Steaua Roşie, noiembrie 1963 (Anul 12, nr. 257-282)
1963-11-01 / nr. 257
La ordinea zilei PLANTATUL POMILOR ŞI A VIŢEI DE VIE Noile condiţii apărute după încheierea colectivizării agriculturii creează posibilităţi nelimitate de valorificare a terenurilor în pantă şi slab productive, pe care se pot planta cu succes viţă de vie şi pomi fructiferi. Şi în regiunea noastră, la indicaţia Comitetului regional de partid, s-a trecut la punerea în valoare a acestor terenuri, la plantarea cu pomi şi viţă de vie pe suprafeţe cît mai mari. In planul de perspectivă, spre exemplu, se prevede ca numai suprafaţa plantată cu pomi să crească cu peste 15.000 de hectare. Pentru toamna aceasta şi primăvara anului ce vine se prevede ca gospodăriile agricole colective să planteze cu pomi fructiferi 2.211 hectare şi peste 850 hectare cu viţă de vie, iar gospodăriile agricole de stat să planteze cu pomi 360 hectare. Cele mai mari suprafeţe planificate a se planta cu pomi fructiferi ca meri, peri, pruni etc., le au raioanele: Odorhei 690 ha, Reghin 613 ha, Tg.-Mureş 270 ha, Luduş şi Tîrnăveni cîte 200 hectare fiecare, Ciuc 100 ha. Pentru ca plantatul pomilor şi al viţei de vie să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni era necesar ca şi săpatul gropilor să fi fost de mult terminat. Dar, cu toate că timpul este înaintat, această lucrare este rămasă în urmă şi nici o gospodărie colectivă, nici un consiliu agricol raional, n-a depus vreo comandă la întreprinderea regională Agrosem, care se ocupă cu procurarea materialului săditor, pentru necesarul de pomi şi viţă de vie. Această rămînere în urmă trebuie grabnic lichidată pentru a nu se crea neajunsuri cu repartizarea pomilor tocmai în perioada cînd aceştia trebuie plantaţi. Organele şi organizaţiile de partid, sînt datoare să îndrume consiliile de conducere din gospodăriile colective, pe specialişti să ia măsuri organizatorice pentru a se lucra intens la săparea gropilor, acolo unde nu s-au făcut, la curăţirea suprafeţelor şi în special a teraselor care au fost cultivate în vară pentru ca şi pe acestea plantatul pomilor şi al viţei de vie să se poată desfăşura cu succes. Specialiştii din gospodăriile colective, sînt datori să urmărească ca lucrările ce se fac cu ocazia înfiinţării noilor plantaţii de vii, a pomilor în sistem agropomicol, să fie făcute cît mai corect pentru că aici e vorba de culturi ce au o durată de cîteva decenii. Ei trebuie să explice colectiviştilor, că plantatul pomilor toamnă este foarte eficace, deoarece procentul de prindere este mult mai mare ca al celor plantaţi primăvare pentru ca această lucrare deosebit de importantă să se desfăşoare pe suprafeţe cît mai mari, e necesar ca, pe lingă vîrstnici, să fie antrenaţi în special tineri, al căror entuziasm şi pricepere s-au dovedit nu o dată în executarea unor asemenea lucrări. Aşadar, pregătirea terenului, pichetajul, săpatul gropilor, procurarea materialului săditor, precum şi plantarea la timp a pomilor şi a viţei de vie trebuie să stea în centrul atenţiei comitetelor raionale de partid, a consiliilor agricole, de a îndruma şi controla modul cum se desfăşoară aceste lucrări. Colectivişti, lucrători din gospodăriile agricole de stat, utemişti! Participaţi cu tot elanul la efectuarea acestor lucrări. Valorificînd terenurile neproductive, prin plantarea lor cu vii şi pomi, se realizează venituri sporite, ceea ce contribuie la întărirea economică organizatorică a gospodăriilor agricole colective. PROLETArU O/V TOATE ȚĂRILE. UNITt-Vi f ORCAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA Sl AC SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XII. Nr. 257 (1.753) | Vineri, 1 noiembrie 1963__\ 4 pagini 20 bani Premiul brigăzii complexe = 13.000 lei Exploatarea superioară a masei lemnoase a devenit cuvîntul de ordine al forestierilor văii Gurghiului. Organizînd temeinic întrecerea socialistă între membrii brigăzii complexe, şeful de brigadă Ioan Todoran, împreună cu ortacii săi a obţinut rezultate remarcabile în direcţia