă numărul mediu scriptic al lucrătorilor este îndeplinit în pro­cent de 103,6 la sută, indicele pro­ductivităţii muncii este cu ceva mai mare decît sută la sută. Productivi­tatea scăzută nu se datoreşte numai slabei activităţi a cooperatorilor ca­re nu au avut comenzi, ci şi neapro­­vizionării atelierelor de comandă cu materiale. Acum U.R.C.M. a expe­diat cooperativei o parte din mate­riale. Există, deci, baza pentru ob­ţinerea ar­ei producţii sporite. Pen­tru aceasta însă, trebuie ca munci­torii atelierului de încălţăminte să depună tot interesul pentru execu­tarea la termen şi în mod corespun­zător a comenzilor primite. Cooperatorii de la „Munca colec­tivă" au rămas în restanţă şi cu beneficiul. Condiţiile create în com­plex asigură în prezent realizarea unei producţii sporite şi la un preţ de cost mai scăzut. Dar pentru a­­ceasta se recomandă ca în lunile următoare cooperativa să-şi îmbu­nătăţească activitatea în domeniul expunerii şi prezentării produselor sale. Mulţi dintre cumpărători îşi pot comanda cu încredere încălţă­minte sau îmbrăcăminte, dar nu cu­nosc ce sortimente au creat coope­ratorii şi la ce preţ se execută. In această direcţie este bine ca, cît mai curînd posibil, conducerea cooperativei să consulte publicul, să-i ceară părerea, să-i primească sugestiile pentru a putea să-i satis­facă gusturile cu noi sortimente de sezon. Centrele de deservire a populaţiei să ia măsuri pentru a executa co­menzile la timp şi la nivelul calita­tiv cerut. In vederea­­ sporirii pro­ducţiei şi a productivităţii muncii este bine ca, în continuare, condu-­­ cerea cooperativei să studieze posi­bilitatea extinderii activităţilor de­­ producţie şi de deservire, îndeosebi la tricotaje şi la centrul de lenjerie, iar constructorii să execute noi lu­crări acolo unde vor fi solicitaţi. In vederea realizării unei corela­ţii juste între principalii indicatori­­ ai planului, conducerea cooperativei­­ este datoare să urmărească îndea­proape felul cum se execută co­menzile, cum este folosit timpul de lucru și cum luptă colectivul de maiștri pentru indeplinirea acestor indici. GH. BÂRBULESCU „MAI REVENIŢI...“ După ce posesorul libret­ului CMC. nr. 550—198.. .,­a re­tras suma de 400 de lei, s-a răzgîndit... şi a cerut agenţiei nr. 3 din Tg.-Mureş să-i eli­bereze şi ultimul sold de 50 de iei. De a­­ceastă dată însă, a avut ghinion. Căci in loc să-şi primească banii i-a fost dat să audă cuvintele de-a­­cum folosite destul de rar: „m­ai reveniţi", „e ceva neclar în eviden­ţa noastră". Cînd n-ai ce face, mai aştepţi. A doua zi depunătorul cu pricina a revenit. De această dată Roza­lia Ovari, contabilă la oficiu, care de altfel executase şi operaţia de primire a sumei, i-a spus: — Treceţi pe la se­diul Casei raionale C.E.C., acolo o să vă ajute tovarăşii să re­zolvaţi cazul. Zis şi făcut. Such Nicolae, posesorul libretului cu pricina, s-a prezentat la sediu, la Dobrescu E. Dînsa i-a indicat pentru rezolvarea pro­blemei pe M. Ciurezu, au urmat apoi iar amî­­nări de pe o zi pe alta, şi o serie de discuţii inutile. Totul era clar în li­bretul depunătorului, semnătură exactă de primire, ştampila C.E.C. aplicată în pă­tratul respectiv, data etc. Insă suma nu era înregistrată de către contabila Rozalia O­­vari pe fişa depunăto­rului. Pentru remedierea greşelii, nu găsim că era cazul ca depună­torul să fie purtat pe drumuri, rezolvarea problemei amînîn­­du-se de pe o zi pe alta. Se vede că, din cînd în cînd, în activitatea agenţiei C.E.C. nr. 3 din Tg.­­Mureş mai apare cîte un mugur de birocra­ţie. V. MEGHEŞ Zile de toamnă la Borsec (foto: Z. HARAGOS) lucrările de im­bunatafiri funciare— factor important in sporirea producţiei reimu­ndmed continua a pro­ducţiei agricole şi a suprafeţelor arabile, documentele de partid pun în faţa lucrătorilor din agricultură­­ sarcina de a executa importante lu­­­crări de îmbunătăţiri funciare.­­ In regiunea noastră există peste 1­45 mii ha terenuri agricole care ne­cesită lucrări hidroameliorative. Din aceste suprafeţe pînă în prezent s-au executat lucrări pe o suprafaţă­­ totală de 17.916 ha, din care pe 1­3.396 ha au fost executate din fond central, iar pe 14.520 ha prin muncă­­ patriotică şi din posibilităţi locale de către gospodăriile colective. Ce­­l­­e mai bune rezultate în această pri- I vinţă s-au obţinut în raioanele Lu­­j­duş, care a executat lucrări hidro-­­ ameliorative pe o suprafaţă de­­ 6.482 ha, raionul Tg.