Steaua Roşie, februarie 1964 (Anul 13, nr. 26-50)

1964-02-01 / nr. 26

LUNA CÂRTII LA SATE In rîndul marilor realizări ob­ţinute în anii puterii populare, poporul nostru poate să treacă cu mîndrie îndreptăţită şi succe­sele minunate ale revoluţiei cul­turale. Partidul şi guvernul nos­tru au acordat şi acordă o deo­sebită importanţă ridicării neîn­cetate a nivelului cultural al oa­menilor muncii de la oraşe şi sate. Mărturie a acestei politici înţelepte stau miile de instituţii culturale, şcoli de toate gradele, reţeaua cinematografică de la oraşe şi sate, bibliotecile înzes­trate cu milioane de cărţi, care toate la un loc au menirea să asi­gure pătrunderea ştiinţei şi cul­turii în satele şi comunele pa­triei noastre, în fiecare casă. An de an se asigură mijloace materiale tot mai însemnate pen­tru răspîndirea culturii şi a cu­noştinţelor profesionale. Numai în anul trecut în satele re­giunii noastre s-au difuzat a­­proape 2.700 titluri de lucrări politico-ştiinţifice, agrozootehni­ce şi literare, în limba romînă şi în limbile minorităţilor naţiona­le, în peste 10.000.000 de exem­plare. In regiunea noastră, în anul 1963 s-au difuzat la sate cărţi în valoare cu aproape 700.000 lei mai mare ca în anul 1962. In ultimii ani a fost creată o puternică reţea de librării să­teşti. Cele 30 de librării şi chioş­curi de librării din mediul rural, autolibrăria uniunii regionale şi numărul mare de raioane de li­brării specializate din cadrul ma­gazinelor mixte şi universale ale cooperaţiei de consum fac faţă, în condiţii tot mai bune, cereri­lor de cărţi, mereu crescînde, ale ţărănimii noastre colectiviste. Cei peste 500 de difuzori voluntari, în mare parte cadre didactice, duc o muncă deosebit de rodnică in rîndurile oamenilor muncii de la sate pentru popularizarea şi difuzarea cărţii. In tot mai multe case de ţă­rani colectivişti îşi face apariţia biblioteca personală. Acestea, ală­turi de bibliotecile comunale şi săteşti constituie focare de răs­­pîndire a culturii noi, socialiste. Ca şi în anii precedenţi, şi în acest an „Luna cărţii la sate“ va fi un bun prilej pentru a face ca mase tot mai largi să îndră­gească cititul. Această tradiţio­nală sărbătoare a cărţii din sa­tele şi comunele noastre se va desfăşura şi în acest an avînd un bogat program, la care vor parti­cipa lucrătorii din librării, un mare număr de activişti volun­tari ai muncii cu cartea, organi­zaţiile de masă şi instituţiile cul­turale din mediul rural. Scriitorii vor avea prilejul să se întilnească cu cititorii, să cu­noască mai adine şi nemijlocit problemele pe care le ridică via­ţa satelor noastre şi cerinţele ci­titorilor. In cadrul „Lunii cărţii la sate", grupuri de scriitori, printre care Constantin Chiriţă, Ştefan Luca, Sütő András, Al. An­­driţoiu, Papp Ferenc, Ion Horea, Székely János, Katona Szabó István, Kemény János şi alţii se vor deplasa în 12 comune din re­giune, unde, ca şi altădată, sunt aşteptaţi ca oaspeţi dragi. Citi­torii de la sate iubesc literatura noastră nouă, socialistă, încon­joară cu stimă şi dragoste pe mînuitorii condeiului care îşi pun talentul şi puterea creatoare în slujba realizării măreţelor sarcini ale construirii socialis­mului. Căminele culturale, biblioteci­le, şcolile şi gospodăriile colec­tive vor organiza în perioada 1 februarie—1 martie 1964, nume­roase acţiuni culturale ca: lec­turi literare şi recitări în cadrul unor şezători, discuţii între ingi­nerii