Steaua Roşie, decembrie 1963 (Anul 12, nr. 283-309)

1963-12-01 / nr. 283

PROLETARI IN TOATE TARH­A, M­IJI-VA­T ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XII. Nr. 283 (1.779) Duminică, 1 decembrie 1963 1 4 pagini 20 bani VIZITA DELEGAŢIEI DE STAT A R. P. ROMÍNE­ ­M ». S. F. IU60SLAVIA Dejunul oferit de tovarăşul Iosip Broz Tito BELGRAD 30. Trimişii speciali Agerpres transmit: Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar ge­neral al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a ofe­rit sîmbătă la amiază la Palatul Alb, un dejun în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, precum şi consilierii delegaţiei. Din partea iugoslavă au luat par­te tovarăşii Edvard Kardeli, Alek­­sandar Rankovici, Petar Stambolici, Iovan Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Gosniak, Boris Kraiger, Miloş Minici, Rocea Popovici şi alte per­soane oficiale. In cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare şi de u­­rări de succes în construcţia socia­listă, exprimînd convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ele se vor întări şi dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului şi păcii. Recepţia oferită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). — Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a ofe­rit sîmbătă seara, în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad, o recepţie cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Ro­mâne. La sosire, preşedintele Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia, Iosip Broz Tito, împreu­nă cu soţia sa Iovanka, au fost întîmpin­aţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexan­dru Bîrlădeanu, Corneliu Mănes­cu, Aurel Mălnăşan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi şi a delegaţiei române se into­nează Imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia şi Imnul de stat al R. P. Romíne. Asistenţa aplaudă îndelung. La recepţie au luat parte to­varăşii Edvard Kardeli, Alek­­sandar Rankovici, Petar Stambo­lici, Blajo Iovanovici, Lazar Ko­­iişevski, Zvetozar Vukmanovici- Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Gosniak, Milos Minici, Rocea Popovici, membri ai Skupstinei şi ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducători ai instituţiilor centrale şi organiza­ţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cul­tură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi ataşaţi militari acreditaţi la Bel­grad. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă călduroasă. Fiecare obiectiv din investiţii — predat la termen GRAFICUL ŞANTIERELOR — RESPECTAT ÎNTOCMAI înainte de deschiderea şantiere­lor, serviciul de investiţii al I.F. a întocmit graficele de urmărire a des­făşurării construcţiilor şi planul de măsuri tehnico-organizatorice care au avut ca scop aprovizionarea cu materiale, repartizarea utilajelor, sta­bilirea car­erelor pentru scoaterea şi transportul materialelor ,şi organi­zarea brigăzilor complexe. Conduce­rea întreprinderii, comitetul sindi­catului împreună cu şefii de şantiere au urmărit zilnic mersul lucrărilor, felul cum sînt respectate termenele şi cum sînt folosite agregatele. Cînd într-un sector treaba a mers prea încet, s-a intervenit şi s-a asigurat şantierul cu materialele necesare. Ca urmare, o mare parte din obiective­le prevăzute a intra în exploatare la sfîrşitul trimestrului IV a. c. au fost predate înainte de termen. REŢELE DE DRUMURI DE BUNA CALITATE ŞI IEFTINE Continuîn­d lucrările în ritm susţi­nut în complexul Brad, constructorii au predat 11 km de drumuri cu două luni înainte de termen. Prin descoperirea unor surse de mate­riale în directa apropiere a şantie­rului şi folosind concasorul pentru spargerea pietrii direct pe platforma drumului, colectivul şantierului Fi­lca­ Sebeş a predat acest obiectiv la 1 noiembrie, deci cu două luni îna­inte faţă de termenul stabilit prin contract. Brigăzile complexe care au executat drumurile de la Pîrîul Lu­pului şi Vişa II, prin respectarea în­tocmai a graficului de şantier au pre­dat acest obiectiv cu aproape 4 luni înainte de termen. Prin folosirea cu chibzuinţă a ma­terialelor, prin organizarea mai te­m­pinica a muntîi ci­rsrin frslz­sch­m din plin a utilajelor s-a ajuns ca preţul de cost pe km de drum să fie redus cu cca. 7 la sută faţă de deviz. In sectorul industrializare Ţinînd seama de specificul fie­cărei unităţi, serviciul investiţii în colaborare cu conducerea adminis­trativă au eşalonat lucrările de repa- Pe şantierele­­ forestiere topliţene raţii pe obiective şi termene. In pri­mul rînd s-au executat reparaţiile capitale la hala de gatere de la To­pliţa, s-a instalat un gater nou la Lunca Bradului, iar în trimestrul III, înainte de a se începe sezonul fa­gului, la Hodoşa s-au atacat toate lucrările privitoare la modernizarea fabricii. Cu toate că hala şi depozi­tul au fost modernizate au rămas de executat digul şi rampa acoperită de încărcare a cherestelei în vagoa­ne C.F.R. Deşi aici lucrează unele din bri­găzile de constructori cu experienţă, este recomandabil ca la rampă să se grăbească ritmul lucrărilor, întrucît în următoarele zile timpul nu va mai permite continuarea lor. De ase­menea, la locuinţele muncitoreşti din Lunca Bradului este absolut ne­cesar să se termine în cel mai scurt timp lucrările exterioare, pentru a se putea continua tencuielile inte­rioare şi în sezonul friguros. TIRGUIELI Se alocă fondurile? Se retrag? Multe discuţii, puţine răspunsuri... şi secţia de celuloză din Topliţa nu există decît pe hîrtie. Ne apropiem de sfîrşitul anului şi şantierul aces­tui obiectiv forestier nici nu este deschis. Materialele principale (cără­mida şi cimentul) lipsesc. Amînările acestea repetate au dus la neînde­­plinirea unui punct din planul de investiţii. Timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului nu va fi su­ficient pentru a executa măcar o parte din lucrările de construcţii a secţiei de celuloză. Este bine ca în această problemă şi D.R.E.F. Tg.