Steaua Roşie, martie 1964 (Anul 13, nr. 51-76)

1964-03-01 / nr. 51

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 51 (1.856) Duminică, 1 martie 1964 4 pagini 20 bani INTRODU­CERIA TEHNICII NOI IA SPIT. Ca urmare a sarcinilor trasate de către Congresul al III-lea al P.M.R., baza tehnică-materială a socialis­mului, în ţara noastră, s-a dezvoltat foarte mult, lucru care a determi­nat intensificarea progresului tehnic şi aplicarea largă în producţie a celor mai noi descoperiri ale ştiin­ţei.­­ Şi în agricultură, progresul tehnic a căpătat o dezvoltare neîntîlnită pînă în prezent. Lucrul acesta fiind posibil în urma trecerii la agricul­tura socialistă intensivă, încheierea cu succes a colectivizării a favori­zat şi mai mult dezvoltarea tehnicii agricole. Tractoare, maşini şi utilaje agri­cole noi au fost construite şi se con­struiesc mereu, căutîndu-se ca ele să corespundă atît celor mai exigente cerinţe ale tehnicii mondiale cît şi cerinţelor dezvoltării, noastre eco­nomice. Universalitatea lucrărilor ce se pot executa cu tractorul, sporirea vitezelor la agregatele mobile, folo­sirea agregatelor cu lăţime mare de lucru, iată cîteva din obiectivele care stau în faţa constructorilor de tractoare şi maşini agricole din ţara noastră. Ca urmare a dezvoltării industriei constructoare de maşini, parcul de tractoare şi maşini agricole a fost sporit şi modernizat. Astăzi, ponderea principală în parcul de tractoare o deţin tractoa­rele universale de mare productivi­tate. Tractoarele U-650 au la ba­za construcţiei lor cele mai noi cerinţe ale tehnicii. Acestea sunt tractoare pe roţi cu anvelope pneu­matice, destinate atît pentru lucrări agricole cît şi pentru transport, ca­re se pot deplasa cu viteze situate într-o gamă foarte întinsă. Putînd acţiona atît maşini agri­cole remorcate cît mai ales suspen­date, au un domeniu mai larg de utilizare decît tipurile de tractoare construite anterior, datorită con­strucţiei speciale pe care o are pri­za de putere. Manevrarea şi condu­cerea lor este mult uşurată prin co­manda hidraulică a direcţiei şi prin dotarea tractorului cu un amplifi­cator de cuplu, care permite ca trecerea de la o gamă superioară de viteze la alta inferioară, să se facă fără oprirea tractorului. In construcţia de maşini agricole au fost aduse mereu perfecţionări, a sporit viteza lor de lucru, fapt ca­re aduce o importantă economie de timp şi de muncă, o creştere a productivităţii muncii. Pe linia introducerii tehnicii noi, în S.M.T. din­­ regiunea noastră se înregistrează succese deosebite. La S.M.T. Tg.-Mureş s-a aplicat cu succes metoda semănatului sfeclei de zahăr în benzi, metodă care a­­poi s-a generalizat în întreaga re­giune. Adaptarea semănătorii SU- 29 şi a cultivatorului CPU-4,2 în vederea mecanizării lucrărilor de semănat şi prăşit sfecla de zahăr, aparţine ing. Ştefan Someşan şi mecanizatorilor de la acest S M.T. Dotarea S.M.T. cu dislocatorul de sfeclă, permite micşorarea vo­lumului de lucrări şi a numărului de braţe de muncă necesare la a­ceastă cultură, care în afară de ră­­ritul pe rînd se poate considera în întregime mecanizată. Mecanicul controlor Borbély Martin de la S.M.T. Miercurea-Ni­­raj, a transformat semănătoarea de porumb 2 SPC 2 dintr-o maşină tractată într-o maşină purtată pe tractor dotat cu instalaţie hidrauli­că de ridicare. Perfecţionarea făcu­tă nu modifică cu nimic principiile