agronomi şi colectivişti pe tema unor cărţi agrotehnice, con­cursuri „Cine citeşte foloseşte“, consfătuiri ale bibliotecarilor cu cititorii etc. Unităţile de librării vor amenaja expoziţii de cărţi cu vînzare, vitrine festive unde vor expune noutăţile care vor apare. Autolibrăria Uniunii regionale a cooperativelor de consum, bine aprovizionată, a şi pornit la drum pentru a putea cuprinde cut mai multe sate şi comune precum şi locurile de muncă ale muncitori­lor forestieri, gurile de exploa­tare forestieră din regiune. Depozitele de cărţi ale coope­raţiei de consum au expediat la sate cărţile apărute în preajma „Lunii cărţii la sate" şi continuă să le expedieze pe cele care apar în cursul acestei luni, să ajungă cît mai repede la cititori. Biblio­tecile, cu fondul de cărţi îmbogă­ţit, îşi aşteaptă de asemenea ci­titorii. In aceste zile şi în cele care urmează pînă la sfîrşitul lunii februarie, zeci de mii de oameni ai muncii de la sate vor avea ocazia să participe la ma­nifestările culturale programate şi să devină cititori şi posesori ai unor biblioteci personale tot mai bogate. Să facem ca aceste manifestări să satisfacă setea de cunoştinţe a ţărănimii noastre colectiviste, să-i trezească interesul pentru cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi pentru comorile culturii romî­­neşti şi universale. Sub îndruma­rea organizaţiilor de partid, toa­te organizaţiile de masă din co­mune, cadrele didactice, institu­­­­ţiile culturale, vor trebui să dea dovadă de spirit de iniţiativă şi să contribuie la reuşita acţiuni­lor de popularizare şi difuzare a cărţii incluse în „Luna cărţii la sate". SZÜCS FRANCISC vicepreşedinte al U.Reg.C.C. Hala de turnat lac de la IPROFIL „23 August" Tg.-Mureş Ridicarea misiunilor diplomatice de la Bucureşti şi Stockholm la rang de ambasadă Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Regatului Suediei au căzut de acord să ridice la rang de ambasadă legaţii­le lor respective de la Stockholm şi Bucureşti. R­E­P­O­R­T­A­J­Comparaţia dintre tumultul apelor înspu­mate ale unui rîu, cu iureşul fluviului de zea­mă de sfeclă de zahăr care inundă conductele încolăcite, aruncîndu-se în bulboana corpuri­lor de evaporaţie şi peste filtrele mecanice ale Fabricii de zahăr din Tg.-Mureş, nu e dintre cele mai îndrăzneţe. Ea îţi revine fără ca să vrei în minte urmînd drumul zilnic al celor aproape trei milioane de kilograme de sfeclă, de la spălare, la tăiere şi de aici la difuzie, la purificare, evaporare şi cristalizare şi mai departe la centrifugare, uscare, condiţionare şi ambalare. Un rîu al zahărului cu un debit de trei mii tone în 24 de ore !... De data aceasta, cînd perioada de fabri­caţie s-a încheiat, rîul şi-a secat albiile. Prin vadul lui nu mai inundă zeama cea dulce, ci raşchetele şi periile ortacilor maistrului Eugen Nemeş care desfundă ţevile şi supapele, con­trolează fiecare piesă şi fiecare orificiu, pi­păie cu mînă de medic corpul uriaşului ador­mit. De la intrarea în hala secţiei „brută" se întîmpină chemarea adresată fiecăruia dintre cei însărcinaţi să cerceteze şi să îndrepte unele defecţiuni. „Să folosim cele 480 de mi­nute în scopul depăşirii planului de remont­“ Păşind în halele fabricii mă aştept să fiu întîmpinat de sunetul loviturilor de cio­can, specific atelierelor de reparaţii. Dar nu zăresc ţipenie de om. Tehnicianul Ioan Simon, care mă însoţeşte, surprinde întrebarea din ochii mei: — Priviţi