Steaua Roşie, ianuarie 1964 (Anul 13, nr. 1-25)

1964-01-03 / nr. 1

PROL­ETAri/D/MTOA T£'TÂR[CE,M­tp-\/A! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 1 (1.806) Vineri, 3 ianuarie 1964 4 pagini 20 bani Cuvîntarea tovarăşului Theorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de muncă, în­­tîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie buna. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate do­meniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Naţionale v-au adus la cunoştinţă rezul­tatele însemnate obţinute în realizarea şi depă­şirea planului de stat, în creşterea producţiei in­dustriale şi agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi car­­tiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultură. "Republica noastră populară oferă ta­bloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, tot­odată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie în­vinse într-un sector sau altul al activităţii noas­tre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună credinţă, care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi lu­minoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiectivelor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată. In viaţa internaţională, anul de care ne des­părţim a marcat importante succese pentru for­ţele păcii şi socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor co­existenţei paşnice între statele cu orînduiri so­ciale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi promovării unor re­laţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state socialiste şi alte state iubitoare de pace, mi­litează pentru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, în­sufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apă­rarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea crescîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsătura caracte­ristică fundamentală a relaţiilor internaţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, adresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţără­­nimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, fe­meilor, tineretului şi copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului nou. Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate şi fericire! Vă propun ca acum, in clipa cînd se vesteşte Anul nou, să închinăm paharul pentru propăşi­rea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani! Colectivele întreprinderilor dezbat sarcinile de plan pe 1984 Discuţii rodnice, propuneri valoroase Muncitorii, inginerii şi tehni­cienii întreprinderii orăşeneşti de industrie locală Tg.-Mureş, la data de 13 decembrie au raportat cu mîndrie organelor de partid şi de stat realizarea sarcinilor de plan la producţia globală pe anul 1963. In anul trecut, ei au dat peste plan 32.300 metri pătraţi ţe­­saturi de bom­­băr­ ,440 trvno d­­ a sticlărie, 80.700 kg biscuiţi etc. Producţia globală dată peste plan se ridică la 3.252.000 lei. In acelaşi timp, la preţul de cost s-au realizat economii peste plan în valoare de 2.461.000 lei şi un beneficiu peste cel planificat de 1.400.000 lei. Aceste realizări sunt rodul unei munci politice susţinute, desfă­şurate de organizaţia de partid în rîndul salariaţilor, al aplicării în producţie a unui însemnat nu­măr de poziţii din planul M.T.O. şi lucrări de mică mecanizare etc. Zilele trecute, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii s-au în­­tîlnit pentru a dezbate planul de producţie pe anul 1964. Ei au analizat cu mult simţ de răspun­dere sarcinile de plan sporite ce revin colectivului întreprinderii în privinţa ridicării productivită­ţii muncii, reducerii preţului de cost şi sporirii cantităţii de pro­duse de calitate superioară. In discuţiile purtate, vorbitorii s-au referit la găsirea unor posi­bilităţi de utilizare mai bună a utilajelor, la folosirea mai judi­cioasă a rezervelor interne, la îmbunătăţirea calităţii produse­lor şi reducerea rebutului, la dis­ciplina în producţie. Maistrul vulcanizator, comu­nistul Iosif Vincze, a arătat că realizările de seamă obţinute se datoresc în mare măsură strînsei colaborări dintre conducerea ad­ministrativă a întreprinderii şi comitetul sindicatului, precum şi entuziasmului tuturor salariaţi­lor întreprinderii, care n-au pre­­nnrv-vţît! ţif£| i.iti pfort în pnn-, tru producţie tot mai multă, mai bună şi la un preţ de cost tot mai scăzut. — La secţia vulcanizare — ară­ta Iosif