Steaua Roşie, decembrie 1963 (Anul 12, nr. 283-309)

1963-12-01 / nr. 283

4^ Şedinţa plenară a Adunării Generale a ClD NEW YORK 30 (Agerpres). — In cadrul şedinţei plenare a Adunării Generale a O.N.U. din 29 noiembrie a fost discutat ra­portul Comitetului Special pen­tru aplicarea Declaraţiei cu pri­vire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale. Delegatul Ceylonului, C. Coo­­maraswami, a declarat în cuvîn­­tarea sa că puterile coloniale nu pregătesc popoarele şi ţările ca­re nu şi-au obţinut încă inde­pendenţa în vederea autodeter­minării. De aceea, a arătat dele­gatul ceylonez, este de datoria O.N.U. să se ocupe de această problemă. El a arătat, în conti­nuare, că dificultăţile ivite în ac­tivitatea Comitetului Special al O.N.U. pentru aplicarea Declara­ţiei se datoresc refuzului Portu­galiei, R.S.A. şi, uneori, al An­gliei de a colabora cu membrii lui. In legătură cu examinarea ra­portului, reprezentantul Republi­cii Chile a propus să se urmă­rească modul cum se înfăptuieş­te declaraţia cu privire la acor­darea independenţei în legătură cu teritoriile mici, pentru ca O.N.U. să le poată acorda ajutor în obţinerea independenţei. Reprezentanta Liberiei a adre­sat Marii Britanii cererea de a pune capăt discriminării rasiale pe insulele Fidji, să accelereze dezvoltarea economică şi politi­că a acestor teritorii, pentru ca poporul de pe această insulă să-şi poată obţine cît mai grab­nic independenţa. Arătînd că Declaraţia cu pri­vire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adoptată de O.N.U. a constituit un ajutor moral pentru aceste ţări, delegatul sovietic S. A. Azi­mov a subliniat în cuvîntarea sa că O.N.U. trebuie să învingă re­zistenţa puterilor coloniale şi să traseze căi concrete pentru lichi­darea neîntîrziată a regimurilor coloniale. La discuţii au mai participat reprezentanţii Argentinei şi Gua­­temalei. Alegeri în Noua Zeelandă WELLINGTON 30 (Agerpres). La 30 noiembrie în Noua Zeelan­­dă au avut loc alegeri pentru de­semnarea membrilor parlamentului, sau Camerei Reprezentanţilor, cum i se spune aici. Rezultatele au dat cîştig de cauză partidului naţional condus de Keith Eld­yoake, care se află la guvern, dar care a obţi­nut o majoritate mai redusă în comparaţie cu alegerile din urmă cu trei ani. Partidul naţional a obţinut 44 de locuri, faţă de 46 în fostul parlament, Partidul laburist 35 fa­ţă de 34 şi Partidul creditul social, care nu avea nici un loc, a obţinut unul. □□ac Lucrările Comitetului G.A.T.T. GENEVA 30 (Agerpres). —•' ' La 29 noiembrie s-au încheiat la Geneva lucrările Comitetului G.A.T.T. (Acordul general asupra ta­rifelor vamale şi comerţului) con­sacrate pregătirii viitoarei Conferin­ţe a G.A.T.T. ce se va deschide la 4 mai 1964 pentru a discuta propu­nerea americană privind o reducere generală a tarifelor vamale dintre S.U.A. şi Piaţa comună. La sfîrşitul reuniunii a fost dat publicităţii un comunicat în care se subliniază că „anumite chestiuni, în special cele privind diferenţierile tarifare nu au fost soluţionate". Comitetul a adoptat doar un volu­minos document în care sunt rezuma­te cele două poziţii divergente pri­vind eventuala reducere a tarifelor vamale dintre S.U.A. şi ţările Pieţei comune. Potrivit agenţiei France Presse, acest document va fi înain­tat guvernelor participante la nego­cieri şi Consiliului ministerial