prin vizor! Undeva jos, înăuntrul corpului 3 de eva­porare o echipă formată din patru oameni munceşte intens. Umbrele muncitorilor reflec­tate pe pereţii cilindrului, îmi readuc imaginea unor eroi ai povestirilor lui Julies Verne, por­niţi îndrăzneţi spre centrul pămîntului. Cînd maistrul Nemeş îmi aduce şi unele completări privind munca oamenilor din secţia sa, care numai aici, la corpurile de evaporare, au de verificat şi de curăţat peste 21.000 de ţevi, imaginea unor adevăraţi eroi mi se întregeşte. Aici, ca şi în secţia rafinărie unde lucrează maistrul mecanic Kürti Ştefan sau Blaziu Tim­­işi de la atelierul mecanic, întîlnesc oameni pricepuţi, preocupaţi de a examina piesă cu piesă, a fiecărui agregat. Alături de veterani ca tovarăşii Nemes şi Simon, însoţitorii mei, ca Horváth Ştefan, Platz Anton şi mulţi alţii care lucrează în industria zahărului de 20—30 de ani, am întîlnit şi tineri ca Botnar Ioan, Toma Ioan, Pitu Ştefan, Ambrus Elemer, Forr­o Ştefan, Kürti Andrei şi mulţi alţii, dintre care unii şi-au început activitatea o dată cu intra­rea în funcţiune a noii fabrici, în septembrie 1963. Vîrstnic sau tînăr, preocupările sînt ace­leaşi­ lucrări de remont de bună calitate. Există la fiecare secţie un plan de muncă defalcat pe luni, defalcat pe oameni şi agre­gate, un plan cu termene despre data cînd tre­buie terminată întreţinerea cutărui şi cutărui agregat. Termenele au rămas însă în urmă. Ştefan Alexandru şi ajutoarele sale, bunăoară, au terminat de curăţat presa de nămol cu trei zile înainte de termenul fixat şi acum dau aju­tor la curăţirea corpului de evaporare nr. 4. De fapt toţi muncitorii de la remont au de­păşit planul de lucrări pe luna ianuarie cu 8 la sută. Cei cu care am stat de vorbă mi-au povestit şi un alt fapt interesant. Era în pri­mele zile după terminarea campaniei de fabri­caţie. După un timp căldicel, frigul iernii s-a năpustit brusc peste meleagurile tîrgumureşene Pericolul de a îngheţa apa şi reziduurile ră­mase în cazane, pe ţevi, ceea ce ar fi dus la spargerea acestora, era evident. La chemarea organizaţiei de partid şi a conducerii întreprin­derii, muncitorii nu şi-au precupeţit eforturile. Au muncit peste orele de serviciu, sîmbătă după-masă, duminica, pentru a elimina apa şi reziduurile. Au salvat de la o distrugere sigură bunul obştesc, fabrica lor, mîndria lor. Simit fapte cotidiene, dar care dovedesc patriotism, hărnicie. Vorbind despre hărnicie n-ar trebui să ne oprim aici. Am putea, bunăoară, să ară­tăm că tineri ca Toma Ioan, Ambrus Elemer şi alţii urmează liceul seral unde la fel dau do­vadă de hărnicie. Forro Ştefan a terminat anul trecut şcoala medie şi nutreşte gîndul de a ple­ca la institutul politehnic. Exemple de hărnicie dovedeşte şi Ioan Nacu, pe care l-am găsit adânc preocupat de verificarea unor ventile de la cuptoarele de var. Înaltul titlu de comunist pe care l-a obţinut la vîrsta de 22 de ani, e o confirmare a hărniciei sale. I-am găsit pe aceşti oameni şi mulţi alţii aidoma lor, venficînd fiecare piesă a puterni­celor agregate, oprindu-se cu deosebită atenţie asupra locurilor care în timpul fabricaţiei le-au dat de furcă. Ei au participat şi la instalarea acestor agregate, le-au verificat comportarea şi în procesul de producţie. Acum ei croiesc prin ţevi şi cazane, drum liber râului de zahăr care în viitoarea perioadă de fabricaţie va curge mai tumultuos. M. FILIMON PRIN ALBIA RÎU­LUI DE ZAHĂR