constructive şi de funcţionare exis­tente, realizîndu-se o simplificare a maşinii originale şi permiţînd crea­rea unor mersuri în gol mult mai reduse în timpul deplasării în lucru a acesteia. Pentru completarea sistemei de maşini privind cultura cartofilor, ca urmare a indicaţiilor primite din partea Comitetului raional de partid Gheorghieni, la S.M.T. Lă­­zarea s-a format un colectiv de specialişti care a proiectat, a con­struit şi a folosit o maşină pentru recoltarea cartofilor care a dat re­zultate bune. ■ Tot la S.M.T. Tg.-Mureş, tova­răşii András Arcadiu şi Nagy Ente­ric au creat un dispozitiv care, a­­daptat la Combina­ţi permite exe­cutarea treieratului trifoiului în foarte bune condiţii. De altfel, a­­cest dispozitiv a fost generalizat în toată ţara. Deoarece regiunea Mureş-Auto­­nomă Maghiară se caracterizează şi prin existenţa unor suprafeţe în­semnate de păşuni, mecanizatorii şi-au spus şi aici cuvîntul creînd o maşină care să permită regenerarea păşunilor îmbătrînite. Maşina s-a construit la S.M.T. Tg.-Mureş de către tov. Dominic Kedves de la Serviciul regional S.M.T. Mecanizarea lucrărilor agricole se extinde din ce în ce mai mult. Lu­crările de întreţinere a culturilor sunt în mare măsură executate me­canizat. La G.A.C. Ernei, mecani­zatorii din S.M.T. Tg.-Mureş au extins mecanizarea şi la stropitul viţei de vie. In ce priveşte organizarea atelie­relor S.M.T. în vederea reparării tractoarelor şi maşinilor agricole, în toate S.M.T. s-a introdus metoda reparării pe posturi specializate, în flux continuu. Calitatea acestor re­paraţii este în mare măsură deter­minată de existenţa şi folosirea a nenumărate dispozitive, creaţii in­genioase ale muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor din aceste uni­tăţi. Atît la S.M.T. Odorhei, cît şi la cele din Sărmaş, Luduş, Tîrnăveni, Miercurea-Ciuc şi în toate celelalte staţiuni, tehnica nouă se afirmă pe zi ce trece tot mai mult. Mergînd în pas cu progresul teh­nic, mecanizatorii vor folosi mai raţional timpul de lucru, vor obţi­ne rezultate mai bune în muncă, vor ajuta în măsură substanţială la sporirea producţiei agricole. ing. M. MARINESCU Centrul permanent de instruire S.M.T. Tg.-Mureş LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTA Zeci de tineri, îndrăgostiţi deopotrivă de muncă, poezie şi cintec, îşi petrec o parte din timpul liber la Şcoala populară de artă din Tg.-Mureş, unde au prilejul să-şi dezvolte aptitudinile artistice, să pătrundă în universul de frumuseţi nebănuite al cîntecului şi jocului nostru popular. In fotografie : Muncitorul betonist Szabó Victor din clasa I vioară, exersează cu multă atenție la vioară. Cantităţi sporite de mărfuri pentru locuitorii satelor Cooperativele de consum pun la dispoziţia locuitorilor de la sate cantităţi tot mai mari de mărfuri în sortimente variate. Potrivit datelor statistice, anul trecut ele au desfăcut produse a căror valoare (în preţuri com­parabile) se ridică la peste 19 miliarde lei, adică cu peste 71 la sută mai mult decît în 1959. S-au produs schimbări şi în structura vînzărilor de mărfuri. A sporit, de pildă, cantitatea de produse de uz îndelungat: mobi­lă, aparate de radio, televizoare, maşini de cusut, maşini de spă­lat rufe, frigidere, motorete, mo­tociclete, ceasuri, aparate de fo­tografiat etc. Faţă de 1959 volu­mul articolelor electrotehnice vîndute la sate a sporit în 1963 de aproape 