al ce­lor „şase" care se întruneşte la Bru­xelles între 2 şi 3 decembrie. După cum reiese din documentul adoptat, divergenţele se referă la două puncte de vedere esenţiale: poziţia americană care preconizează o reducere tarifară „liniară"­ în proporţie de 50 la sută vizînd a­­proape 90 la sută din mărfuri, şi punctul de vedere al celor „şase" care preconizează, o reducere tari­fară „diferenţiată". Experţii Pieţei comune consideră propunerea americană drept o încer­care de a menţine actualul decalaj existent între nivelul tarifar al S.U.A. şi al Pieţei comune. Ei afirmă că o reducere „liniară" de 50 la sută ar fi în detrimentul comerţului ţărilor Pieţei comune, întrucît nivelul tari­felor vamale ale S.U.A. variază între 0 şi 80 la sută în timp ce taxele va­male ale celor „şase" grevează cu 25—30 la sută mărfurile importate. Potrivit părerilor acestora, numai o reducere „diferenţiată" care să du­că la o „nivelare" a tarifelor vamale între S.U.A. şi Piaţa comună este menită a pune pe poziţii egale „competitive" cele două părţi. O altă problemă care nu a fost soluţionată este aceea a includerii în viitoarele tratative a problemei produselor agrare. Potrivit agenţiei France Presse, această problemă ră­­mîne încă foarte „complexă". „Cei şase, relevă France Presse, nu au că­zut încă de acord asupra reglemen­tării unei politici agrare comune, nici asupra calendarului care să per­mită instaurarea gradată de acum încolo în cadrul comunităţii a unor preţuri unice pentru cereale". în Comitetul de tutela NEW YORK 30 (Agerpres). — La 29 noiembrie, în Comitetul de tutelă, un mare număr de ţări afri­cane şi-au motivat votul în legătu­ră cu rezoluţia care cheamă Con­siliul de Securitate să examineze ne­­întîrziat problema teritoriilor de sub dominaţie portugheză şi să adopte măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea propriilor sale hotărîri privind aceste teritorii. Reprezen­tanţii Ghanei, Ugandei, Guineei, Republicii Mali, Tanganicăi, Sene­galului, Nigeriei, Dahomeyului, Li­beriei şi Camerunului au criticat unele ţări membre ale blocului N.A.T.O. că s-au abţinut în Comi­tetul de tutelă de la votarea rezo­luţiei privind coloniile portugheze. In continuare, Comitetul de tu­telă a trecut la examinarea proble­mei Omanului, ascultîndu-l în cali­tate de petiţionar, pe reprezentantul delegaţiei Omanului, Talib Bin Ali Al Hani. -□□oo In Camera Comunelor din Canada OTTAWA 30 (Agerpres). — In cadrul dezbaterilor pe mar­ginea problemelor de politică ex­ternă din Camera Comunelor din Canada a fost acordată o însemnă­tate deosebită problemei relaţiilor Occidentului cu ţările socialiste. Deputaţii au subliniat cu satisfacţie influenţa favorabilă asupra îmbună­tăţirii acestor relaţii şi asupra însă­nătoşirii climatului internaţional exercitată de Tratatul de la Mos­cova cu privire la interzicerea ex­perienţelor nucleare în cele trei medii. O dată cu semnarea Trata­tului de la Moscova, a declarat în cadrul dezbaterilor P. Martin, mi­nistrul Afacerilor Externe al Cana­dei, a fost înlăturată o sursă serioa­să de reziduuri radioactive. Semna­rea acestui document de peste 100 de state a demonstrat că pot fi rea­lizate acorduri care corespund atît intereselor Estului cît și Vestului. STEAUA ROȘIE Preşedintele Johnson a început o serie de consultări WASHINGTON 30 (Agerpres) La 29 noiembrie, preşedintele