Steaua Roşie, noiembrie 1963 (Anul 12, nr. 257-282)

1963-11-01 / nr. 257

La ordinea zilei PLANTATUL POMILOR ŞI A VIŢEI DE VIE Noile condiţii apărute după în­cheierea colectivizării agriculturii creează posibilităţi nelimitate de va­lorificare a terenurilor în pantă şi slab productive, pe care se pot planta cu succes viţă de vie şi pomi fructiferi. Şi în regiunea noastră, la indicaţia Comitetului regional de partid, s-a trecut la punerea în va­loare a acestor terenuri, la plantarea cu pomi şi viţă de vie pe suprafeţe cît mai mari. In planul de perspec­tivă, spre exemplu, se prevede ca numai suprafaţa plantată cu pomi să crească cu peste 15.000 de hec­tare. Pentru toamna aceasta şi primă­vara anului ce vine se prevede ca gospodăriile agricole colective să planteze cu pomi fructiferi 2.211 hectare şi peste 850 hectare cu viţă de vie, iar gospodăriile agricole de stat să planteze cu pomi 360 hec­tare. Cele mai mari suprafeţe plani­ficate a se planta cu pomi fructiferi ca meri, peri, pruni etc., le au ra­ioanele: Odorhei 690 ha, Reghin 613 ha, Tg.-Mureş 270 ha, Luduş şi Tîrnăveni cîte 200 hectare fiecare, Ciuc 100 ha. Pentru ca plantatul pomilor şi al viţei de vie să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni era necesar ca şi săpatul gropilor să fi fost de mult terminat. Dar, cu toate că timpul este înaintat, această lucrare este ră­masă în urmă şi nici o gospodărie colectivă, nici un consiliu agricol ra­ional, n-a depus vreo comandă la întreprinderea regională Agrosem, care se ocupă cu procurarea mate­rialului săditor, pentru necesarul de pomi şi viţă de vie. Această rămînere în urmă trebuie grabnic lichidată pentru a nu se crea neajunsuri cu repartizarea po­milor tocmai în perioada cînd aceş­tia trebuie plantaţi. Organele şi organizaţiile de par­tid, sînt datoare să îndrume consi­liile de conducere din gospodăriile colective, pe specialişti să ia măsuri organizatorice pentru a se lucra in­tens la săparea gropilor, acolo unde nu s-au făcut, la curăţirea suprafeţe­lor şi în special a teraselor care au fost cultivate în vară pentru ca şi pe acestea plantatul pomilor şi al viţei de vie să se poată desfăşura cu suc­ces. Specialiştii din gospodăriile co­lective, sînt datori să urmărească ca lucrările ce se fac cu ocazia înfiin­ţării noilor plantaţii de vii, a pomi­lor în sistem agropomicol, să fie fă­cute cît mai corect pentru că aici e vorba de culturi ce au o durată de cîteva decenii. Ei trebuie să ex­plice colectiviştilor, că plantatul po­milor toamnă este foarte eficace, deoarece procentul de prindere este mult mai mare ca al celor plantaţi primăvare pentru ca această lucrare deose­bit de importantă să se desfăşoare pe suprafeţe cît mai mari, e nece­sar ca, pe lingă vîrstnici, să fie an­trenaţi în special tineri, al căror en­tuziasm şi pricepere s-au dovedit nu o dată în executarea unor ase­menea lucrări. Aşadar, pregătirea terenului, pi­­chetajul, săpatul gropilor, procura­rea materialului săditor, precum şi plantarea la timp a pomilor şi a vi­ţei de vie trebuie să stea în centrul atenţiei comitetelor raionale de par­tid, a consiliilor agricole, de a în­druma şi controla modul cum se desfăşoară aceste lucrări. Colectivişti, lucrători din gospo­dăriile agricole de stat, utemişti! Participaţi cu tot elanul la efectua­rea acestor lucrări. Valorificînd te­renurile neproductive, prin plantarea lor cu vii şi pomi, se