valorificării complexe şi superioare a lemnului. Aplicînd metoda tăierii la rînd şi metoda scoaterii concomitente a lemnului rotund cu cel despicat, brigada complexă din parchetul Borta I. F. Reghin a reuşit să scurteze ciclul de exploatare al parchetului. Talentatul şef de brigadă care a condus munca mai mult în pădure, acolo unde se hotărăşte soarta planului, a sortat raţional lemnul încă de la cioată şi a dat în plus faţă de planul de producţie al parchetului 116 mc de lemn de lucru. In acelaşi timp, prin tăierea lemnului din faţa pămîntului şi prin reducerea dimensiunii olărite (şpronţul buşteanului), forestierii au economisit o mare cantitate de lemn de lucru şi au redus pierderile de exploatare cu 1 la sută. Pentru aceste succese, brigada complexă din parchetul Borta a fost recompensată zilele trecute cu un premiu în valoare de 13.000 lei. VASILE HUSAR corespondent voluntar Avînd condiţii favorabile pentru cultivarea cartofilor, colectiviştii de pe cuprinsul acestui raion au extins această plantă de cultură pe o suprafaţă de peste 9.500 hectare. Cultivînd cartoful pe suprafeţe întinse, majoritatea gospodăriilor colective au încheiat contracte cu statul pentru a livra mari cantităţi de cartofi. îndrumate fiind de organizaţiile de partid, majoritatea gospodăriilor colective s-au străduit ca paralel cu scosul tuberculilor să predea cantităţile contractuale precum şi cele pentru muncile S.M.T. Intrucît livratul cartofilor, aici la Ciuc, este în toi, ritmul zilnic de predare al acestora este între 800—1.000 tone. Organizîndu-şi bine munca la recoltatul cartofilor, ca şi la transportul lor la bazele de recepţie, gospodăriile colective din Sîntimbru, Sîncrăieni şi Jigodin, au terminat achitarea obligaţiilor ce le au faţă de stat. Merită scoasă în evidenţă mai ales strădania cu care a lucrat gospodăria agricolă colectivă Sîntimbru, care a livrat statului peste 2.880 tone de cartofi. Avansate la livratul cartofilor contractaţi sînt şi gospodăriile colective din Sînsimion cu aproape 3.000 tone, Topliţa — Ciuc cu 1.363 tone, Dăneşti cu 1.411 tone şi altele. De remarcat faptul că paralel cu livrarea cartofilor, cu însilozarea lor, gospodăriile colective au livrat Agrosemului importante cantităţi de tuberculi de calitate, care vor asigura la anul materialul săditor. Gospodăriile colective din Bancu, Cozmeni, Sânmartin, Sînsimion au livrat zeci de tone peste cantitatea prevăzută în contractul iniţial cu Agrosemul. Pentru că pe cuprinsul acestui raion, mai sînt încă mari cantităţi de cartofi ce trebuie livraţi statului, creîndu-se şi un mare decalaj între cantitatea de tuberculi recoltaţi şi necesarul de livrare, organele şi organizaţiile de partid trebuie să-şi intensifice munca politică, organizatorică, pentru ca recepţionarea acestui valoros produs să se facă în întregime, la timp şi în cele mai bune condiţiuni. In raionul Ciuc E în toi livratul cartofaloni Rezultate remarcabile Cetăţenii raionului Ciuc, în baza angajamentelor luate, în cele trei trimestre ale anului acesta, au realizat diferite obiective prin muncă patriotică în valoare de peste 4.100.000 de lei. Rezultate remarcabile au obţinut comunele Sînsimion, Cozmeni, Sîntimbru, Lunca de Jos şi altele. Aceste succese se datoresc mobilizării cetăţenilor de către deputaţi la buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunelor. Vedere exterioară a Grupului şcolar petrol-chimie din oraşul Victoria. Cum asigurăm iernarea animalelor Membrii gospodăriei agricole colective din Crăeşti, raionul Reghin, sporesc continuu efectivele de animale proprietate obştească. Ca urmare a sprijinului acordat de către stat prin credit şi din fondurile proprii, gospodăria colectivă a cumpărat anul acesta încă 90 de viţele şi 24 de vaci, realizîndu-şi astfel planul la cumpărările de animale. In prezent gospodăria colectivă deţine în proprietate obştească 352 de bovine din care 112 vaci şi juninci, 220 de porcine din care 32 de scroafe, 470 de oi şi peste 1.550 de păsări. Datorită creşterii considerabile