­­Mureş să dea sprijinul cuvenit între­prinderii. Să se lichideze o dată cu amînările, să se lase la o parte tîr­­guielile. TERASAMENTELE PENTRU ANUL 1964 51 LE PREGĂTIM DE PE ACUM Paralel cu darea în folosinţă a drumurilor Neaera şi Guda Mică, serviciul investiţii şi conducerea în­­reprinderii trebuie să se îngrijească şi să organizeze în aceste zile trans­­portarea pietrei pe şantiere şi con­tinuarea terasamentelor la drumu­­■ile forestiere Năruita, Lomaş, care sînt prevăzute a se da în folosinţă­­ anul 1964. Pregătind din vreme faza materială, se creează condiţii prielnice pentru executarea în ritm susţinut a celorlalte lucrări prevăzute­­ grafice pentru anul 1964. Conducerea întreprinderii este chemată să analizeze temeinic sta­diul actual al lucrărilor şi să coor­doneze mai bine munca, în aşa fel deît fiecare ban din investiţii să fie folosit cu eficacitate maximă. GH. BARBULESCU Vedere din centrul orașului Ploiești. Semnarea Acordului între R.P. Romînă şi R.S.F. Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier şi a Comunicatului comun romîno-iug­oslav BELGRAD 30 (Agerpres). ** Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea A­­cordului între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia privind realiza­rea şi exploatarea Sistemului hidro­energetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Comu­nicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Ro­míne în Republica Socialistă Fede­rativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Bromân, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia secretar general al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlă­­deanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asistat tovarăşii Edvard Kardeli, preşedin­tele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Exe­cutive Federative, Mialko Todoro­­vici, vicepreşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşe­dinte al Vecei Executive Federati­ve, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Execu­tive a R. S. Serbia, Iakov Blaje­­vici, preşedintele Camerei Econo­mice Federative, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transpor­turi şi telecomunicaţii, Kiro Gligo­rov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baiko­­vici, secretar federativ pentru in­dustrie, Bogdan Triobriia, secre­tar general al preşedintelui, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iu­goslavia în R. P. Romînă şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Mem­brii delegaţiei române s-au întreţinut apoi cordial cu conducătorii iugos­lavi. ★ BELGRAD 3­ (Agerpres). — Sîmbătă dimineaţă la Vocea Exe­cutivă Federativă a R.S.F. Iugosla­via a avut loc semnarea convenţii­lor româno-iugoslave privind siste­mul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Convenţiile se refe­ră la elaborarea proiectului, execu­ţia lucrărilor, stabilirea valorii in­vestiţiilor şi decontarea reciprocă, exploatarea sistemului Porţile de Fier şi la alte probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Siste­mului. Din partea română convenţiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi ener­giei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R. S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Mălnășan, ambasadorul R. P. Ro­mâne la Belgrad, Arse Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. COMUNICAT COMUN BELGRAD 30. — (Trimişii speciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa transmit) . La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Ro­míne, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romíne a vizitat capitala Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — oraşele Sara­jevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut întîl­niri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organi­zaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de reali­zări ale construcţiei socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Repu­blica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contem­poraneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncito­reşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Române a fost com­­pusă din: Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din: Iosip Broz Tito, preşedintele republicii, secre­tar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kar­deli, preşedintele Scupstinei Federative, Petar Stambolici, preşe­dintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Triobrnia, secretar general al pre­ședintelui republicii, Mirko Tepavat, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărăşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă. 1. Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile din­tre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice romîno iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări în construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile econo­mice reciproce şi, constatînd rezultatele favorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pen­tru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a cola­borării în domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi credita­rea reciprocă trebuie să-şi găsească locul în relaţiile economice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse şi mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economi­ce reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice cu­rente şi de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înfiinţeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de cola­borare