realizează ve­nituri sporite, ceea ce contribuie la întărirea economică organizatorică a gospodăriilor agricole colective. PROLETArU O/V TOATE ȚĂRILE. UNITt-Vi f ORCAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA Sl AC SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XII. Nr. 257 (1.753) | Vineri, 1 noiembrie 1963__\ 4 pagini 20 bani Premiul brigăzii complexe = 13.000 lei Exploatarea superioară a ma­sei lemnoase a devenit cuvîntul de ordine al forestierilor văii Gurghiului. Organizînd temeinic întrecerea socialistă între mem­brii brigăzii complexe, şeful de brigadă Ioan Todoran, împreună cu ortacii săi a obţinut rezultate remarcabile în direcţia valorifi­cării complexe şi superioare a lemnului. Aplicînd metoda tăie­rii la rînd şi metoda scoaterii concomitente a lemnului rotund cu cel despicat, brigada comple­xă din parchetul Borta I. F. Re­ghin a reuşit să scurteze ciclul de exploatare al parchetului. Talentatul şef de brigadă care a condus munca mai mult în pă­dure, acolo unde se hotărăşte soarta planului, a sortat raţional lemnul încă de la cioată şi a dat în plus faţă de planul de pro­ducţie al parchetului 116 m­c de lemn de lucru. In acelaşi timp, prin tăierea lemnului din faţa pămîntului şi prin reduce­rea dimensiunii olărite (şpronţul buşteanului), forestierii au econo­misit o mare cantitate de lemn de lucru şi au redus pierderile de exploatare cu 1 la sută. Pen­tru aceste succese, brigada com­plexă din parchetul Borta a fost recompensată zilele trecute cu un premiu în valoare de 13.000 lei. VASILE HUSAR corespondent voluntar Avînd condiţii favorabile pen­tru cultivarea cartofilor, colecti­viştii de pe cuprinsul acestui ra­ion au extins această plantă de cultură pe o suprafaţă de peste 9.500 hectare. Cultivînd cartoful pe suprafeţe întinse, majoritatea gospodăriilor colective au în­cheiat contracte cu statul pentru a livra mari cantităţi de car­tofi. îndrumate fiind de organi­zaţiile de partid, majoritatea gospodăriilor colective s-au stră­duit ca paralel cu scosul tuber­culilor să predea cantităţile con­tractuale precum şi cele pentru muncile S.M.T. Intrucît livratul cartofilor, aici la Ciuc, este în toi, ritmul zilnic de predare al acestora este între 800—1.000 tone. Organi­­zîndu-şi bine munca la recolta­tul cartofilor, ca şi la transportul lor la bazele de recepţie, gospo­dăriile colective din Sîntimbru, Sîncrăieni şi Jigodin, au termi­nat achitarea obligaţiilor ce le au faţă de stat. Merită scoasă în evidenţă mai ales strădania cu care a lucrat gospodăria agricolă colectivă Sîntimbru, care a li­vrat statului peste 2.880 tone de cartofi. Avansate la livratul cartofilor contractaţi sînt şi gospodăriile colective din Sînsimion cu aproa­pe 3.000 tone, Topliţa — Ciuc cu 1.363 tone, Dăneşti cu 1.411 tone şi altele. De remarcat faptul că paralel cu livrarea cartofilor, cu însilo­­zarea lor, gospodăriile colective au livrat Agrosemului importan­te cantităţi de tuberculi de cali­tate, care vor asigura la anul materialul săditor. Gospodăriile colective din Bancu, Coz­meni, Sânmartin, Sînsimion au livrat zeci de tone peste cantitatea pre­văzută în contractul iniţial cu Agrosemul. Pentru că pe cuprinsul aces­tui raion, mai sînt încă mari cantităţi de cartofi ce trebuie livraţi statului, creîndu-se şi un mare decalaj între cantitatea de tuberculi recoltaţi şi necesarul de livrare, organele şi organiza­ţiile de