a efectivelor de animale, a apărut şi necesitatea ridicării de noi construcţii corespunzătoare şeptelului mereu sporit. Pentru a menţine la un nivel ridicat producţia şi creşterea în greutate a animalelor şi în lunile de iarnă, consiliul de conducere al gospodăriei colective a acordat o mare atenţie asigurării unor adăposturi bune pentru animale. Astfel, colectiviştii au înscris în planul de producţie pe acest an, construirea unui grajd cu o capacitate de peste 100 bovine, o maternitate pentru scroafe şi un saivan pentru 800 de oi. Pentru traducerea în fapte a hotărîrii luate, consiliul de conducere, sprijinit îndeaproape de organizația de partid, s-a preocupat mai întîi de amplasarea lucrărilor de construcții. S-a stabilit locul precis obiectivelor planificate, s-au indentificat sursele de apă, locul de depozitare a furajelor pentru animale etc. Din rîndul colectiviştilor s-au organizat echipe de constructori, s-au stabilit oamenii care să se ocupe cu aprovizionarea materialelor necesare etc. Lucrările de construcţie au fost încredinţate colectiviştilor Gavril Porav, Augustin Chiorean, Gheorghe Sămărtean, dulgheri, Gavril Porav (Viluţ), Ioan Sămărtean (lui Raveca), Vasile Ungur, zidari. In primăvara acestui an, îndată ce timpul a permis, colectiviştii au început lucrările de construcţii la obiectivele planificate. S-a săpat fundaţia, zidarii au ridicat pereţii la roşu, iar tîmplarii au continuat lucrările de tîmplărie. Pentru ca costul construcţiilor să fie mai ieftin, colectiviştii au confecţionat cărămida necesară în cadrul gospodăriei şi au procurat pe plan local mari cantităţi de materiale ca nisip, pietriş etc. In prezent executarea construcţiilor se află în stadiul de finisaj. Noile construcţii care vor intra în averea obştească a colectiviştilor sînt trainice, aspectuoase şi asigură animalelor condiţii optime de adăpostire. Trebuie să menţionăm însă că dacă ar fi existat mai mult simţ de răspundere din partea colectiviştilor constructori care au tărăgănat lucrurile, obiectivele planificate puteau fi date de mult în folosinţă. O mare vină o poartă şi consiliul de conducere al gospodăriei colective care nu a luat măsurile necesare şi la timp împotriva acestor stări de lucruri. Pe lîngă asigurarea unor adăposturi bune, o condiţie importantă a dezvoltării sectorului zootehnic şi obţinerii unor producţii ridicate şi în timpul iernii o constituie asigurarea unor cantităţi îndestulătoare de furaje. Cu toate că în gospodăria colectivă există condiţii pentru adăpostirea şi întreţinerea vacilor, planul de producţie la lapte esterealizat SIMION POPA (Continuare in pag. a 2-a) In numărul de azi: — Munca culturală — sprijin preţios (pag. a 2-a). — Cum pregătiţi producţia anului 1964? (pag. a 3-a). —VIAŢA DE PARTID: Din experienţa noastră in munca cu instructorii nesalariaţi (pag. a 3-a). — Lucrările Sesiunii Adunării Generale a O.N.U. (pag. a 4-a). Noua cantină studenţească Pe zi ce trece se îmbunătăţesc tot mai mult condiţiile de viaţă ■ şi studiu ale tineretului din în- văţămîntul superior. Şi în centrul universitar Tg.-Mureş s-au asigurat condiţii minunate de ca- zare şi hrană la peste 1.200 de studenţi de la cele trei institute de învăţămînt superior din oraş. Zilele acestea s-a dat în folo- 1 sinţă cantina studenţească de la complexul social studenţesc Gri-gorescu. Cantina are 400 de locuri şi va deservi în trei serii un număr de peste 1.200 de studenţi. Noua cantină este construită într-un stil modern şi utilată cu instala-ţii de bucătărie şi de ventilaţie corespunzătoare. V. M. BORDA , student TG.-MUREȘ. Blocul turn din strada Mihai Viteazu a ajuns în stadiu de finisare. Preţ de cost rodus şi calitate unică la Fabrica de conductori Colectivul de muncă al Fabricii de conductori din Tg.