Complex sportiv la Sovata La Şcoala medie din Sovata, cu contribuţia părinţilor s-a con­struit un complex sportiv cu­­prinzînd terenuri de atletism, volei, handbal, căţărătoare etc. La construirea acestui complex sportiv un aport deosebit şi-au adus elevii şi cadrele didactice, care au prestat muncă patriotică executînd lucrări în valoare de peste 30.000 de lei. -------------□□□ Conferinţe pentru oamenii muncii In scopul ridicării nivelului de cunoştinţe al oamenilor muncii din regiunea noastră, un număr însemnat de oameni de ştiinţă au expus peste 2.220 de confe­rinţe. Acestea au avut scopul de a populariza realizările din pa­tria noastră şi alte realizări din domeniul ştiinţelor naturii, al a­­gronomiei, medicinei, din dome­niul literar, pedagogic etc. O seamă de conferinţe au cuprins teme politice. Conferinţele au fost urmărite cu viu interes de peste 334.500 de auditori. PROLETM AUTOAWTARMETMNIp-V&’l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 26 (1.831) | Sîmbătă, 1 februarie 1964 ! 4 pagini 20 bani €VeNIM€NT6 Pe şantierele de construcţii Datorită bunei organizări a lucrului pe şantierele de con­strucţii, pe timpul friguros, în numeroase oraşe şi centre mun­citoreşti din regiune constructo­rii de locuinţe lucrează în pre­zent la finisarea a aproape 600 de apartamente. Anul acesta în regiune vor fi date în folosinţa oamenilor mun­cii peste 1.800 de apartamente, precum şi numeroase alte con­strucţii de folos obştesc: şcoli, cămine culturale, cinematografe, dispensare şi altele. La Tg.-Mureş, în străzile Karl Marx şi Tudor Vladimirescu, se vor deschide în primăvară două mari şantiere de locuinţe, care în final vor cuprinde 1.000 şi, respectiv, 2.300 de apartamente. Aici vor fi ridicate 5 blocuri cu cîte 9 etaje la a căror construc­ţie se va folosi pentru prima da­tă în regiune metoda cofrajelor glisante, un volum mare de con­strucţii de locuinţe se va realiza şi în oraşele şi centrele munci­toreşti Reghin, Odorhei, Bălan, Topliţa şi altele. întreţineri de drumuri Din bugetul Sfatului popular al raionului Tg.-Mureş în anul 1963 s-a alocat suma de 3.200.000 lei în scopul lărgirii şi moderni­zării reţelei de drumuri. Din a­­ceastă sumă şi cu contribuţia cetăţenilor din raion s-au cilin­­drat porţiuni pe drumurile Tg.­­Mureş—Bucin şi Tg.-Mureş—Rî­­ciu, pe o lungime de 28 de km. De asemenea, s-au executat lu­crări de întreţinere pe 248 km de drum. BOX. — Azi, 1 fe­bruarie, cu începere de la orele 19 în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureș va avea loc o întîlnire amicală de box între echipele A.S. Armata Tg.-Mu­­reș — Progresul Re­ghin. ★ BASCHET. — In ca­drul celei de-a Vlll-a etape a seriei a ll-a a campionatului repu­blican de baschet, mîine, în sala de spor­turi a I.M.F. din Tg.­­Mureş, de la orele 10, echipa Voinţa Tg.-Mu­­reş va întîlni formaţia Olimpia Bucureşti. De la orele 11 îşi vor dis­puta întîietatea, în a­­ceeaşi sală, echipele masculine din seria I: Ştiinţa Tg.-Mureş — Dinamo Bucureşti, în cadrul etapei a X-a. ★ HANDBAL. — In cadrul fazei intercen­tre a competiţiei de handbal în 7 pentru echipele de juniori dotată cu „Cupa Spor­tul popular", mîine după-masă, cu începe­re de la orele 17, în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureş se vor întrece forma­ţiile S.S.E. Tg.