partid trebuie să-şi inten­sifice munca politică, organizato­rică, pentru ca recepţionarea a­­cestui valoros produs să se facă în întregime, la timp şi în cele mai bune condiţiuni. In raionul Ciuc E în toi livratul cartofaloni Rezultate remarcabile Cetăţenii raionului Ciuc, în baza angajamentelor luate, în cele trei trimestre ale anului a­­cesta, au realizat diferite obiecti­ve prin muncă patriotică în va­loare de peste 4.100.000 de lei. Rezultate remarcabile au obţinut comunele Sînsimion, Cozmeni, Sîntimbru, Lunca de Jos şi al­tele. Aceste succese se datoresc mo­bilizării cetăţenilor de către de­putaţi la buna gospodărire şi în­frumuseţare a comunelor. Vedere exterioară a Grupului şcolar petrol-chimie din oraşul Victoria. Cum asigurăm iernarea animalelor Membrii gospodăriei agricole co­lective din Crăeşti, raionul Reghin, sporesc continuu efectivele de ani­male proprietate obştească. Ca ur­mare a sprijinului acordat de către stat prin credit şi din fondurile proprii, gospodăria colectivă a cum­părat anul acesta încă 90 de viţele şi 24 de vaci, realizîndu-şi astfel planul la cumpărările de animale. In prezent gospodăria colectivă de­ţine în proprietate obştească 352 de bovine din care 112 vaci şi ju­­ninci, 220 de porcine din care 32 de scroafe, 470 de oi şi peste 1.550 de păsări. Datorită creşterii considerabile a efectivelor de animale, a apărut şi necesitatea ridicării de noi construc­ţii corespunzătoare şeptelului mereu sporit. Pentru a menţine la un nivel ridicat producţia şi creşterea în greutate a animalelor şi în lunile de iarnă, consiliul de conducere al gos­podăriei colective a acordat o mare atenţie asigurării unor adăposturi bune pentru animale. Astfel, colec­tiviştii au înscris în planul de pro­ducţie pe acest an, construirea unui grajd cu o capacitate de peste 100 bovine, o maternitate pentru scroafe şi un saivan pentru 800 de oi. Pen­tru traducerea în fapte a hotărîrii luate, consiliul de conducere, spriji­nit îndeaproape de organizația de partid, s-a preocupat mai întîi de amplasarea lucrărilor de construc­ții. S-a stabilit locul precis obiecti­velor planificate, s-au indentificat sursele de apă, locul de depozitare a furajelor pentru animale etc. Din rîndul colectiviştilor s-au organizat echipe de constructori, s-au stabilit oamenii care să se ocupe cu apro­vizionarea materialelor necesare etc. Lucrările de construcţie au fost în­credinţate colectiviştilor Gavril Po­­rav, Augustin Chiorean, Gheorghe Sămărtean, dulgheri, Gavril Porav (Viluţ), Ioan Sămărtean (lui Rave­­ca), Vasile Ungur, zidari. In primăvara acestui an, îndată ce timpul a permis, colectiviştii au început lucrările de construcţii la obiectivele planificate. S-a săpat fundaţia, zidarii au ridicat pereţii la roşu, iar tîmplarii au continuat lucrările de tîmplărie. Pentru ca costul construcţiilor să fie mai ief­tin, colectiviştii au confecţionat cărămida necesară în cadrul gospo­dăriei şi au procurat pe plan local mari cantităţi de materiale ca nisip, pietriş etc. In prezent executarea construcţiilor se află în stadiul de finisaj. Noile construcţii care vor intra în averea obştească a colecti­viştilor sînt trainice, aspectuoase şi asigură animalelor condiţii optime de adăpostire. Trebuie să menţio­năm însă că dacă ar fi existat mai mult simţ de răspundere din partea colectiviştilor constructori care au tărăgănat lucrurile, obiectivele pla­nificate