Steaua Roşie, martie 1964 (Anul 13, nr. 51-76)

1964-03-01 / nr. 51

2 întrecerea socialistă — factor important în realizarea sarcinilor economice Consiliul local al sindicatelor din Tg.-Mureş — după cum s-a subliniat la conferinţa locală a sindicatelor care a avut loc re­cent — a desfăşurat în ultimul timp o muncă rodnică îndru­­mînd şi controlînd activitatea sindicatelor din întreprinderile şi instituţiile din raionul şi ora­şul Tg.-Mureş. Consiliul local, îmbunătăţindu-şi necontenit me­todele şi stilul de muncă, a a­­cordat sindicatelor un sprijin important orientîndu-le activita­tea spre principalele probleme ale producţiei şi activităţii so­­cial-culturale. Ca urmare, a cres­cut rolul sindicatelor în viaţa întreprinderilor, instituţiilor şi a unităţilor agricole de stat, ca­pacitatea lor în organizarea şi mobilizarea colectivelor de mun­că la realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Avînd în vedere rolul impor­tant al sindicatelor în organiza­rea întrecerii socialiste pentru antrenarea maselor de munci­tori la realizarea sarcinilor de plan, îmbunătăţirea calităţii şi sporirea producţiei industriale şi agricole, conferinţa a acordat o atenţie deosebită dezbaterii acestei probleme. Darea de seamă, delegaţii şi invitaţii care au luat cuvîntul au scos în evidenţă faptul că în ultimii doi ani întrecerea socia­listă a fost organizată şi con­dusă mai bine. Ea a avut la ba­ză obiective concrete, de mare însemnătate. Sindicatele s-au in­teresat mai mult de crearea condiţiilor tehnico-materiale participanţilor la întrecere în vederea îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor luate. S-a ţinut o evidenţă mai clară şi operati­vă a rezultatelor obţinute în în­trecere, au fost luate măsuri în ceea ce priveşte stabilirea şi sti­mularea evidenţiaţilor şi frun­taşilor în întrecerea socialistă. Consiliul local al sindicatelor, după ce au fost antrenate în în­trecere grupele pe ramuri de producţie, a organizat studii la Termocentrala din Fîntînele, Fabrica de conductori, Ilefor, I.R.A. nr. 2, întreprinderea de construcţii și alte întreprinderi, urmărind aplicarea hotărîrii pri­vind desfășurarea întrecerii so­cialiste. Pe baza studiilor și a măsu­rilor stabilite, s-au organizat în vederea generalizării experien­ţei înaintate, schimburi de ex­perienţă la întreprinderea de construcţii, I.I.S. , „Electro-Mu­­reş", Fabrica Metalltehnica şi Iprofil „23 August". Schimburile de experienţă au contribuit la introducerea şi aplicarea într-un număr însemnat de întreprin­deri tîrgumureşene a celor mai bune metode de organizare a întrecerii socialiste, ca perma­nentizarea muncitorilor pe fa­ze de lucru, controlul interfa­­zic şi altele. Folosind experienţa acumula­tă, sindicatele din întreprinde­rile de pe raza raionului şi a o­raşului Tg.-Mureş, sub conduce­rea organizaţiilor de partid, au antrenat în întrecere în anul 1963 — 141 de secţii, sectoare şi şantiere, 648 de brigăzi, 1 020 de echipe, care cuprind aproape toţi muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii care lucrează nemijlocit în producţie. Roadele însufleţitei întreceri socialiste a făurarilor de bunuri materiale au fost scoase în evi­denţă de mai mulţi delegaţi şi invitaţi la conferinţă. Raportul a trecut în revistă succesele ob­ţinute de unele colective de mun­că antrenate în întrecere, care au obţinut rezultate din cele mai bune în îndeplinirea anga­jamentelor luate. Ca urmare, pla- Adunări de dări de seamă şi alegeri sindicale nul producţiei globale şi marfă al întreprinderilor din raionul şi oraşul Tg.