Vincze — propun să se mai instaleze încă un valţ pentru prelucrarea cauciucului. Acest lu­cru ne-ar da posibilitatea să or­ganizăm lucrul în 3 schimburi, ceea ce va duce la creşterea pro­ducţiei în atelierul nostru cu pes­te 50 la sută şi, paralel cu creş­terea planului de producţie, va spori mult productivitatea muncii. . Muncitorii de la atelierul cen­tral, secţia mecanică, au discutat mult despre posibilităţile sporirii sarcinilor de producţie şi îmbu­nătăţirea calităţii produselor. Comunistul Iosif László a pro­pus ca, pe lingă alte maşini-unel­­te prevăzute în plan pentru a fi instalate aici, secţia să fie dotată şi cu un strung. — Această maşină — spunea Iosif László — ar uşura mult munca noastră şi ne-ar da posibi­litatea să dăm lucru de calitate superioară. De la mijlocul sălii se ridică o mină. Tehnicianul Bruno Rettegi de la sectorul sticlă cere cuvîntul. — La secţia noastră — arăta Bruno Rettegi — nu putem spu­ne că în acest an nu s-a muncit bine. Din contră, noi am realizat planul la topitură de sticlă şi i-am şi depăşit cu 44 la sută. Şi cu calitatea am stat bine. In anul 1964, colectivul nostru este hotă­­rît să muncească şi mai bine. Sîntem în întrecere cu alte secţii şi sîntem hotărîţi să fim inimit. Cerem însă, ca la secţia oglindă, încărcarea şi descărcarea maşini­lor cu lăzile de materii prime să se facă mecanizat. Aceasta ar uşura mult munca oamenilor de la transport şi ar duce la creşte­rea simţitoare a productivităţii muncii. Şi încă ceva. Am dori ca această lucrare să se facă încă în primele luni ale anului 1964. A­­ceasta pentru ca să putem obţine rezultate cît mai bune în tot cursul anului. S-au mai înscris la cuvînt şi Zoltán Berger, Ladislau Schwartz, Emeric Hirchs şi alţii, care au făcut numeroase propu­neri, în total peste 50. Propune­rile au şi fost înscrise în planul M.T.O. şi au menirea să ducă la realizarea planului de producţie la toţi indicii, la folosirea şi mai judicioasă a maşinilor şi utilaje­lor şi la descoperirea de noi re­zerve interne. O atenţie deosebită s-a acordat calităţii produselor. Vorbitorii au arătat că în prezent în întreprin­dere sunt create toate condiţiile pentru realizarea unei producţii sporite şi de calitate superioară în anul 1964. VASILE BOARIU In Interiorul ziarului: — Carnavalul tinereţii (pag. a 2-a). — Gînduri pentru Anul nou (pag. a 2-a). — Probleme economice în dezbaterea conferinţei ra­ionale de partid (pag. a 3-a). în prima zi de lucru Revelion lingă furnale Cu cîteva ore înainte ca cele 12 bătăi ale orologiului să ves­tească naşterea anului 1964, me­­talurgiştii vlăhiţeni şi-au dat în­­tîlnire în acelaşi loc — noua cantină muncitorească, unde şi-au petrecut Revelionul. In timp ce aici, la graniţa dintre cei doi ani, într-o atmosferă de veselie şi entuziasm se ciocneau pahare, se rostea din zeci de piepturi tradiţionalul „La mulţi ani!“, jos la uzină se pregătea şarja inaugurală. De astă dată echipele prim-jurnaliştilor An­drás Denes şi Filter Dénes au avut marea cinste de a sărbăto­ri Anul nou lîngă furnale. Ei au fost cei care la păşirea în anul 1964, au deschis gurile de foc ale furnalelor şi au făcut ca şer­­pişorii incandescenţi să curgă în zecile de forme rînduite pe plat­formă. La lumina acestor pîrîia­­şe scînteietoare, echipele furna­­liştilor s-au îmbrăţişat, şi-au strîns cu putere mîinile pentru primul succes al anului 1964. După cum ne relata corespon­denţa MARGARETA MARTON, încărcătorii de furnale Bob­ Lu­dovic şi Grigore Ambrus, au pregătit cu multă grijă şarja şi au slobozit, cu 3—4 ore înainte, în pîntecul furnalelor o încărcă­tură maximă de minereu. Făurită cu migală, cu atenţie şi multă răspundere, şarja anu­lui 1964 a deschis şirul succese­lor ce vor urma. Demne de men­ţionat sunt rezultatele obţinute de jurnaliştii vlăhiţeni încă din prima zi a anului. Ei au dat pes­te plan 12.000 kg de fontă de cea mai bună calitate. Dezvoltînd realizările obţinute în anul 1963, cînd au economisit 420 tone de metal şi au dat pa­triei peste plan mai mult de 600 tone de metal, metalurgiştii vlă­hiţeni sînt hotărîţi ca chiar din primele zile ale lunii ianuarie să-şi îndeplinească cu cinste sar­cinile celui de-al V-lea an al se­­senatului. Cu Dieselul pe linia Braşov—Tg.-Mureş intrarea in cursu­l locomotivei Diesel cu nr. 100, dezvoltarea tracţiunii cu locomotive Diesel în locul celor cu aburi pe mari­le artere ale patriei, au dus la creşterea tonajelor remorcate şi la scurtarea timpilor de trans­port. In dimineaţa zilei de 1 ia­nuarie 1964, în gara Tg.