puteau fi date de mult în folosinţă. O mare vină o poartă şi consiliul de conducere al gospodă­riei colective care nu a luat mă­surile necesare şi la timp împotriva acestor stări de lucruri. Pe lîngă asigurarea unor adăpos­turi bune, o condiţie importantă a dezvoltării sectorului zootehnic şi obţinerii unor producţii ridicate şi în timpul iernii o constituie asigu­rarea unor cantităţi îndestulătoare de furaje. Cu toate că în gospodăria colec­tivă există condiţii pentru adăpos­­tirea şi întreţinerea vacilor, planul de producţie la lapte este­­realizat SIMION POPA (Continuare in pag. a 2-a) In numărul de azi: — Munca culturală — sprijin preţios (pag. a 2-a). — Cum pregătiţi producţia anu­lui 1964? (pag. a 3-a). —VIAŢA DE PARTID: Din ex­perienţa noastră in munca cu instructorii nesalariaţi (pag. a 3-a). — Lucrările Sesiunii Adunării Generale a O.N.U. (pag. a 4-a). Noua cantină studen­ţească Pe zi ce trece se îmbunătăţesc tot mai mult condiţiile de viaţă ■ şi studiu ale tineretului din în-­­ văţămîntul superior. Şi în cen­t­­rul universitar Tg.-Mureş s-au asigurat condiţii minunate de ca-­­ zare şi hrană la peste 1.200 de­­ studenţi de la cele trei institute­­ de învăţămînt superior din oraş. Zilele acestea s-a dat în folo- 1 sinţă cantina studenţească de la complexul social studenţesc Gri-­­­gorescu.­­ Cantina are 400 de locuri şi va deservi în trei serii un număr de peste 1.200 de studenţi. Noua­­ cantină este construită într-un stil modern şi utilată cu instala-­­­ţii de bucătărie şi de ventilaţie corespunzătoare. V. M. BORDA , student TG.-MUREȘ. Blocul turn din strada Mihai Viteazu a ajuns în stadiu de finisare. Preţ de cost rodus şi calitate unică la Fabrica de conductori Colectivul de muncă al Fabri­cii de conductori din Tg.-Mureş, călăuzindu-se după indicaţiile partidului, conştient de însemnă­tatea pe care o are reducerea preţului de cost şi îmbunătăţi­rea calităţii produselor, a studiat cu mare atenţie şi în funcţie de specificul întreprinderii, aspecte­le diferite ale luptei pentru rea­lizarea de economii şi pentru ca­litate, iniţiind pe această bază o serie de acţiuni. Comisia inginerilor şi tehnicie­nilor a întocmit la începutul a­­cestui an un plan de măsuri teh­­nico-organizatorice compus din 38 poziţii. Eficienţa fiecărei acţiuni pe linia reducerii preţului de cost şi a ridicării calităţii produse­lor depinde în bună măsură de pregătirea profesională şi poli­tică a colectivului de muncă. In acest sens, sub îndrumarea organizaţiei de baza P.M.R. şi cu ajutorul comitetului sindicatului, au fost organizate cursuri de calificare şi de specializare pro­fesională cu participarea a 148 muncitori. Pentru însuşirea cu­noştinţelor politice şi economi­ce, au fost înfiinţate de aseme­nea două cursuri de economie concretă cu un efectiv de 70 muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari care au dat posibili­tatea colectivului de muncă, să se orienteze mai uşor în reali­zarea sarcimilor ce-i revin, să studieze m­ai profund­­ probleme­le reducerii preţului de co­st, ale îmbunătăţirii calităţii produse­lor etc., şi să găsească mai bune soluţii pentru rezolvarea lor. A­­celuiaşi scop îi servesc şi schim­burile de experienţă, precum şi conferinţele ce le ţin inginerii şi tehnicienii. Colectivul de muncă al Fabri­cii de conductori din Tg.