-Mu­reş — S.S.E. Oradea, înainte de acest meci se vor disputa patru jocuri amicale cu în­cepere de la orele 13.30 şi anume: Mu­reşul — S.S.E. II (ju­nioare); S.S.E. II — Ştiinţa (juniori); Har­ghita — S.S.E. I (ju­nioare); Mureşul — Voinţa Odorhei (femi­nin). ★ SCHI. — Duminică dimineaţa de la orele 9 la platoul Corneşti se va desfăşura faza pe oraş a campionatu­lui şcolilor medii şi profesionale la schi. VOLEI. — In sala de sporturi a Centru­lui şcolar agricol din Tg.-Mureş, mîine, 2 februarie, cu începere de la orele 9 vor avea loc întrecerile fazei pe oraş a campionatu­lui şcolar la volei. ★ POPICE. — Asocia­ţia sportivă C.F.R. din Tg.Mureş în colabora­re cu Comisia regiona­lă de popice organi­zează un concurs de popice dotat cu „Cu­pa 16 Februarie", la care participă echipele Locomotiva Sighişoa­ra, C.F.R. Teiuş, Rapid Satu Mare, C.F.R. Alba­­lulia, Rapid Oradea, C.F.R. Tg.-Mureş. în­trecerile vor avea loc pe arena de popice C.F.R., str­­. Tcacenco nr. 19, sîmbătă, 1 fe­bruarie, şi duminică, 2 februarie, de la ore­le 8 şi orele 16.­ ­□□n-AGE­NDA SPORTRVA IN PAGINA A 3-a Tinereţe — însemnări din viata si munca * * tineretului Pregătiri pentru împădurire In vederea refacerii patrimo­niului forestier din regiunea noastră, în acest an vor fi împă­durite 3.200 ha. Pentru această vastă lucrare, s-au făcut o seamă de pregătiri încă din toamna anu­lui trecut. Astfel, pe o suprafaţă de peste 80 ha s-a amenajat tere­nul intr-un fel de terase, în alte locuri au fost­­efectuate lucrări de curăţare şi­ evacuare a arbore­­telor necorespunzătoare. S-au e­­fectuat, de asemenea, importante lucrări în pepiniere în vederea asigurării materialului săditor. Şi pentru adăpostirea oameni­lor au fost luate măsuri din timp. Au fost construite 6 barăci noi din P.F.L., pe lîngă cele exis­tente. La aceste lucrări vor lua parte aproape 3.500 de oameni care vor avea condiţii bune de muncă şi odihnă pe tot timpul desfăşurării lucrărilor de împădurire. Mărirea rentabilică ai gospodăriei — preocupare centrală Datorită ajutorului multilateral primit din partea statului, G.A.S. Sînmiclăuş din raionul Tîrnăveni, s-a dezvoltat mult, şi-a sporit mijloacele de producţie, consolidîndu-se din punct de ve­dere economic-financiar. Consiliul de conducere al gospodăriei a luat măsuri eficace pentru sporirea producţiei agricole la hectar, reducerea perma­nentă a preţului de cost şi extinderea gospodăririi socialiste pî­nă la nivelul brigăzilor şi echipelor, care sînt factori hotărîtori în ridicarea rentabilităţii gospodăriilor de stat. Prin aceste măsuri, cît şi prin extinderea mecanizării lucră­rilor la culturi, aplicarea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice şi naturale şi prin întocmirea unor planuri operative bine chibzuite, care au fost urmărite pe zi, decadă şi lună, anul trecut, deşi condiţiile climatice au fost mai puţin favorabile, gos­podăria a ajuns la o creştere rapidă a volumului de producţie, la reducerea preţului de cost, la rentabilizare. Pentru a ilustra acest lucru, redăm mai jos producţiile medii obţinute anul trecut la principalele culturi cît şi preţul de cost la care s-a realizat tona de produs. Rezultate bune s-au obţinut şi la producţia de portaltoi pen­tru viţa de vie, unde planul de producţie a fost depăşit cu aproa­pe 2 milioane bucăţi, reducîndu-se totodată preţul de cost pe bu­cată de la 0,15 lei planificat, la 0,09 lei. Dacă ţinem cont de tere­nul gospodăriei din Sînmiclăuş, care este în mare parte situat în pantă şi cu o fertilitate naturală mai redusă faţă de alte G.A.S., aceste