economică. Delegaţiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hi­droenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier — şi au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contri­buţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Con­struirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru cooperarea industrială şi colaborarea economică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemu­lui Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, important mijloc de circulaţie internaţio­nală, spre folosul tuturor ţărilor interesate. In legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMÍNE, PRIM SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în con­tact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele obţinute în dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, în lărgirea con­tactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaştere a realizărilor celor două ţări şi la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să spri­jine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, cola­­borarea dintre organele şi organizaţiile competente în domeniul ştiinţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schim­buri de delegaţii şi prin contacte între reprezentanţii celor două ţări în toate domeniile de activitate economică şi socială, să cola­boreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multilaterale dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. II. Analizînd situaţia internaţională, delegaţiile au constatat cu satisfacţie identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două ţări cu privire la principalele probleme internaţionale, cum sunt problemele asigurării păcii şi realizării coexistenţei paşnice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistenţa paşnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegaţii au reafirmat că lupta pentru pace şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forţelor progresiste şi iubitoare de pace din lume, în primul rînd a ţărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacţie că în relaţiile internaţionale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-se anumite progre­se către o destindere a încordării internaţionale. Guvernele celor două ţări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu pri­vire la interzicerea experienţelor nucleare in atmosferă, Cosmos şi sub apă şi l-au apreciat ca un succes al politicii de pace şi coexistenţă, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conştiente că în lumea actuală mai există încă forţe puternice care se opun unei astfel de evoluţii a relaţiilor internaţionale, cele două delegaţii au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu nu­mai menţinut, ci şi consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia acordă o deosebită importanţă creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare şi rachete, în diferite regiuni ale globului şi constată cu satisfacţie că această idee este însuşită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegaţii au apre­ciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei veci­nătăţi şi colaborării multilaterale corespunde intereselor tuturor ţărilor şi popoarelor din această parte a lumii, şi au căzut de acord să depună în­ continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înţelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate şi interes reciproc şi asigurarea unui progres nestinghe­rit pentru toate ţările şi popoarele reprezintă o cerinţă impe­rioasă a contemporaneităţii, ambele delegaţii au scos în evidenţă necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a relaţiilor economice internaţio­nale. In acest sens, ele au constatat că există obligaţii şi interese internaţionale generale ca ţările slab dezvoltate să fie ajutate să-şi dezvolte cit mai rapid forţele lor economice potenţiale. Din partea lor, Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sînt hotărîte ca, în conformitate cu posibi­lităţile lor, să contribuie la progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegaţii subliniază, în legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferinţe a Naţiunilor Unite pentru co­merţ şi dezvoltare şi şi-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfăşurarea cît mai reuşită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza independenţei şi suveranităţii naţionale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă cu hotărîre pentru lichidarea cît mai grabnică, în spiritul rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tuturor formelor de colonialism şi neocolonialism. Delegaţiile au efectuat un schimb tovărăşesc de păreri pri­vind problemele mişcării muncitoreşti internaţionale în lupta pentru pace şi socialism. In legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea uni­tăţii acesteia, a unităţii tuturor forţelor socialismului şi progresu­lui pe baza egalităţii în drepturi şi a examinării principiale a deo­sebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lu­mea contemporană, faptul că fiecare ţară socialistă îşi aduce propria contribuţie la îmbogăţirea experienţei comune a con­strucţiei socialiste, cele două delegaţii au subliniat utilitatea şi necesitatea unor asemenea schimburi prieteneşti şi deschise de păreri. Exprimîndu-şi hotărîrea de a dezvolta multilateral relaţiile reciproce dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sînt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii şi socialismului. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro­míne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Romín, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Belgrad 30 noiembrie 1963. PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, SECRETAR GENERAL AL UNIUNII COMUNIȘTILOR DIN IUGOSLAVIA IOSIP BROZ TITO

Next