-Mureş, şi-a realizat sarcinile de plan pe primele 9 luni ale anului pri­vind reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, obţinînd 1.350.000 de lei economii la preţul de cost faţă de planul iniţial. La obţinerea acestor rezultate a avut o importanţă deosebită realizarea planului M.T.O. în ter­men şi în bune condiţiuni. Ast­fel, din cele 38 poziţii prevăzute pe 1963, în primele 9 luni au fost realizate 29 poziţii, cu o efi­cienţă economică de peste 5 mi­lioane lei faţă de costurile anu­lui 1962. Au fost realizate mă­suri importante, care au condus la economii de materiale, cum au fost reproiectarea conducto­rilor de instalaţii din aluminiu (intec) şi a conductorilor elec­trici în manta de cauciuc prin care s-au economisit tone de granule P.V.C. şi amestec de cauciuc în valoare de peste 400.000 de Iei. Prin înlocuirea parafinei cu reziduuri parafinoa­se la amestecul de cauciuc, s-a realizat de asemenea o econo­mie de peste 150.000 de lei. Tot atît de rentabilă a fost şi aplicarea măsurilor privind creşterea productivităţii muncii. Amintim ca exemple, moderni­zarea şnecurilor la maşinile de extruziune, sau fabricarea şi pu­nerea în funcţiune a unei ma­­şini de extruziune a 60 mm care au adus o economie de peste 100.000 lei. Măsurile aplicate au contri­buit esenţial şi la îmbunătăţi­rea calităţii produselor şi a pro­cesului tehnologic, al produc­ţiei. De asemenea, faptul că 87 la sută din totalul colectivului de muncă al întreprinderii este or­ganizat in întrecere socialistă, constituie o garanţie în realiza­rea sarcinilor de producţie, a preţului de cost şi calitate. Cri­teriile întrecerilor socialiste ca­re exprimă lupta continuă pen­tru economii, pentru creşterea productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii produse­lor, constituie problemele cen­trale ce se dezbat în cadrul con­sfătuirilor de producţie organi­zate pe secţii. Cunoscind structura preţului de cost al producţiei de conduc­tori electrici, din care greuta­tea specifică cea mai ridicată o reprezintă cheltuielile pentru materii prime şi materiale, re­ducerea consumurilor specifice de materiale ocupă un loc de frunte printre problemele dezbă­tute în consfătuirile de produc­ţie. Economiile de materiale realizate de muncitorii fabricii, în primele 9 luni ale anului, nu au grevat calitatea produselor, iar condiţiile tehnice prevăzute în Stas şi normele interne au fost respectate, dîr­du-se produ­se de bună calitate beneficiari­lor. , Ing. GHEORGHE BEZDADEA director la Fabrica de conduc­tori din Tg.-Mureş Abia a dispărut izul proaspăt de var, abia de puţin timp constructorii au dezbrăcat de schele noua hală, că oamenii ei lucrează aici, obişnut, ca şi cînd de ani de zile ar exista acest corp de clădire cu toate instala­ţiile moderne de aerisire, cu pereţi aproape numai din sticlă, cu excelente condiţii de muncă. In faţa halei cîteva ronduri cu flori îşi eta­lează culorile purpurii soarelui tomnatic. înăun­tru se desfăşoară acelaşi ritm al muncii în baza unor chemări comune. Să îndeplinim în mod exemplar sarcinile de plan pe acest an! Să dăm produse numai de calitate! Şi, pentru înfăptuirea acestor chemări scrise fi afezate la loc vizibil se munceşte cu pasiune, se înfruntă păreri fi înving cele mai bune. Viaţa tu­multoasă a uzinei îşi urmează cursul obiş­­nuit... In biroul maistrului, aşezat la îndemână, un­deva, în mijlocul atelie­rului, maistrul Ioan Ba­lázsi, îşi întocmeşte o evidenţă a producţiei. Pe masă nişte