Johnson a început o serie de consul­tări cu consilierii săi în domeniul politicii externe, militare şi în alte domenii. Preşedintele s-a întîlnit cu grupul şefilor de stat major ai ar­matei americane cărora, după cum relevă agenţia U.P.I., „le-a­ subli­niat necesitatea economiilor în do­meniul apărării“. Johnson l-a primit de asemenea pe McGeorge Bundy, consilier spe­cial pentru problemele securităţii naţionale. El a conferit totodată cu ministrul apărării, McNamara, şi cu directorul C.I.A., McCone, precum şi cu secretarul de stat Dean Rusk. In cursul aceleiaşi zile, preşedin­tele a avut convorbiri cu O'Brien, consilier special pentru problemele legislative, şi cu Roy Wilkins, se­cretar executiv al Asociaţiei naţio­nale pentru propăşirea populaţiei de culoare din S.U.A. ★ După primirea sa de către pre­şedintele Johnson, Roy Wilkins a declarat că preşedintele şi-a reafir­mat intenţia de a cere Congresului să adopte legile referitoare la drep­turile civile, propuse de fostul pre­şedinte Kennedy. El a arătat că Congresul nu poate să nu ţină sea­ma de asemenea acţiuni ca bomba explodată în Alabama sau asasina­rea preşedintelui Kennedy. El a subliniat că o atitudine negativă a Congresului în problema drepturilor civile ar putea servi drept pretext pentru intensificarea activității ex­tremiștilor rasiști. O comisie specială numită de preşedintele S.U.A. cercetează împrejurările asasinării lui John Kennedy WASHINGTON 30 (Agerpres). Preşedintele S.U.A., Lyndon Johnson, a numit o comisie specială formată din şapte persoane pentru cercetarea împrejurărilor în care au fost asasinaţi John Kennedy şi pre­zumtivul său asasin Oswald. Preşedinte al comisiei este Earl Warren, preşedintele Tribunalului suprem al S.U.A. Din comisie mai fac parte: Richard Russel, senator democrat, John Sherman Cooper, senator republican, Hale Boggs, membru al Camerei Reprezentanţi­lor din partea partidului democrat, Gerald Ford, membru al Camerei reprezentanţilor din partea partidu­lui republican, Allen Dulles, fost director al C.I.A., şi John McCloy, fost consilier al preşedintelui pentru problemele dezarmării. In declaraţia Casei Albe se spu­ne că comisia a primit instrucţiuni „să explice adevărul, în măsura în care acest lucru este posibil, şi să raporteze preşedintelui S.U.A., po­porului american şi întregii lumi rezultatele cercetărilor şi concluziile membrilor ei“. S­­iualîa dan S m sm 1* * BAGDAD 30 (Agerpres). — Postul de radio Bagdad a trans­mis un comunicat al guvernatorului militar general al Irakului, Rasid El Mosleh, prin care se acordă membrilor Gărzii naţionale baasiste, dizolvată de către actualul regim, un nou termen de predare a arme­lor. Potrivit comunicatului, orice persoană care pînă la 5 decembrie nu va preda armele autorităţilor, este pasibilă de pedeapsa cu moar­tea. Totodată, autorităţile irakiene au deschis o serie de anchete asupra activităţii membrilor Gărzii naţio­nale. După cum anunţă agenţia France Presse, referindu-se la surse oficiale, comitetele speciale de an­chetă au primit împuterniciri de­pline pentru a înainta tribunalelor pe toţi acei care s-au făcut vinovaţi de încălcarea legilor. Agenţia Men anunţă că la 29 no­iembrie şi-au reluat apariţia 7 ziare irakiene. După cum se ştie, în urma evenimentelor din 18 noiembrie, cînd actuala conducere a preluat puterea în Irak, guvernatorul