-Mureş a fost rea­lizat şi depăşit. In acelaşi timp, într-un număr însemnat de între­prinderi s-a îmbunătăţit calita­tea la majoritatea produselor corespunzînd exigenţelor cresein de ale consumatorilor din ţară şi de peste hotare. In urma succeselor repurtate anul trecut în cadrul întrecerii socialiste, în întreprinderile tîr­­gumureşene au fost declaraţi 2 684 fruntaşi ai întrecerii, 161 de echipe fruntaşe, 145 de bri­găzi, mai multe secţii, sectoare şi şantiere. Mai mulţi vorbitori, printre care Alexandru Kurta de la­­ profil „23 August“ din Tg.-Mu­reş, a subliniat ajutorul pe ca­re l-a primit comitetul sindica­tului din întreprindere din par­tea Consiliului local, că în în­trecerea socialistă au fost cu­prinşi toţi angajaţii din sectoa­rele productive. Sub conducerea comitetului de partid, sindicatul nostru — arăta vorbitorul — contribuie din plin la îndeplini­rea angajamentelor luate pentru anul.acesta. Astfel, noi am reu­şit să realizăm şi să depăşim planul la producţia globală şi marfă, pe luna ianuarie a.c., în procent de 101 la sută şi, res­pectiv 102 la sută. In această perioadă am introdus un nou procedeu de finisare superioară şi la execuţia mobilei ce o pro­ducem pentru piaţa internă. Referindu-se la felul cum se desfăşoară întrecerea socialistă la Depoul de locomotive din Tg.­­Mureş, Gheorghe Milică a ară­tat că în cadrul unităţii au fost formate 45 de brigăzi de locomo­tivă, care se întrec între ele, şi că graficele întrecerii din luna ianuarie au înscris la rubrica e­­conomii de carburanţi conven­ţionali 200 de tone cu care s-au remorcat 54 de trenuri pe dife­rite distanţe. Darea de seamă şi mai mulţi vorbitori au scos în evidenţă şi faptul că mai sunt unele comitete sindicale, ce-i drept puţine la nu­măr, care nu au reuşit să an­treneze­ toţi muncitorii în între­cerea socialistă pentru îmbună­tăţirea calităţii produselor sau cel puţin să sprijine conducerile tehnico-administrative în întă­rirea controlului calităţii produ­selor realizate, pentru ca pe poarta întreprinderii să nu iasă produse de slabă calitate. Asemenea cazuri de refuzare a unor produse s-au semnalat la întreprinderea „Electro-Mureş". Mai multe refuzuri de covoare, oglinzi şi ţesături s-au înregis­trat la I.O.I.L., la Fabrica de confecţii „Mureşul" şi alte în­treprinderi. Lipsuri în ceea ce priveşte ca­litatea execuţiei la unele lucrări s-au constatat şi cu prilejul re­­cepţionării unor blocuri de lo­cuinţă şi construcţii industriale. Unele lucrări executate de T.R.C. au trebuit chiar refăcute, nece­­sitînd cheltuieli suplimentare. Se impune ca sindicatele din întreprinderi şi­ instituţii să or­ganizeze întrecerea socialistă în aşa fel ca aceasta să aibă la ba­ză obiective legate de cele mai importante probleme specifice întreprinderii respective. Iar în întreprinderile în care realiza­rea planului de producţie încă nu are loc ritmic, comitetele sindi­cale trebuie să sprijine condu­cerile administrative pentru crea­rea de condiţii materiale cores­punzătoare realizării planului, ca întrecerea socialistă să se poată desfăşura la nivelul ce­rut. Traducînd în viaţă hotărîrile luate de conferinţă, Consiliul lo­cal al sindicatelor din Tg.