-Mureş, călăuzindu-se după indicaţiile partidului, conştient de însemnătatea pe care o are reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor, a studiat cu mare atenţie şi în funcţie de specificul întreprinderii, aspectele diferite ale luptei pentru realizarea de economii şi pentru calitate, iniţiind pe această bază o serie de acţiuni. Comisia inginerilor şi tehnicienilor a întocmit la începutul acestui an un plan de măsuri tehnico-organizatorice compus din 38 poziţii. Eficienţa fiecărei acţiuni pe linia reducerii preţului de cost şi a ridicării calităţii produselor depinde în bună măsură de pregătirea profesională şi politică a colectivului de muncă. In acest sens, sub îndrumarea organizaţiei de baza P.M.R. şi cu ajutorul comitetului sindicatului, au fost organizate cursuri de calificare şi de specializare profesională cu participarea a 148 muncitori. Pentru însuşirea cunoştinţelor politice şi economice, au fost înfiinţate de asemenea două cursuri de economie concretă cu un efectiv de 70 muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari care au dat posibilitatea colectivului de muncă, să se orienteze mai uşor în realizarea sarcimilor ce-i revin, să studieze mai profund problemele reducerii preţului de cost, ale îmbunătăţirii calităţii produselor etc., şi să găsească mai bune soluţii pentru rezolvarea lor. Aceluiaşi scop îi servesc şi schimburile de experienţă, precum şi conferinţele ce le ţin inginerii şi tehnicienii. Colectivul de muncă al Fabricii de conductori din Tg.-Mureş, şi-a realizat sarcinile de plan pe primele 9 luni ale anului privind reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor, obţinînd 1.350.000 de lei economii la preţul de cost faţă de planul iniţial. La obţinerea acestor rezultate a avut o importanţă deosebită realizarea planului M.T.O. în termen şi în bune condiţiuni. Astfel, din cele 38 poziţii prevăzute pe 1963, în primele 9 luni au fost realizate 29 poziţii, cu o eficienţă economică de peste 5 milioane lei faţă de costurile anului 1962. Au fost realizate măsuri importante, care au condus la economii de materiale, cum au fost reproiectarea conductorilor de instalaţii din aluminiu (intec) şi a conductorilor electrici în manta de cauciuc prin care s-au economisit tone de granule P.V.C. şi amestec de cauciuc în valoare de peste 400.000 de Iei. Prin înlocuirea parafinei cu reziduuri parafinoase la amestecul de cauciuc, s-a realizat de asemenea o economie de peste 150.000 de lei. Tot atît de rentabilă a fost şi aplicarea măsurilor privind creşterea productivităţii muncii. Amintim ca exemple, modernizarea şnecurilor la maşinile de extruziune, sau fabricarea şi punerea în funcţiune a unei maşini de extruziune a 60 mm care au adus o economie de peste 100.000 lei. Măsurile aplicate au contribuit esenţial şi la îmbunătăţirea calităţii produselor şi a procesului tehnologic, al producţiei. De asemenea, faptul că 87 la sută din totalul colectivului de muncă al întreprinderii este organizat in întrecere socialistă, constituie o garanţie în realizarea sarcinilor de producţie, a preţului de cost şi calitate. Criteriile întrecerilor socialiste care exprimă lupta continuă pentru economii, pentru creşterea productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, constituie problemele centrale ce se dezbat în cadrul consfătuirilor de producţie organizate pe secţii. Cunoscind structura preţului de cost al producţiei de conductori electrici, din care greutatea specifică cea mai ridicată o reprezintă cheltuielile pentru materii prime şi materiale, reducerea consumurilor specifice de materiale ocupă un loc de frunte printre problemele dezbătute în consfătuirile de producţie. Economiile de materiale realizate de muncitorii fabricii, în primele 9 luni ale anului, nu au grevat calitatea produselor, iar condiţiile tehnice prevăzute în Stas şi normele interne au fost respectate, dîrdu-se produse de bună calitate beneficiarilor. , Ing. GHEORGHE BEZDADEA director la Fabrica de conductori din Tg.