imprima­te, probabil pentru evi­denţa producţiei, o car­te „Astronauţii* şi. . c­am atît. Sub sticla de pe masă nişte vederi — care după explicaţiile maistrului Balázsi sînt de la muncitorii din secţie care au fost în excursii, ori şi-au petrecut conce­diul de odihnă prin di­verse staţiuni balneocli­materice. Biroul acesta simplu, cu mobilier su­mar este comandamentul secţiei finisaj — verigi importantă din lanţul complex al procesului de geneză a mobilei. Şi aici se dă bătălia pentru ca­litate, pentru îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de partid. Să luăm frînturi doar dintr-o biografie a unui tînăr entuziast, a unui comunist destoinic. ... In fabrică a venit acum zece ani. Termina­se şcoala medie tehnică de industrializare a lem­nului. A muncit cu pasiu­ne mai întîi ca şef de echipă la una din secţiile importante ale fabricii. Apoi, nevoile producţiei l-au purtat prin alte sec­ţii, îndeplinindu-şi cum se cuvine sarcinile ce i-au revenit. La scurt timp, după venirea lui in fabrică, s-a interesat de activitatea culturală. S-a prezentat la respon­sabilul cultural: „T­ova­­răşe vreau să activez în brigada de agitaţie din fabrică. Mă pasionează mult“ ... Aşa şi-a început acti­vitatea de artist amator, disciplinat, prezent me­reu la repetiţii, ca şi la muncă. Un timp îndelun­gat a activat ca membur al brigăzii artistice de a­­gitaţie, apoi a fost ales responsabil cultural pe secţie. Din această pe­rioadă se pot nota de a­­semenea fapte interesan­te din biografia acestui tînăr. Apoi, ca urmare a muncii conştiincioase de­puse pe tărîm cultural, a fost ales în comitetul sin­dicatului. Aici i-a reve­nit sectorul cultural. Avea în faţă noile sar­cini de îndrumare a mul­tiplelor formaţii artisti­ce, în care sînt cuprinşi peste 200 artişti amatori din fabrică, organizarea şi pregătirea unor forma­ţii pentru diferite mani­festări artistice, peste 40 în 1963 (vom nota doar, că în vara acestui an peste 3.000 de oameni ai muncii din Tg.-Mureş au aplaudat cu căldură spec­tacolul formaţiilor, artis- AUREL URZICA Continuare în pag. a 4-a) Oan­CHÎ ai zUelai wyadie ÎŞI ÎNDEPLINEŞTE CU PASIUNE SARCINA Venituri mari din legume cu tură Pentru colectiviştii din Voivo­­deni, raionul Reghin, grădina de le­gume a devenit o îndeletnicire fru­moasă şi aducătoare de mari veni­turi. Faţă de numai cîteva hectare cultivate anul trecut cu legume, anul acesta gospodăria a cultivat o suprafaţă de 42 de ha. Insămînţînd în perioada optimă şi executînd lucrările de întreţinere la timp şi de bună calitate, colectiviştii au ob­ţinut recolte bogate. Anul acesta prin valorificarea unor mari cantităţi de roşii, castraveţi, ardei, vinete, cartofi etc., gospodăria a realizat un venit de peste 600.000 de lei. In aceste zile se vor valori­fica mari cantităţi de morcovi, pă­trunjei, varză etc. din care la fel se va încasa sume mari de bani. O contribuţie deosebită la obţi­nerea acestor rezultate şi-au adus-o colectiviştii: Alexandru Topor, Ioan Tăbăran, Ileana Vadadi, Ana To­por și mijiți alții. Acordă atenţie creşterii păsări­or Anul acesta gospodăria agri­colă colectivă din Bărboşi, raio­nul Luduş, a acordat o mare atenţie creşterii păsărilor. Nu­mai de la cele 200 găini, pînă zilele trecute gospodăria noastră colectivă, a obţinut aproape 14.000 ouă, care valorificate au adus importante venituri gospo­dăriei noastre colective. SANDU CATANAȘ colectivist

Next