3,5 ori, al mobilei de aproape 3 ori, al articolelor cul­tural-sportive de peste 3 ori, iar al cărţilor de aproape 7 ori. Au sporit mult cantităţile de textile, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole de galanterie, cosmetică şi parfumerie. De asemenea, au fost desfăcute mari cantităţi de materiale de construcţie. Cooperaţia de consum şi-a lăr­git şi modernizat simţitor re­ţeaua de desfacere. Numai în ul­timii patru ani au luat fiinţă la sate peste 3.000 de unităţi pen­tru desfacerea mărfurilor cu a­­mănuntul şi de alimentaţie pu­blică, din care mai mult de ju­mătate funcţionează în clădiri noi şi sunt înzestrate cu utilaje moderne. (Agerpres) Veşti de la Vlahiţa Urmărirea respectării termene­lor de aplicare în producţie a fiecărei măsuri tehnico-organiza­torice propuse, a făcut ca în timpul scurs din acest an, la Uzinele de fier din Vlăhiţa, raio­nul Odorhei, în cinstea sărbăto­rii aniversării eliberării pa­triei, să se obţină zilnic peste plan aproape o tonă şi ju­mătate de fontă. Printre princi­palele îmbunătăţiri aduse proce­sului tehnologic se numără: „Mecanizarea desfundării orifi­­ciului de evacuare a fontei din furnal", „Mecanizarea transpor­tului nisipului în hala de turna­re", etc. M­ESAJUL adresat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională de la Florenţa Răspunzînd cu plăcere la rugă­mintea Comitetului internaţional de pregătire al Conferinţei internaţio­nale a tineretului şi studenţilor pen­tru dezarmare, pace şi independenţă naţională, doresc să adresez confe­rinţei un călduros salut şi să asigur pe toţi participanţii de profunda mea simpatie faţă de iniţiativa dv. Problemele care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt probleme ar­zătoare ale epocii noastre care afec­tează destinele tuturor popoarelor. Suprema garanţie a păcii, nece­sitatea imperioasă pentru progresul material şi spiritual al societăţii umane, este fără îndoială dezarma­rea generală şi totală. Totodată cauza păcii nu poate fi despărţită în zilele noastre de cauza independenţei naţionale a popoarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde în bună măsură de poziţia şi contribuţia tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste consideren­te, Guvernul Republicii Populare Române a supus Adunării Generale O.N.U., încă, din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte şi organizaţiile internaţionale, ar urma să le ia pentru promova­rea în rîndurile tineretului a idei­lor păcii, respectului reciproc şi în­ţelegerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale O.N.U., împreună cu alte 25 de delegaţii, delegaţia română a pre­zentat un proiect de Declaraţie in­ternaţională în această problemă care, conform hotărîrii adoptate, ur­mează să fie dezbătut în vederea elaborării finale la cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Sîntem convinşi că principiile şi idealurile înscrise în proiectul de Declaraţie prezentat la O.N.U., vor găsi înţelegere ţi aprobare din par­tea tuturor guvernelor ca şi a orga­nizaţiilor de tineret din lumea în­treagă. însăţi Conferinţa dv. consti­tuie o manifestare a dorinţei ţi a hotărîrii tineretului lumii de a trăi in pace, într-o lume fără arme şi războaie, în care fiecare popor să fie liber ţi egal în drepturi cu ce­lelalte. Urez deplin succes Conferinţei în realizarea nobilelor sale ţeluri. Succesele unui harnic colectiv Deşi