mili­tar a emis un decret prin care a fost suspendată apariţia ziarelor şi revistelor. piacra­ Ziua libertăţii Africii A intrat în tradiţia popoarelor africane ca în fiecare an la 1 de­cembrie să sărbătorească Ziua de aptă pentru eliberarea Africii. A­­lături de popoarele Africii, acestei mari sărbători, i se alătură toate popoarele iubitoare de pace şi pro­gres. Harta continentului de altădată s-a schimbat radical. In lo­cul unei Africi sursă de îmbogă­ţire a coloniştilor europeni au apă­rut state independente — reprezen­tând peste patru cincimi din supra­faţa continentului. Au renăscut la viaţă zeci de popoare dornice de luptă pentru o viaţă prosperă, care pînă mai ieri nu se bucurau de bu­nurile civilizaţiei. Anul 1960, în care s-au eliberat cele mai multe dintre noile state a­­fricane şi în care s-a adoptat la O.N.U. istorica Declaraţie cu pri­vire la acordarea independenţei ţă­rilor şi popoarelor coloniale, rod al iniţiativei U­­niunii Sovietice, a fost numit, pe drept cuvînt, anul Africii. De atunci alte popoare ale Afri­cii şi-au cîşti­­gat independenţa. Lupta anticolo­nialistă a po­poarelor africane nu s-a terminat însă. Ea continuă în coloniile portu­gheze, în cele en­gleze din Africa răsăriteană şi al­tele. Popoarele din Guineea Portughe­ză, Angola şi Mo­­zambic, din Basu­toland, Kenya şi altele, luptă pen­tru a obţine cît mai grabnic inde­pendenţa. Colonialiştii încearcă cu disperare să întîrzie lichidarea perimatului jug colonial. Prin aşa-zise „ajutoa­re“, „misiune civilizatoare“, prin provocări şi corupţie, colonialiştii se străduiesc să-şi menţină prin me­tode noi vechile privilegii de stă­­pîni. Dar popoarele africane nu îngă­duie aceasta. Lucrurile evoluează cu paşi mari spre ţelul libertăţii depli­ne, dorit de popoarele africane, ală­turi de care se află popoarele pu­ternicei comunităţi a ţărilor socia­liste, toate popoarele iubitoare de pace şi progres. Poporul român a sprijinit şi spri­jină cu toata hotărîrea lupta pentru libertate, independenţă şi progres a popoarelor africane, eforturile aces­tor popoare pentru dobîndirea şi consolidarea unei vieţi noi. E. PIRLEA -□cno- \Ql ovnca ntr. //// / ///, ® NAAINAA V//­­S BAX/TRlANA /// © SWAM AHA //// ® Somalia Ab ' ///, ® eu A na A '//// wm//////v// sure iNDcecNDcure neta ti mofH nunta n Ms Texas — campion al uciderilor NEW YORK 30 (Agerpres). — Statul Texas şi oraşul Dallas sunt cunoscute ca centre ale crimei. Iată ce scrie John Bainbridge în cartea sa „Supra-americanii“ (The Super- Americans): Ruby îşî scrie memoriile NEW YORK 30 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că, la o săptămînă după asasinarea lui John Kennedy, Jack Ruby, ucigaşul presupusului asasin al preşedintelui, a început să-şi scrie memoriile. Po­trivit declaraţiilor şerifului Dec­­kfit, ,Ruby A Str,91 hîrtie şi­ creioane. Totodată, el este foarte ocupat cu citirea abundenţei corespondenţe pe care o primeşte în închisoare atît din Statele Unite cît şi din alte ţări ale lumii. Ruby a primit vineri vizita a trei persoane din afara închisorii. „Din toate categoriile de crime violente, Texas-ul se clasează în ra­port cu populaţia sa printre primele zece state (Ale Statelor Unite)... La fiecare trei minute şi patru ze­cimi în Texas se comite o crimă majoră în fiecare din ultimii patru ani (înainte de 1961) au fost co­mise în Texas