-Mureş sub conducerea directă a comi­tetelor orăşenesc şi raional de partid şi sub îndrumarea Consi­liului regional al sindicatelor, va reuşi să dea un ajutor şi mai substanţial comitetelor sindicate­lor pentru mobilizarea tuturor colectivelor de muncă de pe ra­za sa de activitate la realizarea sarcinilor de plan și a angajamen­telor luate în întrecerea socia­listă în cinstea celei de-a XX-a aniversării a eliberării patriei. M. MEGHEŞ F-- I--I­--1 Premierea activiştilor sportivi voluntari fruntaşi activitatea depusă de către activiştii sportivi voluntari. Cu acest prilej, tovarăşul Ioan Bogdan, preşedinte­le consiliului regional al U.C.F.S. şi preşedintele comisiei regionale de or­ganizare a Spartachiadei Republica­ne, a vorbit despre sarcinile ce re­vin activiştilor sportivi voluntari şi măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea bunei organizări a Spar­tachiadei Republicane. La sfîrşitul şedinţei festive un număr de 120 activişti sportivi vo­luntari fruntaşi au fost premiaţi cu diferite obiecte şi materiale. Prin­tre aceştia se numără Pintea Iuliu, György Boer (lupte), Carol Székely, Nicolae Năsăudeanu (fotbal), Vic­tor Vintilescu (popice), Mihai Gre­­benişan, Ludovic Berekméri (hand­bal), György Géza (nataţie), Ştefan Csiki (alpinism), Ioan Kadar tu­rism), Ladislau Grün, Eduard Geor­­gescu (volei) şi alţii. Consiliul regional U.C.F.S. din Tg.-Mureş a convocat o şedinţă fes­tivă cu prilejul căreia s-a analizat — o— — Noi mecanisme pentru forestieri In sectorul de exploatare Va­lea Seacă , aparţinător între­prinderii forestiere Topliţa, a fost dat în exploatare de curînd un funicular pentru scos­ apropia­­tul a 20.000 de m­c de material lemnos. De asemenea în şase parchete s-au instalat funiculare noi, un însemnat număr de ram­­pe de încărcare şi descărcare a buştenilor au fost dotate cu ins­talaţii moderne de ridicat. In mijlocul colectiviştilor Organizaţia U.T.M. a claselor a X-a A, B şi C de la Şcoala medie din Luduş, a pregătit un frumos program artistic cu care s-au de­plasat în mijlocul colectiviştilor din Gheja. Programul, la care şi-au dat concursul utemiştii fruntaşi la învăţătură ca: Susana Olaru, Zoe Gorcea, Ovidiu Stoica şi alţii, s-a bucurat de succes. IOAN SABAU elev Programul Universi­tăţii populare din T­îrgu-Mureş în ziua de 2 martie 1964. 1. Ciclul Romînia socialistă: Progresul tehnic în econo­mia R.P.R. — Conferenţiar Madaras Paraschiva prof. 2. Ciclul Geografia economică şi politică a lumii: Transportul şi comerţul în R.P.R. — Conferenţiar Tö­rök Francisc, prof. 3. Ciclul Literatura română şi universală: Clasicismul francez — Con­ferenţiar­ Ioan Chereji. 4. Ciclul Pagini din Istoria ar­telor: Formele simple instrumen­tale. Suita. Conf Csiki Boldizsár, secretar artistic la Filarmonica de stat Tg.­­Mureş. 5. Medicină și biologie: Ulcerul gastric şi duodenal — Conferențiar Dr. Málná­­si Géza, conf. univ. STEAUA ROȘIE PE SCURT DE LA CORESPONDENŢI VOLUNTARI • Cu ocazia dării de seamă a comisiei de femei din G.A.C. Tîrnăveni, ţinută în faţa a pes­te 400 de participante, s-a scos în evidenţă, printre altele, ac­tivitatea rodnică a crescătoare­lor de păsări Lenuţa Maier şi Maria Lăscudean, care, prin munca lor conştiincioasă au contribuit mult, atît la spori­rea veniturilor G.A.C., cît şi la aprovizionarea oamenilor muncii din oraş cu păsări şi ouă. Cele două crescătoare de păsări aşteaptă acum, cu pu­­terniţele pregătite, sosirea ce­lor 7.000 pui de o zi pe care îi vor creşte în acest an. (VASI­LE LASCUDEAN) • Recent, echipa artistică a clubului sindicatelor din So­­vata, raionul Tg.