lunile de iarnă sunt mai puţin prielnice producţiei la Fa­­brica de ţigle şi cărămizi „HER­CULES“ din Tîrnăveni, totuşi, prin aplicarea cu succes a unor măsuri tehnico-organizatorice, ca de pildă: fasonarea la cald a ţi­glelor cu aburi supraîncălziţi; reducerea la minimum a umidi­tăţii la fasonarea produselor; fo­losirea ramelor metalice (în lo­cul celor de lemn) la uscarea cărămizilor etc., harnicul colec­tiv al fabricii a înregistrat suc­cese remarcabile. Astfel, pînă la data de 24 fe­bruarie a. c., unitatea şi-a depă­şit planul cumulat pe primele 2 luni ale anului cu 6,5 la sută la producţia globală şi cu 4,2 la su­tă la producţia marfă, producînd pînă la această dată 389.000 buc cărămizi peste plan. Comparînd rezultatele obţinu­te cu angajamentele luate, rezul­tă că, în această perioadă, obţi­­nîndu-se peste plan o producţie globală în valoare de 120.000 lei şi o producţie marfă în valoare de 84.000 de lei, colectivul de muncă al fabricii şi-a realizat în proporţie de 27,9, respectiv 18,7 la sută angajamentele anuale la aceşti doi indicatori valorici im­portanţi ai producţiei. Preocuparea organizaţiei de partid din unitate pentru men­ţinerea acestui ritm al produc­ţiei, analizele sistematice ale problemelor cu privire la mer­sul producţiei, precum şi elanul acestui harnic colectiv, sunt ga­ranţii sigure că şi de acum îna­inte sarcinile de plan vor fi în­deplinite şi chiar depăşite. EUGEN HANCU corespondent voluntar ÎN TURNEU Zilele acestea, secţia maghia­ră a Teatrului de stat din Tg.­­Mureş întreprinde un turneu prin raioanele Ciuc şi Odorhei. In a­­cest turneu artiştii teatrului vor prezenta în mai multe comune şi sate din cele două raioane, piesele „Grădina cu trandafiri" de Andi Andrieş şi „Scandaloa­sa legătură" de Priestly. In a­­ceastă iarnă actorii Teatrului de stat din Tg.-Mureș au prezentat în satele regiunii aproape o su­tă de spectacole. PENTRU O RECOLTA BOGATA In vederea ridicării producţiei la hectar, colectiviştii din Sîn­­georgiu de Mureş, acordă o deo­sebită importanţă fertilizării so­lului. Astfel, pe terenurile arate din toamna trecută, colectiviştii au transportat pînă zilele trecu­te aproape 1.000 tone de gunoi de grajd. Cele mai mari cantităţi de gunoi de grajd au fost trans­portate pe terenurile unde se va cultiva porumb, legume şi sfeclă de zahăr. In această muncă se evidenţiază Alexandru Opriş, Ni­­colaie Kiss, Adalbert Boni şi mulţi alţii.­­)□-----------­ Fruntaşi la contractări Cunoscînd avantajele pe care rezultate le-au obţinut comune­le au în urma vînzării lînei pe le: Cerghid cu 1.200 kg, Bahnea bază de contract, tot mai mulţi cu 900 kg, Bălăuşeri aproape colectivişti din raionul Tîrnăveni 1.000 kg şi altele, încheie contracte cu statul pen-­­ tru acest produs. SIMION BOCHIȘ Pînă acum cele mai frumoase corespondent voluntar Din fonduri de mică mecanizare, la întreprinderea de reparaţii auto nr. 2­­din Tg.-Mureş, a fost confecţionat şi dat în folosinţă un spălător mecanic pentru piesele motoarelor. In 8 ore se pot spăla piesele a 24 de motoare, ceea ce înseamnă o creştere de 10 la sută a productivităţii muncii faţă de ve­chiul procedeu de spălare. Cîştigătorii concursului De curînd la căminul cultu­ral din Sînpaul, raionul Luduş, a avut loc un interesant con­curs „Cine ştie cîştigă" Concu­renţilor, care n-au fost alţii de­cît colectiviştii participanţi ac­tivi la învăţămîntul agrozoooteh­­nic de masă, li s-au pus între­bări privitoare la cultura plan­telor de cîmp şi zootehnie. Concurenţii au dat dovadă de ------------- ■, — o bună pregătire, răspunzînd frumos şi corect la întrebările puse. Premiaţii acestui concurs au fost colectiviştii: Valeria O­­priş, Ioan Lörincz, care s-au cla­sat pe locurile I şi II, iar locul trei a fost ocupat de Coloman Cizmaş şi Iosif Székely. IOAN PATAKI corespondent voluntar „In noul cartier" (str. Babits—Tg.