-Mureş a intrat trenul accelerat remorcat de locomotiva Diesel condusă de mecanicul Baciu Ioan. Prin aceasta şi pe linia Tg.-Mureş— Braşov vor circula accelerate re­morcate de locomotive Diesel. Carbid peste plan Prima zi a anului 1964 a în­semnat şi primele succese. Co­lectivul schimbului condus de maistrul Emil Suciu, care deser­veşte cuptorul nr. IV, carbid, a dat peste planul primei zile 3,5 tone de carbid. La fabrica de a­­cid sulfuric a Combinatului chi­mic din Tîrnăveni, schimbul con­dus de maistrul Ioan Botezan, împreună cu şeful de echipă Me­­deşan Dumitru, a dat peste pla­nul primei zile 4 tone de acid sulfuric. Cu înflăcărare a mun­cit din primele ore ale anului şi schimbul de la secţia P.C.V., condus de Ţetcu Vasile, care a dat în plus 200 kg de clorură de polivinil. REVELION 4 Acum, acum cînd din atîtea şi atîtea ferestre fuioare de lumini se revarsă-n văzduh, cînd plinele cupe au un clinchet anume şi cînd petre­cerea a atins apogeul veseliei, oa­menii — înfăptuitorii izbînzilor şi ai bucuriilor — întîmpină momen­tul solemn cu sentimente calde, cu mii şi mii de urale. Expresia feţe­lor, entuziasmul, întreaga atmosfe­ră sărbătorească sînt cele mai fidele oglinzi ale simţămintelor ce-i în­cearcă acum, cu cîteva minute înainte de momentul cînd, pe por­ţile pavoazate în lumini, va pă­trunde anul 1964. Făurari ai modernelor garnituri de mobilă! Aţi devenit cunoscuţi în întreaga ţară. Mintea şi mîinile voastre creează atîtea şi atîtea bu­nuri utile tuturor. Hărnicia voastră e lăudată. La capătul celor 11 luni din ’63 aţi repurtat noua izbîndă: aţi realizat planul pe întreg anul! Acum toastaţi fericiţi. Vă bucuraţi din plin de rodul muncii. Valoarea garniturilor de mobilă date peste plan în 1963 atinge suma de trei milioane lei. Neîntrecuţi meşteri ai mobilei! V-aţi dovedit a fi şi talentaţi orga­nizatori ai Revelionului. Incăpătoa­­rea sală a cantinei aţi transformat-o într-un univers al veseliei. Anume, aţi instalat şi televizorul. Nu lip­seşte nici brigada artistică de azi­Ultimii „întîrziaţi" se grăbesc. Ii aşteaptă colegii de muncă la restaurantele „Mureşul“ sau „Harghita“, la un club sau la o cantină. Să-i însoţim? Nu. Ii vom întîlni mai tîrziu, în primele ore ale anului 1964, încotro s-o luăm? Hai să facem o raită prin cele două cartiere ale oraşului în pli­nă dezvoltare — 7 Noiembrie şi Mihai Viteazu. Să vedem cum își petrec noii locatari Revelionul în casă nouă. In ambele cartiere, la numeroase ferestre strălucesc lumini, multe lumini. De această dată, siluetele blocurilor lumi­nează parcă mai puternic ca de taţie cu bogatul ei program. Nu mai vorbim de orchestră, cu varia­tul ei repertoriu. Împreună sînteţi nu numai la muncă, ci şi la sărbătoare. Peste 200 de oameni petreceţi sub cupole de benzi multicolore, în ritmul cu­ceritor al muzicii, în jurul meselor încărcate cu bunătăţi. Toastaţi feri­ciţi! Valsaţi şi cîntaţi. Bucuria muncii voastre e mare şi o simţiţi din plin. Ridicaţi mai sus paharele, felicitaţi-vă reciproc! Toastaţi cu toată inima pentru bucurii, pentru noi succese. Mai sînt cîteva clipe şi Anul nou vă îmbrăţişează. Priviţi cu încredere vii­torul. Veţi şti şi în anii care vin să munciţi în aşa fel incit renumele vostru să se întărească. Miile de garnituri ce poartă em­blema fabricii voastre, „23 August“ din Tg.-Mureş, înfrumuseţează mii şi mii de apartamente. In lucrul lor, in liniile lor moderne se reflectă hărnicia voastră. Acum, acum în noaptea înflorită, cînd ninge cu conferi şi cînd fuioare de lumini vestesc atîta bucurie, toastaţi! Atîtea şi atîtea familii care vă laudă munca şi vă admiră talentul, atîţia şi atîţia oameni vă urează „Mulţi ani fericiţi“ şi noi succese în munca vostrăl obicei. Becurilor obişnuite, li s-au mai adăugat sclipirile mul­ticolore ale celor de pe pomurile de iarnă. Totul e fermecător şi îmbietor. In interiorul multor apartamente sunt agăţate, în ju­rul policandrelor şi al globurilor, ramuri de brad şi benzi de hîrtie colorată. Din apartamentele fami­liilor Ioan Sabău, Marku Lajos, Ioan Oţelea şi încă din multe al­tele, unde e lumină, se aud pînă în stradă acorduri de veselie, clinchete de pahare, cîntece. Şi, fiecare clinchet de pahar e înso­ţit de tradiţionala urare: „La mulţi ani!