mai multe crime de­cit în oricare alt stat, indiferent de populaţia sa. In 1959, au fost ucise în Texas 1.084 de persoane aceasta reprezintă de două ori mai mult decît în statul New York, care are cu 7 milioane locuitori mai mult decît Texas-ul... Pentru a face o­ comparaţie cu caracter internaţional, în fiecare an au loc numai la ’Daliai mai­ multe asasinate decît în Anglia, ţară care are cu aproximativ 45 de milioane de locuitori mai mult. Din orice puncte de vedere am analiza lucru­rile, Texas-ul este campionul ucide­rilor“. -ocoac Nemulţumiri în rîndul fermierilor irlandezi DUBLIN 24 (Agerpres).­­ După cum relatează ziarul „Irish Times", deputaţii parlamentului din Irlanda îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu amploarea pe care a luat-o cumpărarea de terenuri de către străini Luînd cuvîntul în par­lament, deputatul John Mac William a acuzat guvernul că nu ia măsuri pentru a limita acapararea de către străini a pămînturilor irlandeze, pre­cum şi de către speculanţii locali şi marii industriaşi, cu toate că aceas­ta accentuează procesul de paupe­rizare a micilor fermieri şi părăsirea de către aceştia a pămînturilor. Menţionînd că în urma politicii promovate de ţările Pieţei comune opt milioane de mici proprietari de pămînturi din Europa sînt condam­naţi la ruină, Mac William a subli­niat că guvernul care se pregăteşte să-şi lege soarta de Piaţa comună creează o situaţie similară şi în Ir­landa. Deputaţi din partea diferitelor partide, inclusiv din partea partidu­lui de guverr­ămînt, relevînd nemul­ţumirea din ţară, mai ales în rîndul fermierilor, au cerut instituirea unor limite sau interzicerea totală a vin­­derii de pămînturi străinilor. -OUE Anchetarea unui criminal nazist BONN 30 (Agerpres) — Agenţia U P.I. anunţă că autori­tăţile judiciare vest-germane au în­ceput anchetarea lui Arthur Hei­necke din Manheim, acuzat de uci­derea a numeroşi muncitori străini aduşi în Germania în timpul celui de-al doilea război mondial. Anche­ta a fost deschisă în legătură cu des­coperirea acum 2 ani într-o mină din apropierea localităţii Burskir­­chen situată în regiunea Rinului,l­a 11 cadavre. „Judecarea" celor ucişi a avut loc la cartierul general din Köln al Gestapoului, iar executarea acestora a fost adusă la îndeplinire de patru grupuri. Comandantul u­­nui asemenea grup de execuţie a fost Hennecke. Agenţia U P.I. relevă că nu se cu­noaşte numărul celor executaţi în acel timp. Dacă Hennecke va fi găsit vinovat, el este pasibil de o pedeap­să mergînd pînă la închisoarea pe viaţă. Aceeaşi agenţie relevă că alţi 9 acuzaţi, cunoscuţi de autorităţi, se găsesc încă în libertate. —ii—I-----------­ Congresul jubiliar al Federaţiei internaţionale de scrimă PARIS 30 (Agerpres). — Congresul jubiliar al Federa­ţiei internaţionale de scrimă, în­fiinţată cu 50 de ani în urmă, s-a încheiat la Paris cu o intere­santă reuniune în care s-au în­tîlnit campionii mondiali din 1962 cu cei din 1963. Asalturile disputate în prezenţa unui pu­blic numeros au prilejuit un spectacol sportiv de înaltă cla­să, aplaudat la scenă deschisă. La floretă femei şi au disputat victoria Olga Orbán (R. P. Ro­­mină), campioană mondială în 1962 şi Ildikó Rejtő (R. P. Un­gară), campioană mondială pe 1963. A învins Olga Orbán cu 8 tuşe la 6. După întrecere sporti­va română a fost felicitată de Maurice