-Mureş). Fotografie: C. SZÁSZ LA PREDAREA SCHIMBULUI... In oceanul de zăpadă întins peste culmile din jurul Gălăuţa­­ţului, clădirea Complexului de industrializare a lemnului pare o uriaşă navă prinsă între ghe­ţari. Uite, colo în susul Mure­şului îţi ridică semeaţă prora; spre bazinele de buşteni îţi are pupa ... Coşurile-­ ţi catargul cel mare le-au împînzit firele antenelor. In contrast cu încremenirea iernii de afară, iluminaţia feeri­că a lămpilor fluorescente deno­tă că, dincolo de pereţii de sticlă ţi beton, e viaţă, veselie. Intr-adevăr, veselia muncii ţi vieţii noi care cu aproape două­zeci de ani în urmă a descătuşat avînturile poporului, freamătă din plin de-a lungul imenselor hale­ţi în aceste ceasuri ale nop­ţii unui Taur neîndurător. Ba, pare că cu cît se apropie orele cînd sirena va anunţa predarea schimbului, iureşul hărniciei pu­ne tot mai mare stăpînire pe oa­meni ţi uriaşe agregate. Mai înal­te devin stivele de placaj, de plăci aglomerate ţi celulare, mai sus ţîţnesc victorioase săgeţile graficelor. — Se împlinesc cinci ani de la darea în funcţiune a comple­xului nostru. Vrem să întîmpi­­năm cu noi realizări în muncă, acest eveniment, ţine să precizeze Ioan Şaska, secretarul organiza­ţiei de partid pe schimbul B. Şi, vrînd parcă să confirme cele spuse, dădu drumul presei, să încleşteze teancul de plăci împa­chetate cu grijă de Aurelia Ben­­driş şi ajutoarele sale. Acelaşi lucru se petrece şi la maşina condusă de Ludovic Csordás şi toate celelalte. Am aflat însă, că secretarul nu-mi spusese decît în parte ceea ce voiam să aflu. Nu numai în cinstea evenimentului amintit oamenii obţin succese frumoase. Hărnicia îţi spune cuvîntul şi în rezultatele în îndeplinirea anga­jamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberă­rii patriei, îţi cîntă melodia în fiecare zi a anului la fiecare loc de muncă. Modestia şefului de echipă de la presa 2, nu m-a uimit, precum nu m-au uimit nici spusele maistrului principal al schimbului, tovarăşul Valen­tin Mincsor, care întrebat fiind despre rezultatele de azi ale oa­menilor din schimbul său, după ce-şi consultă rigla de calcul, îmi răspunde cît se poate de firesc: 119 la sută..* (Oamenii aceştia spun cu atita modestie în glas şi atît de firesc lucruri mari, ca şi cum ar spune bunăoară că afară e frig. Bag­­seama, sînt obişnuiţi cu procen­te ridicate de­asupra sutei! întreb pe muncitoarea Vasili­­ca Simionescu din echipa lui Csordás. — Cîte presări trebuie să realizaţi astăzi? — 52. — Şi, cîte aţi făcut? — 60... Poate, fără să vreau, ochii mi-au exprimat mirare, căci harnica muncitoare se grăbi să adauge în accentu-i moldovenesc: — Ata facem în fiecare zi, lăsăm în urmă planul. Doar nu degeaba ne-au pus la panoul de onoare din Toplița!... Şi, har­nică, s-a apucat să împacheteze o nouă stivă de placaj... Cu Valentin Mincsor, maistru principal al schimbului, abia reu­şesc să schimb cîteva cuvinte. Poate calculele