rezultate pot fi socotite destul de bune. Un loc important în activitatea gospodăriei îl ocupă şi secto­­rul zootehnic) care se află în plină dezvoltare. Gospodăria deţine în prezent peste 900 de capete bovine, iar numărul vacilor cu lapte va ajunge în acest an la peste 450. Paralel cu sporirea nu­mărului de animale, zootehniştii de aici se străduiesc să îmbună­tăţească rasa, de animale existentă, prin selecţionarea celor mai bune exemplare din rîndurile tineretului bovin şi prin buna în­grijire şi furajare. In felul acesta s-a ajuns ca, faţă de alţi ani, producţia de lapte să sporească simţitor, obţinîndu-se anul trecut peste 3.000­­ pe cap de vacă furajată, la un preţ de cost sub cel planificat. Depăşirea planului anual cu 4.000—6.000 litri lapte de către unii mulgători ca Molnár Francisc şi Kőműves Ştefan, de­monstrează că în direcţia sporirii producţiei de lapte gospodăria mai are încă însemnate rezerve nefolosite. Datorită depăşirii producţiilor medii stabilite la hectar cît şi datorită realizării unor produse de calitate, gospodăria de stat din Sînmiclăuş a reuşit ca în anul trecut să reducă preţul de cost planificat, la producţia globală, cu peste 1 milion de lei. Gospodăria a realizat anul trecut o producţie globală în valoare de 10 milioane de lei şi a livrat fondului central al statului pro­­ducţie-marfă în valoare de 8,7 milioane lei, ceea ce înseamnă aproape 400.000 lei la suta de hectare teren. O dată cu creşterea producţiei marfă şi reducerea preţului de cost gospodăria de stat din Sînmiclăuş a devenit rentabilă. Acest lucru fiind exprimat prin acoperirea integrală a cheltuieli­lor din producţia marfă valorificată şi, în plus, prin obţinerea şi a unui beneficiu de aproape 130.000 de lei. Pentru acest an, gospodăria şi-a propus în planul de produc­ţie sarcini sporite. Cele peste 400 ha plantaţii cu vii şi pomi, cît şi sporirea numărului de vaci vor face ca în viitor gospodăria să se profileze în producerea de lapte-fructe. Luptînd în conti­nuare pentru o producţie sporită la hectar şi pe cap de animal, încadrîndu-se în baremul de cheltuieli planificate, lucrătorii de aici vor putea livra statului produse mai multe, mai ieftine şi de calitate superioară, fapt ce va permite creşterea rentabilităţii şi obţinerea de beneficii mult mai mari. Prin aceasta va contribui la mărirea continuă a acumulărilor socialiste necesare dezvoltării şi pe mai departe a economiei naţionale şi a creşterii nivelului de trai a celor ce muncesc. T. GABOR -------------ana-------------­ Producţia la hectar Preţ de cost/tonă Felul culturii în kg. în lei Planificat Realizat Planificat Realizat Grîu 1.800 2.705 1.680 1.030 Porumb 2.800 3.541 1.100 608 Struguri 6.000 8.640 2.206 1.726 EXCURSII Comitetul orăşenesc U.T.M., în colaborare cu Agenţia O.N.T. „Carpaţi“ Tg.-Mureş, organizează în cadrul acţiunilor: Să ne cu­noaştem patria, două excursii in­teresante. Prima excursie, pe itinerarul: Mediaş—Copşa Mică—Sibiu, se va face cu autobuzul, la data de 23 februarie. Costul unui bilet este de 49,50 lei. Cea de a doua excursie va a­­vea loc în zilele de 4—5 aprilie pe itinerarul Turda—Alba Iulia— Deva—Hunedoara. Costul unui bilet este de 90 lei în care intră şi cazarea. înscrierile la prima excursie, se fac la Agenţia O.N.T. şi la or­ganizaţiile U.T.M. pînă la 20 fe­bruarie, iar la cea de a doua pînă la 25 martie a. c. Blocuri de locuințe în strada Berzsenyi din Tg.-Mureș.

Next