“. Aceeaşi urare le-o spunem şi noi în gînd şi ne con­tinuăm drumul mai departe... Am ajuns în faţa căminelor studenţeşti situate între cele două cartiere amintite. La dormi- C. CROITORU (Continuare în pag. a 2-a) ENTUZIASM ŞI BUCURIE TELEGRAMĂ Tovarăşului Osvaldo Dorticos Torrado, preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului Fidel Castro Ruz, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. Poporul român nutreşte o sinceră prietenie faţă de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale in dezvoltarea ţării pe drumul socialismului şi îşi exprimă calda simpatie şi frăţeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor sale revoluţionare. Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colaborare statornicite între R.P.R. şi Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre şi al victoriei cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R.P. Romina Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au întreţinut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor di­plomatice. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan internaţional a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexistenţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda şi pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcţia destinderii relaţiilor internaţionale şi reglementării pe cale paşnică a problemelor litigioase internaţionale, în scopul consolidării păcii în lume.­­ Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat celor prezenţi urări de fericire şi prosperitate. Gînduri pentru Anul nou la INIMA DESCHISĂ Ne-am încheiat bilanţul cu Vara anului 1958 va rămîne vie in amintirea mea. Eram ca­zangiu, întreprinderea se dezvol­ta continuu, se înzestra cu ma­şini noi, moderne, de mare pro­ductivitate. Cazangiii învăţau mereu, ţineau pasul cu timpul, utilajele moderne trebuiau cu­noscute bine şi mânuite cu price­pere. Grijă şi atenţie deosebită a­­cordau cazangiii şi atunci tineri­lor. Simţeam grija părintească a oamenilor mai în vîrstă, cu experienţă mai îndelungată în meserie. Comuniştii Alexandru Baba, Lajos Károly şi atîţia alţii ne destăinuiau toate secretele meseriei. In vara anului 1958 mi s-a făcut o propunere: să urmez cursurile Institutului Politehnic din Bra­şov. Iată de ce vara aceea va rămîne vie în amin­tirea mea. Astfel am trecut din cazangerie, în amfi­teatru ... Au trecut anii. Acei ani minunaţi ai studenţiei fără griji, cu excepţionalele condiţii create prin grija nemărginită a partidului nostru scump. Acum mă aflu din nou în mijlocul colectivului de la l­it.U.M. Reghin. La î­nviem­b­rier 1963 m-am­ pre­zentat la post ca inginer. Voi putea oare să redau vreo­dată în cuvinte simţămintele şi emoţiile care m-au încercat în acele momente din începutul lui noiembrie ...? Am trecut pragul unui an nou. Folosesc pri­lejul şi mulţumesc încă o dată partidului şi guver­nului nostru pentru condiţiile minunate create tine­retului spre a se putea avînta către cele mai înalte culmi ale ştiinţei şi tehnicii. Şi în acest an voi de-CONSTANTIN COOŞ inginer I.R.U.M. Reghin (Continuare în pag. a 2-a) Am păşit pragul unui nou an cînd şi noi, ca toate unităţile so­cialiste, ne facem bilanţul activi­tăţii desfăşurate în cursul anu­lui care a trecut. Fiind unitate profilată pe producerea de grîu, lapte şi struguri, gospodăria noastră a căutat să aplice ace­le metode avansate care să con­tribuie la obţinerea unor produc­ţii sporite în toate sectoarele. Un fapt demn de remarcat în activitatea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri este că, în anul care s-a scurs, au muncit astfel incit producţiile planificate au fost depăşite la majoritatea culturi­lor. La griul cultivat pe 610 ha, spre exemplu, producţia medie planificată a fost depăşită cu 644 kg la hectar. Producţii sporite am obţinut şi la po­rumb, unde media la hectar a fost de 3.848 kg boabe. Pe unele suprafeţe, brigada condusă de Fre­deric Tanc, de la secţia Găneşti, a obţinut peste 8.000 kg porumb la hectar. Aflîndu-ne într-o zonă favorabilă culturii viţei de vie, gospodăria noastră a obţinut rezultate bune şi în acest sector. Viticultorii noştri au realizat pe o suprafaţă de 150 ha, o producţie medie de 6.702 kg de struguri la ha, cu 1.090 kg mai mult decit prevedea planul. Tot în acest an, la noi s-a dat în folosinţă o cramă modernă. Şi în sectorul zootehnic am înregistrat fru­moase succese. Astfel, îngrijitorii de animale au obţinut cite 3.094 litri lapte pa vacă furajată. La TEODOR MARGINEANU directorul G.A.S. Seuca (Continuare în pag. a 2-a) beneficiu

Next