-Mureş Abia a dispărut izul proaspăt de var, abia de puţin timp constructorii au dezbrăcat de schele noua hală, că oamenii ei lucrează aici, obişnut, ca şi cînd de ani de zile ar exista acest corp de clădire cu toate instalaţiile moderne de aerisire, cu pereţi aproape numai din sticlă, cu excelente condiţii de muncă. In faţa halei cîteva ronduri cu flori îşi etalează culorile purpurii soarelui tomnatic. înăuntru se desfăşoară acelaşi ritm al muncii în baza unor chemări comune. Să îndeplinim în mod exemplar sarcinile de plan pe acest an! Să dăm produse numai de calitate! Şi, pentru înfăptuirea acestor chemări scrise fi afezate la loc vizibil se munceşte cu pasiune, se înfruntă păreri fi înving cele mai bune. Viaţa tumultoasă a uzinei îşi urmează cursul obişnuit... In biroul maistrului, aşezat la îndemână, undeva, în mijlocul atelierului, maistrul Ioan Balázsi, îşi întocmeşte o evidenţă a producţiei. Pe masă nişte imprimate, probabil pentru evidenţa producţiei, o carte „Astronauţii* şi. . cam atît. Sub sticla de pe masă nişte vederi — care după explicaţiile maistrului Balázsi sînt de la muncitorii din secţie care au fost în excursii, ori şi-au petrecut concediul de odihnă prin diverse staţiuni balneoclimaterice. Biroul acesta simplu, cu mobilier sumar este comandamentul secţiei finisaj — verigi importantă din lanţul complex al procesului de geneză a mobilei. Şi aici se dă bătălia pentru calitate, pentru îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de partid. Să luăm frînturi doar dintr-o biografie a unui tînăr entuziast, a unui comunist destoinic. ... In fabrică a venit acum zece ani. Terminase şcoala medie tehnică de industrializare a lemnului. A muncit cu pasiune mai întîi ca şef de echipă la una din secţiile importante ale fabricii. Apoi, nevoile producţiei l-au purtat prin alte secţii, îndeplinindu-şi cum se cuvine sarcinile ce i-au revenit. La scurt timp, după venirea lui in fabrică, s-a interesat de activitatea culturală. S-a prezentat la responsabilul cultural: „Tovarăşe vreau să activez în brigada de agitaţie din fabrică. Mă pasionează mult“ ... Aşa şi-a început activitatea de artist amator, disciplinat, prezent mereu la repetiţii, ca şi la muncă. Un timp îndelungat a activat ca membur al brigăzii artistice de agitaţie, apoi a fost ales responsabil cultural pe secţie. Din această perioadă se pot nota de asemenea fapte interesante din biografia acestui tînăr. Apoi, ca urmare a muncii conştiincioase depuse pe tărîm cultural, a fost ales în comitetul sindicatului. Aici i-a revenit sectorul cultural. Avea în faţă noile sarcini de îndrumare a multiplelor formaţii artistice, în care sînt cuprinşi peste 200 artişti amatori din fabrică, organizarea şi pregătirea unor formaţii pentru diferite manifestări artistice, peste 40 în 1963 (vom nota doar, că în vara acestui an peste 3.000 de oameni ai muncii din Tg.-Mureş au aplaudat cu căldură spectacolul formaţiilor, artis- AUREL URZICA Continuare în pag. a 4-a) OanCHÎ ai zUelai wyadie ÎŞI ÎNDEPLINEŞTE CU PASIUNE SARCINA Venituri mari din legume cu tură Pentru colectiviştii din Voivodeni, raionul Reghin, grădina de legume a devenit o îndeletnicire frumoasă şi aducătoare de mari venituri. Faţă de numai cîteva hectare cultivate anul trecut cu legume, anul acesta gospodăria a cultivat o suprafaţă de 42 de ha. Insămînţînd în perioada optimă şi executînd lucrările de întreţinere la timp şi de bună calitate, colectiviştii au obţinut recolte bogate. Anul acesta prin valorificarea unor mari cantităţi de roşii, castraveţi, ardei, vinete, cartofi etc., gospodăria a realizat un venit de peste 600.000 de lei. In aceste zile se vor valorifica mari cantităţi de morcovi, pătrunjei, varză etc. din care la fel se va încasa sume mari de bani. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor rezultate şi-au adus-o colectiviştii: Alexandru Topor, Ioan Tăbăran, Ileana Vadadi, Ana Topor și mijiți alții. Acordă atenţie creşterii păsărior Anul acesta gospodăria agricolă colectivă din Bărboşi, raionul Luduş, a acordat o mare atenţie creşterii păsărilor. Numai de la cele 200 găini, pînă zilele trecute gospodăria noastră colectivă, a obţinut aproape 14.000 ouă, care valorificate au adus importante venituri gospodăriei noastre colective. SANDU CATANAȘ colectivist