-Mureş, a pre­zentat la Fîntînele, în fața u­­nui numeros public, opereta „Vînt de libertate“ de Duna­­evski, care s-a bucurat de un binemeritat succes din partea spectatorilor. (EMERIC PA­­R­OT) • Peste 500 de spectatori au admirat zilele trecute la Filea, raionul Topliţa concur­sul echipelor culturale din sa­tele Răstoliţa, Bistra, Deda şi Filea. Mult apreciate au fost: Corul, compus din peste 100 de persoane, al satului Deda, brigada artistică de agitaţie din satul Bistra, care s-a cla­sat pe locul I, precum şi sui­ta de dansuri prezentată de e­­chipa din Filea. Mult aplau­daţi au fost şi soliştii vocali: V. Uieş din Deda, Gheorghe Păşcan din Bistra şi Ioan Isai din Deda. (IONT BÎNDILA) • înarmaţi cu cunoştinţe teoretice, elevii anului III B de la Grupul şcolar petrol­­chimie din Tîrnăveni, îşi des­făşoară practica în producţie la secţie, alumină a Combina­tului chimic din localitate. Cunoscînd procesul tehnolo­gic, cea mai mare parte a ele­vilor, ca de pildă, Adrian Cer­­nău, Florian Graur, Vasile Jol­­doş şi alţii au reuşit să înlo­cuiască cu succes muncitorii la supravegherea cuptorului de klinkerizare, la morile de măcinat, la filtre presă ş.a. (VASILE LAZA) La G.A.C Răzoare Colectiviştii din Răzoare, raionul Luduş, se pre­­gătesc temeinic pentru buna desfăşurare a cam­paniei agricole de primăvară. Pentru obţinerea de producţii sporite la hectar, consiliul de condu­cere a luat măsuri din timp în scopul pregătirii terenului destinat culturilor de primăvară. Ast­fel, în cursul acestei ierni au fost stabilite supra­feţele ce vor fi lucrate de fiecare brigadă, indi­cîndu-se fiecăruia şi suprafeţele de teren ce le au de îngrăşat cu gunoi de grajd. Pînă în prezent s-au transportat în cîmp peste 800 tone de gunoi de grajd. De asemenea au fost trimise seminţele la laboratorul regional de unde au şi venit cu buletinul roşu. MARIA PRECUP corespondent voluntar ­nc DimacD­ 52.000 LEI ECONOMII 52 000 In această perioadă, mecani­­conomii în valoare de datorii de la S.M.T. Luduş, acor­­de lei, dă o atenţie deosebită pregăti- La obţinerea acestor economii rii inventarului necesar campa- au contribuit­ şeful de atelier niei de primăvară şi obţinerii Finest­­oja, mecanicul contra­­unor economii însemnate prin lor Mihai Kulcsár, precum şi şe­fa de brigadă Francisc Gulaci, recondiţionarea unor piese. . . .­­ ....­­ , Teofil Oroian, Ştefan Oancea şi Astfel, recondiţiomnd punţi Ni­colae olaru, din spate, coroane lamburi şi al- NICOLAE BABANCIUC rele, ei au reuşit să realizeze e- corespondent voluntar Aspect parţial al construcţiilor de locuinţe din cartierul „Drumul taberei“ din Capitală. (Foto: 1. DUMITRU) Faza intercomunală şi interîntreprind­eri a concursului cultural artistic Acum cîteva zile, s-a desfăşu­rat la Reghin faza interîntre­­prinderi a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, etapa a Il-a, la ca­re au participat formaţiile de la C.I.L., I.F., I R.U.M. şi Ilefor. Şi iată că timp de cîteva cea­suri, pe scena Casei raionale de cultură, în faţa a peste 500 de spectatori, au evoluat rînd pe rînd toate formaţiile artistice. Un viu interes a trezit în rîndul spectatorilor, echipa artistică a I.F., care a prezentat tabloul co­regrafic: „Cîntă pădurea de brazi" Acest tablou a înfăţişat via­ţa nouă pe care o duce munci­torul forestier de azi. De multă popularitate şi simpatie s-a bu­curat şi formaţia de mandoline de la C.I.L. Cîntecele: „Slavă partidului" şi „Floare bănăţeană", au fost interpretate cu măiestrie de talentaţi artişti. De asemenea, şi suitele de dansuri executate de formaţiile artistice