Herzog, înalt comisar pentru problemele tineretului şi sportului din Franţa, care a asis­tat la concurs. In celelalte probe s-au înregis­trat următoarele rezultate : flo­retă bărbaţi: Jean Claude Mag­­nan (Franţa), campion în 1963 întrece cu 10—9 pe Herman Sveşnikov (U.R.S.S.), campion 1962; spadă: István Kausz (R.P. Ungară), campion in 1962, învin­ge pe Jack Guittet (Franţa), campion 1961. Scrimerul francez l-a înlocuit pe austriacul Losert, campion mondial in 1963, care nu a putut veni la Paris fiind bolnav; sabie. Zoltán Horváth (R. P. Ungară), campion 1962, învinge cu 10—9 pe Iakov Rîlski (U.R.S.S.), campion 1963. După cum se vede în trei probe au cîștigat campionii din 1962, ceea ce denotă că pentru Jocurile Olimpice de la Tokio este foarte greu de făcut pronosticuri. Redacţia şi administraţia: Tg. Mures Piaţa Eroilor Sovietici nr. 2. Telefoane: 26.88, 26.89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali si difuzorii­ voluntari din întreprinderi si instituţii. Tonarul: Intreprinderea Doligrafică Tg.-Mures. Comanda: 8148. • ADDIS ABEBA. — La 2 de­cembrie, la Abidjan se va întruni comisia de arbitraj în conflictul al­­gero-marocan creată la 18 noiem­brie în cadrul conferinţei miniştri­lor afacerilor externe ai ţărilor membre ale Organizaţiei unităţii africane. Comisia este formată din repre­zentanţi ai Etiopiei, Coastei de Fil­deş, Republicii Mali, Nigeriei, Se­negal, Sudan şi Tangani­ăi. Ea este chemată, potrivit acordului de la Bamako cu privire la încetarea fo­cului la frontiera algero-marocană să stabilească responsabilitatea pen­tru începerea ostilităţilor şi să facă propuneri concrete pentru reglemen­tarea definitivă a conflictului de frontieră algero-marocan. Primul raport al comisiei urmează să fie prezentat viitoarei conferinţe a mi­niştrilor afacerilor externe ai ţărilor membre ale O.U.A., care va avea loc în luna februarie. In cadrul întîlnirii de la Abid­jan membrii comisiei vor studia me­todele de lucru şi stabili sediul sta­tului major al comisiei. • LONDRA. — La 29 noiem­brie la Aberdeen au avut loc a­­legeri pentru funcţia de rector al universităţii cu acelaşi nume. Rector al Universităţii Aberdeen a fost ales sir John Hunt, con­ducătorul recentei expediţii bri­tanice care a cucerit vîrful Eve­rest. Liderul adjunct al partidului laburist, George Brown, care a participat şi el la alegeri, a ob­ţinut 551 de voturi, faţă de cele 885 ale lui Hunt. Alte 410 voturi au fost acordate campionului de automobilism, Jim Clark. • TOKIO. — După cum anunţă agenţia Associated Press, la Tokio au loc în prezent tratative prelimi­nare în vederea apropiatei întîlniri dintre miniştrii de externe japonez şi sud-coreean. Intîlnirea care va avea loc luna viitoare, va fi consa­crată normalizării relaţiilor dintre cele două state. Agenţia France Presse relatează că la­­Tokio au avut loc în faţa clădirii Ministerului Afacerilor Ex­terne, demonstraţii studenţeşti care s-au transformat apoi în puternice ciocniri cu forţele poliţieneşti. Stu­denţii au demonstrat împotriva tra­tativelor dintre cei doi miniştri.1 • HAVANA. — După cum re­latează agenţia Prensa Latina, secretariatul Comitetului de co­­or­donare a sindicatelor oameni-­­­lor muncii din America Latină a­­ anunţat că la sfîrşitul lunii ia­­­­nuarie 1964 în Brazilia va avea loc Congresul pentru unitate sin­dicală a oamenilor