făcute de el zil­nic asupra îndeplinirii normelor, poate ţi faptul că e student al Institutului politehnic i-au irţi­­pregnat cuvintelor o conciziune ţi precizie matematică. Dar, oare mai e nevoie de cuvinte cînd ci­frele vorbesc în locul lor: 32 m c placaj peste plan realizat de oa­menii din schimbul B în luna ianuarie, 12 m c în prima jumă­tate a lui februariei! Reuşesc însă să stau de vorbă mai mult cu muncitoarea Aure­lia Bendriţ. Şi-a terminat lucrul de azi şi nu aţa oricum, ci rea­­lizînd 21 de stive pentru prefă, în loc de 15 cîte prevedea pla­nul. ... Venise în fabrică în urmă cu cinci ani, aducînd pe obra­jii pe care trandafirii au înflo­rit numai în 17 primăveri, toată rumeneala florilor de prin poie­nile Voșlobenilor. Auzise că s-a construit o mîndră fabrică cum nu era alta pe valea Mureşului. A învăţat meseria, a crescut o dată cu complexul. Aici în pri­mul an devine atem­istă. In anul trecut, datorită hărniciei a pri­mit înaltul titlu de membră de partid. Aici l-a cunoscut şi pe Andrei. Şi-au unit cărările vieţii. Soţul a terminat şcoala medie iar acum urmează o şcoală de partid. Au­relia a rămas la 7 clase, dar a realizat ceva mai de preţ. A dă­ruit vieţii pe Radu cel dolofan şi care acum, ia 6 luni, se si­leşte să facă primii păţi. ... O simplă apăsare pe buton şi de culoarele îţi potolesc frene­zia. Mai sînt cîteva minute pînă la intrarea schimbului C. Maşi­nile trebuie predate în cea­­ mai perfectă stare de funcţionare. Traian Ciubucă şi Ioan Pop, conducători de deruloare se în­­vîrt în jurul maşinii. Duc cuţitele la ascuţit, controlează şi curăţă piesele. Asemenea unor învingă­tori pe hipodrom, care mîndri­ţi fericiţi, lovesc crupele cailor, păl­­mile celor doi, mîngîie fiecare parte a maşinii care le-a ascultat întocmai porunca ajutîndu-i să depăşească ţi azi sarcina de plan dînd fiecare cîte un metru cub şi jumătate de furnir peste plan. ... Statul major al celor 5 maiştri ai schimbului , aşteaptă semnalul sirenei pentru a porni cu forţe sporite la atacarea buş­tenilor şi transformarea lor în furnir, placaj, plăci celulare, plăci aglomerate, binare... Un sunet prelung tulbură liniştea văilor din jur. In fabrică se aude mai slab, fiindcă cele mai multe ma­şini merg în continuu. Cu o săp­­tămînă, în urmă s-a introdus în cea mai mare parte predarea schimbului din mers. Cele circa 30 de minute cîte se pierdeau cu ducerea la magazie a mate­rialului rămas nelucrat şi readu­cerea lui de către schimbul ur­mător, sînt acum folosite din plin, lucru care se reflectă asu­pra depăşirii planului şi asupra îmbunătăţirii calităţii produselor. ... Ies o dată cu muncitorii schimbului­­. Las în urmă zum­zetul­­plăcut al maşinilor mînuite de astă dată de cei din schimbul al treilea. Oamenii rîd, fac glu­me pe seama frigului de afară. După o zi de muncă rodnică se îndreaptă spre casă unde îi aş­teaptă cu drag familiile lor. Din autobuz privesc în urmă complexul, care, încremenit în­tre valuri de zăpadă pare o navă încleştată între gheţuri. Nimeni nu ştie că pe această „navă“ cu cîteva minute mai înainte mun­citori ca Elvira Oprea, Ileana Goia, Valentin Biro, Alexandru Ţăran, Olga Kondor, Trifan Lascu şi mulţi alţii, prin hărnicia lor, şi-au înscris realizările în rindul miilor de succese, pe care oamenii muncii din patria noastră sub conducerea gloriosului partid, le înfăptuiesc zi de zi și ceas de ceas. M. FILIMON * *

Next