ale I.R.U.M., Ilefor şi I.F. au prile­juit spectatorilor adevărate cli­pe de desfătare, prin frumuse­ţea folclorului local. La acest concurs formaţia artistică de dansatori a Ilefor a prezentat pentru prima dată dansul ritmic romînesc, „Hop-Şa". Cu aplauze furtunoase a fost răsplătit şi so­listul instrumentist Ioan Fran­­deş de la I.F., care a executat cu măiestrie vestitele doine ale ţapinarului de pe Valea Gur­­ghiului. Sfîrşitul concursului a fost marcat de un puternic şi înde­lungat ropot de aplauze. „Trio- Oprea", vestiţii dansatori ai „bărbuncului" şi „căluşerului", au asaltat timp de cîteva minute scena. Aşa a luat sfîrşit întrecerea ar­tiştilor amatori din oraşul Re­ghin la faza orăşenească a celui de-al VH-lea concurs al forma­ţiilor artistice. ♦ Duminica trecută, a avut loc, î­n sala căminului cultural din Gălăuţaş, raionul Topliţa, faza intercomunală din etapa a Il-a a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori la care s-au prezentat formaţiile de cor, brigăzi de agitaţie, solişti vocali, instrumentişti, echipe de dansuri şi solişti dansatori din oraşul Topliţa şi comunele Lun­­ca Bradului, Hodoşa, Gălăuţaş, precum şi satele Topliţa-Vale şi Călimănel. La sfîrşit, juriul a selecţionat şi promovat pentru faza raiona­lă, pe cele mai bune formaţii participante la întrecere.­­ Zilele trecute, pe scena cămi­nului cultural din Sărmaş, ra­ionul Luduş, în faţa a peste 400 de spectatori, s-a desfăşurat faza intercomunală a celui de-al VII- lea concurs al formaţiilor artis­tice de amatori, (faza a II-a) unde s-a întrecut echipele din comunele Sărmaş, Miheş Cîmpie, Balda, Sărmaşul Sat, Sărmaşul Gară. Au fost mult apreciate de că­tre spectatori, corul comunei Sărmaş şi echipa de dansuri din satul Balda, care au fost clasa­te pe primele locuri. Bine pre­gătită a fost şi brigada de agita­ţie a satului Sărmăşel Gară, ca­re a prezentat un frumos montaj literar. VASILE MAN, AUREL TREBICI NICOLAE RADU coresp. voluntari Fertilizează solul Dornici să obţină şi în acest an producţii bune la hectar, colectiviştii din Ulieş acordă o mare atenţie fertilizării solului. Pe terenurile destinate cultivării porumbului pentru obţinerea unei producţii medii de 5.000 kg boabe la ha, pe suprafeţele ce se vor însămînţa cu sfeclă de za­hăr, floarea-soarelui, cartofi etc., colectiviştii au transportat peste 2.950 tone de gunoi de grajd. O atenţie deosebită au acordat şi îngrăşării păşu­nilor pentru a asigura o cantitate sporită de masă verde la ha. Pe păşuni au fost transportate pînă acum peste 420 tone de gunoi de grajd. VALENTIN ZAHAN corespondent voluntar intreprind­erea „Industria Tehnică medicală“ din Capitală întreprinderea „Industria Teh­nică Medicală" din Capitală va produce în cursul anului 1964 noi sorti­mente de apara­­taj şi utilaj me­dical. In fotografie: Se fac ultimele verificări la un nou lot de staţii mijlocii de ste­rilizare chirurgi­cală. (N. BON­DAR). DUMINICA, 1 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Pri­veşte înapoi cu mînie. Progresul: filmul Cind vine pisica. Steagul ro­şu: filmul Valsul nemuritor. Tinere­tului: filmele Luna de miere fără bărbat şi Nu eşti singur. Muncito­resc: filmul Codin. Flacăra: filmul Drumul spre chei. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Escondida. GHEORGHIENI — Mioriţa: fil­mul Tudor, seriile I­II. LUDUŞ — Flacăra: filmul Marele drum. MIER­CUREA CIUC — Harghita: filmul Tudor, seriile I­II. ODORHEI — Muncitoresc: filmul A dispărut o navă. REGHIN — Victoria: filmul Tinereţea lui Maiakovski. TÎRNĂ­VENI— Melodia: filmul Elektra. TOPLIŢA — Muncitoresc: filmul Cartouche. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia romînă, prezintă duminică, la orele 16,30 şi 20, şi luni, la orele 20, comedia „Gîlcevile din Chiog­­gia" de Carlo Goldoni. ★ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş, prezintă în sala Stu­dio, duminică, la orele 20, comedia „Căsătorie ciudată" de Mikszáth Kálmán.­­ Teatrul de stat de păpuşi din Tg.­­Mureş, secţia maghiară, prezintă duminică, la orele 11, „Elefănţelul curios", iar secţia romînă, la orele 16 şi 18, „Capra cu trei iezi“. Casa de educaţie sanitară şi Cru­cea roşie organizează duminică, la orele 11, la sediul Casei de educa­ţie sanitară, o conferinţă în limba maghiară, intitulată „Despre func­ţia inimii“. Conferenţiar: dr. Szabó István, conferenţiar universitar. Ur- . m­ează un film. Alte m­anifestări In sala de conferinţe de la eta­jul II a Casei de cultură a sindica­telor vor fi prezentate pentru pio­nieri şi şcolari, duminică, la orele 9 şi 11, filme de desene animate. * In sala nr. 7 de la etajul II, du­minică, la orele 11, va avea loc des­chiderea expoziţiei de lucrări foto­grafice pe teme turistice. LUNI, 2 MARTIE Ciclul de emisiuni de iniţiere mu­zicală: „20 de ani de succese ale BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­ culturii muzicale româneşti“. Crea­­mul I: 6,30 — Emisiunea pentru ţia de balet şi muzica de film (re­­sate, îngrijirea păşunilor; 6,40 — luare); 19,40 — Arii din opere in- Jocuri populare; 8,16 — Muzică terpretate de soprana Leila Cincu de estradă; 9,00 — Jurnalul sate- şi baritonul David Ohanezian; lor; 10,40 — Melodii populare; 20,30 — Doine şi jocuri populare; 11,00 — Orchestre de muzică uşoa- 21,10 — Muzică de estradă de Teo­ră; 12,03 — Fragmente din opere- dor Sibiceanu; 21,30 — Oameni de te; 13,10 — Concert de muzică seamă din istoria culturii. Dr. romînească; 14,10 — Din cîntecele Gheorghe Marinescu; 23,15 — Mu­si dansurile popoarelor; 14,30 — zică de dans. Emisiunea „Vreau să ştiu“; 16,10 ------------­Muzică populară; 16,40 — Muzică uşoară; 18,05 — Muzică populară Televiziune interpretată de Elisabeta Pavel şi Floarea Neţcu; 19,00 — Revista 19-00 — Jurnalul televiziunii; economică radio; 19,20 — Concer- tăriO — Ştiinţă şi tehnică pentru tul în Re major pentru vioară şi tineretul şcolar; 19,40 — Filmul orchestră de Beethoven — solist „Cum a fost chemată şi clasa a Nathan Milstein; 20,10 — Muzică V-a“; 21,20 — Un înaintaş al mu­­populară interpretată de Ion Lui­­zic­* romîneşti: Gheorghe Dima­­can; 21,15 — Tribuna radio; 21,25 Prezentare: Ioana Ştefănescu; 21,50 — Arii şi duete celebre din opere. Telesport. In încheiere: Buletin 22,15 — Muzică de dans, de st­mi, buletin meteorologic. Programul II: 8,40 — Cîntece şi ------------­Jocuri populare; 9,45 — Muzică uşoară interpretată la chitară; 10,00 Cum va fi vremea ? — Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite oraşe ale ţă- Vremea se menţine umedă, cu rii; 11,30 — Cîntece şi jocuri popu- cerul variabil. Local, vor cădea tare; 12,00 — Muzică uşoară; 13,37 precipitaţii. Temperatura în — „Cîntăm viaţa nouă a satului“ uşoară scădere. Noaptea va fi cu­— emisiune de cîntece şi jocuri; prinsă între minus 8 şi minus 3 14,30 — Melodii populare; 15,05 grade, iar ziua între minus 4 şi — Potpuriuri de muzică uşoară; plus 4 grade. Vînt cu intensi-16,00 — Muzică uşoară; 18,00 — ficări temporare din vest

Next