-Mureş, pe o­­ suprafaţă de 6.194 ha. Locul III ii I ocupă în această acţiune raionul Tîrnăveni, care din 3.030 ha amelio­rate, 2.457 ha le-a executat prin muncă patriotică şi posibilităţi locale. Pe suprafeţe mai mari de 50 ha, lucrările s-au executat de către gos­podăriile colective, pe baza proiec­telor întocmite de D.G.A.M., care prin organele sale tehnice a îndru­mat şi controlat executarea lucrări­lor, asigurînd totodată asistenţă teh­nică. In cursul acestui an, la G.A.C. Nazna s-a desecat o suprafaţă de 125 ha, la G.A.C. Eliseni de 30 ha, iar la G.A.C. Acăţari, de 100 ha. La gospodăriile colective din Corund , Ocna de Sus şi Ocna de Jos, în anul 1960, pe bază de proiect, au început lucrările de desecare pe o supra­faţă de 272 ha însă, după ce au executat parţial lucrarea (cca 60 la sută), au abandonat-o, compromi­­ţînd astfel lucrarea şi în felul aces­ta aducînd pagube însemnate gos­podăriilor. Acolo unde s-au executat lucrările integral s-au obţinut rezultate fru­moase. Astfel, la G.A.C. Luduş, pe o suprafaţă desecată de 50 ha s-a ob­ţinut un spor de producţie de 50 la sută, la G.A.C. Vidrasău, pe o supra­faţă de 150 ha sporul obţinut în urma desecării se ridică în medie la 40 la suta, iar G.A.C. Dedrad, pe o su­prafaţă desecată de 355 ha, a obţi­nut o producţie cu 40 la sută mai mare. Pe întreaga regiune eficienţa eco­nomică a lucrărilor cu îmbunătăţii funciare reprezintă un spor de pro­ducţie de 22,6 la sută, iar în unele raioane ca Luduş şi Reghin, sporul mediu de producţie se ridică-la­ 27 la sută. Amenajarea Văii Nirajului se nu­mără printre lucrările cele mai mari şi mai importante ce se execută pe o suprafaţă de 7.849 ha, din care pînă în prezent cca 5.000 de ha sînt desecate şi 2.000 ha apărate de inundaţii. Faţă de anii anteriori, producţia agricolă pe suprafeţele unde s-au făcut amenajări a cres­cut în medie cu 20 la sută. Acest spor de producţie s-a obţinut prin terminarea canalului de desecare şi colectare Veţca, prin regularizarea şi îndiguirea parţială a riului Niraj şi prin executarea parţială a unei reţele de desecare. Prin terminarea integrală a lucrărilor, suprafaţa ara­bilă va creşte pe Valea Nirajului cu 35 la sută. Prin executarea a 27.200 m­p de dig s-au apărat de acţiunea distru­gătoare a inundaţiilor cca 2.400 ha teren agricol, care pînă în prezent în cea mai mare parte a fost fîneţe şi păşune. Aceste suprafeţe îndiguite­­ fiind uşor mecanizabile, s-au creat posibilităţi de desţelenire putîndu-se­­ trece în categorii de folosinţă ca­­ teren arabil cu o productivitate­­ mult mai mare.­­ Importanţa lucrărilor de pe Valea Nirajului s-a demonstrat în primă­vara acestui an, cînd cu ocazia ape­lor mari cauzate de topirea zăpezii sistemul a funcţionat în mod irepro­şabil şi în scurt timp apele s-au scurs prin canalelmra să inunde ca altădată suprafeţe mari de teren. Dar nu este­ suficient numai ca *­­ă se execute lucrări de îmbunătăţiri funciare, ci este necesar să se pună un accent mare şi pe întreţinerea lor. In acest sens D.G.A.M. are sar­cină concretă şi răspunde pentru intreţinerea lucrărilor. La rîndul lor, şi gospodăriile de stat şi colective trebuie să ia măsuri pentru evitarea degradărilor prin trecerea căruţelor şi a animalelor peste canale şi di­­guri, la fel trebuie evitată exploata­­rea nisipurilor din incinta canalelor. G.A.C. Ungheni deşi a fost sesi­zată asupra deteriorărilor ce le ca­u­­zează cu animalele acestor canale, totuşi, n-a luat nici o măsură pen­tru o îngrijire raţională a lucrărilor executate. Aceeaşi situaţie se pre­zintă şi în gospodăriile colective din Gheorghe Doja şi Păsăreni. Urmărind îndeaproape eficienţa economică a lucrărilor hidroamelio­­rative s-a constatat că sumele inves­tite cu* aceste lucrări se recuperează în termen de 3—5 ani. In afară de amenajările care au fost executate pînă în prezent, este necesară executarea, în regiune, de lucrări de îmbunătăţiri funciare in­­t­ră pe o suprafaţă de cca 26.000 ha­­ (din care 500 ha pentru irigaţii şi cca 25.500 ha pentru desecări, îndiguiri şi regularizări). Identificarea acestui teren s-a făcut în colaborare cu conducerile din G.A.C. şi G.A.S. Pentru aceste lucrări există proiecte de execuţie întocmite pentru o su­prafaţă de 6.100 ha, iar cca 6.400 ha se pot executa fără proiecte, prin asistenţă tehnică. Prin efectuarea studiilor tehnico­­economice s-a constatat că o serie de lucrări hidroameliorative se pot executa prin muncă patriotică. Bu­năoară, în depresiunea Gheorghieni se pot executa 500 ha prin execu­tarea unor canale de sub coastă prin contribuţia G.A.C.; în raionul Tîrnăveni, la fel, se pot executa lu­crări pe o suprafaţă de 120 ha; in raionul Ciuc pe o suprafaţă de 481 ha etc. Pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce ne stau în faţă, reco­mandăm organelor raionale şi con­ducerilor gospodăriilor colective, şi îndeosebi inginerilor agronomi din G.A.C., să mobilizeze toate forţele pentru executarea la timp a lucrări­lor hidroameliorative în vederea ob­ţinerii unor recolte sporite la hectar. TIBERIU HIRSCHHORN şeful serviciului plan şi organizarea muncii şi salarii din cadrul Districtului de gospodărire a apelor

Next