muncii lati­­no-americani. O ROMA. — In oraşul Cascino, provincia Pisa, a avut loc o grevă generală la care au participat 10.000 de muncitori şi funcţionari. Greva a fost declanşată în semn de protest împotriva creşterii preţuri­lor. • SAIGON. — Intr-o declara­ţie făcută pe aeroportul din Sai­gon la înapoierea sa din Was­hington Henry Cabot Lodge, am­basadorul Statelor Unite în Viet­namul de sud, a subliniat că „po­litica Statelor Unite faţă de­­ Vietnamul de sud rămîne ne­schimbată". El a precizat, de a­­semenea, că S.U.A. vor continua să sprijine şi pe viitor guvernul sud-vietnamez. Lodge a participat la confe­rinţa de la Honolulu în proble­ma Vietnamului de sud şi apoi a plecat la Washington. • PARIS. — La 28 noiembrie, industria hîrtiei din Franţa a fost­­ cuprinsă de greve de 2 pînă la 24 ore, la care au participat peste 10.000 de muncitori şi funcţionari. Greviştii au cerut îmbunătăţirea sa­lariilor şi a condiţiilor de muncă. Administraţia cîtorva uzine a sa­tisfăcut cererea greviştilor privind sporirea salariilor la unele categorii de muncitori. • MOSCOVA. — La 30 noiem­brie, preşedintele Finlandei, Ur­­ho Kekkonen, a sosit la Mosco­va într-o vizită neoficială la invi­taţia lui N. S. Hruşciov, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. • HANOI. — După cum trans­mite Agenţia Vietnameză de Infor­maţii, în timpul luptelor care au avut loc în luna septembrie şi oc­tombrie în opt regiuni din bazinul rîului Mekong, partizanii au ucis, rănit şi luat prizonieri 5.300 de sol­daţi guvernamentali. In aceste două luni, partizanii au doborît sau avariat 106 avioane, au distrus 32 de care blindate şi au capturat 1.200 de tunuri de diferite calibre. Peste 700 de soldaţi din trupele guvernamentale au trecut de partea partizanilor. • GEORGETOWN. — In Gu­yana Britanică continuă acţiuni­le de protest împotriva refuzu­l­­ui cercurilor colonialiste de a stabili data acordării indepen­denţei acestei colonii şi a încer­cării de a-i impune un sistem electoral care ar facilita venirea la putere a partidelor de opozi­ţie, exponente ale intereselor străine. Astfel, Partidul Popular Pro­gresist a organizat o demonstra­ţie ai cărei participanţi au cerut acordarea imediată a indepen­denţei Guyanei Britanice. • BUENOS AIRES. — La Buenos Aires a fost creat un comi­tet naţional de solidaritate cu po­porul din Venezuela. Din Comisia de organizare a comitetului fac par­te reprezentanţi ai Federaţiei uni­versitare a studenţilor din Argentina ai partidelor comunist şi socialist, precum şi ai diferitelor organizaţii indicate. • TORONTO. — Biroul de imigraţie din Canada a ordonat deportarea lui Arturo Espaillat, care era considerat ca mina dreaptă a fostului dictator do­minican Rafael Trujillo. După a­­sasinarea lui Trujillo, Espaillat, care deţinea funcţia de coman­dant al poliţiei dominicane, a fugit în Canada. VENEZUELA. — Răspunzînd chemării Frontului de eliberare naţională din Venezuela (F.A.L.N.) muncitori, funcţionari şi comercianţi din această ţară au participat la 19 noiembrie a. c. la o grevă de protest împotriva alegerilor antidemocratice, care urmează să aibă loc azi, 1 decembrie. Greviştii au fost atacaţi de poliţie. O parte din ei au fost răniţi, alţii au fost arestaţi. In foto­grafie : O tînără grevistă venezueliană rănită de poliţie se sprijină de tovarăşii ei de luptă. -to M72.

Next