Steaua Roşie, aprilie 1964 (Anul 13, nr. 77-102)

1964-04-01 / nr. 77

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPUL­AR REGIONAL Miercuri, 1 aprilie 1964 1 4 pagini 20 bani Anul XIII. Nr. 77 (1.882) Frumuseţea peisajului luduşan este completată în fiecare an de siluetele zvelte ale noilor construcţii. In fotografie: Noi blocuri de locuinţe date în folosinţă în Luduş. PEHIBI) DEOSIREA MICII MIH­AI HECTAR * 9 Angajamentele noastre Sporim producţia de porumb Acum, în preajma începerii însămînţărilor de primăvară, ne alăturăm şi noi, colectiviştii din Cucerdea, gospodăriilor colective din regiune ca­re, s-au angajat ca în cinstea marii sărbători de la 23 August să depăşească producţia planificată la ha. Angajamentul nostru este, ca de pe suprafa­ţa de peste 840 de ha pe care o vom însămînţa cu sfeclă de zahăr şi porumb, să depăşim pro­ducţia la ha cu 1.000 kg la sfeclă şi cu 100 kg la porumb. Aceasta înseamnă că gospodăria va obţine 363,5 tone de porumb şi sfeclă de zahăr peste plan. Pentru realizarea acestui angajament, sub di­recta îndrumare a organizaţiei de partid din G.A.C., colectiviştii noştri s-au străduit şi se stră­duiesc să aplice cele mai avansate metode agro­­tehnice. Peste 210 ha ce vor­­fi­ insămînţate cu sfeclă şi porumb au fost­ îngrăşate cu cantităţi modera­te de 20 tone gunoi de grajd la ha, iar îngrăşă­­mintele chimice au fost aplicate pe mai bine de 50 la sută din suprafaţa pe care o însămînţăm cu sfeclă. Pentru reţinerea apei în sol s-a tre­cut la grăpatul ogoarelor. Semănatul sfeclei va începe în următoarele 2—3 zile. La această cul­tură vom executa cel puţin 4 praşile iar cu oca­zia răritului vom asigura o densitate de 90.000­­—100.000 de plante recoltabile la ha. La porumb, pe toate suprafeţele mecanizabile vom aplica 3 praşile cu maşinile S.M.T. In total, la porumb vom aplica 6 praşile (3 mecanizat şi 3 manual), asigurînd o densitate de 40 000 de plante recol­tabile la ha. Măsurile pe care le-am luat, hărnicia colec­tiviştilor, avîntul cu care ei au pornit la execu­tarea lucrărilor agricole sînt garanţii că aceste angajamente vor fi îndeplinite. IOSIF MASCA PETRU SIM președinte secretarul comitetului de partid GHEORGHE BUCUR inginerul gospodăriei In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eli­berării patriei noastre şi noi, colectiviştii din Miercurea Niraj,raionul Tg.-Mureş, ne angajăm să muncim astfel încît să depăşim producţiile pla­nificate la ha. Datorită dezvoltării gospodăriei noastre colective, creşterii nivelului profesional al colectiviştilor, aplicării pe o scară mai largă a mecanizării la semănat şi întreţinerea culturilor, avem create condiţiile ca de pe 206 ha cultivate cu porumb să depăşim producţia planificată cu 100 kg boabe la hectar. Aceasta înseamnă că, de pe aceeaşi suprafaţă noi vom obţine în plus o pro­ducţie de 20.600 kg boabe. Pentru realizarea acestui obiectiv, vom semă­na porumbul numai în arătură adîncă, efectuată încă în cursul anului trecut. La semănat vom fo­losi sămînţă de porumb dublu hibrid 103, care III anul urcat in comilyiuic tic Crima şi sol 316 gospodăriei noastre colective a dat cele mai bu­ne rezultate. Pentru însămînţarea­ porumbului ne vom folosi de semănătoarea 2 SPC 2. Dacă va fi nevoie după răsărirea porumbu­lui vom efectua şi o lucrare cu sapa rotativă. In total, la această cultură vom efectua pe terenurile mecanizabile trei praşile între rîn­­duri, mecanizat şi tot atîtea pe rind, manual. Cu prilejul praşilelor şi a răritului ne vom îngriji să asigurăm între 35—40.000 plante recoltabile la ha. Pentru sporirea cointeresării colectiviştilor în executarea de lucrări de calitate şi obţinerea de producţii mai mari la ha, vom aplica retribu­ţia suplimentară. In acest scop, încă de pe acum stabilim în mod diferenţiat producţiile medii ce trebuie obţinute, pentru ca la şedinţele ce vor avea loc pe brigăzi, fiecare echipă să ştie ce are de realizat. IOSIF TOKES MIHAI BERECZKI președinte secretarul comitetului de partid ALEXANDRU FÜLÖP inginerul gospodăriei r U­S­N­A­D . Aşezat pe malul stîng al Oltului, la poalele înălţimilor Surducului şi Coşmarului din Masivul Harghita, Tuşnadul înconjurat de verdele vi­guros al brazilor, ale căror vîrfuri împletesc preţioase dantele pe ,cul­mile munţilor din jur, te întimpină cu tradiţionala urare „Bine aţi ve­nit“, din pragul fiecărei vile. A­­traşi de farmecul staţiunii şi al îm­prejurimilor, de liniştea şi aerul cu­rat, de renumitele sale ape carbo­gazoase, aici vin în fiecare an la odihnă sau tratament peste 30.000 de oameni ai muncii. Dacă cineva ar pune întrebarea: „In care anotimp e mai frumos aici?“ ar fi greu de hotărît. Pentru fiecare s-ar găsi argumente la fel de „categorice“. Iarna albul sclipi­tor al zăpezii este, alături de cu­loarea cetinii, stăpîn absolut, dind peisajului un aer de prospeţime. Şi, dacă vara una dintre cele mai atrăgătoare frumuseţi ale Tuşna­­dului este Lacul Ciucaş — o minu­sculă „mare“ în mijlocul munţilor — iarna sufragiile favorabile întru­nesc pantele de schi sau săniuş. Că lucrurile stau aşa o demonstrează nenumăratele cereri de săniuţe Şi schiuri adresate clubului staţiunii, celor la a căror vîrstă sportul ră­­mîne doar o pasiune­­sufletească clubul le stă la dispoziţie cu sala de lectură a bibliotecii, cu o sală de şah, cu­ audiţii muzicale sau vi­zionări de programe la televizor. Pentru iubitorii de excursii, Tuş­nadul este, atît vara cit şi iarna, un punct ideal de plecare de unde poţi face minunate ascensiuni. A­­proape zilnic se organizează pentru amatori excursii la Stica Şoimilor, la Stîncile Turnurilor, la Turnul Alb sau Cariera de piatră. Una dintre cele mai frumoase excursii este, fără îndoială, cea care te duce de-a lungul unei po­teci ce şerpuieşte în serpentine largi, printre molizi şi stejari, că­tre culmea muntelui Cosmat. De sus cuprinzi cu privirea­ întreaga vale a Turlei, pînă la Tîrgu Secu­iesc şi Breţcu. Acoperiţi de zăpadă, plutind într-o ceaţă uşoară, se pro­filează în depărtare Munţii Oitu­­zului şi Zizinului. In partea­­ cea­laltă a culmii, într-o poiană întin­să rotundă, doarme sub crusta­i de gheaţă şi zăpadă Lacul Ana. Um­­plînd craterul Ciumatul, apele ploi­lor au format în vremuri vechi singurul lac de origină vulcanică din lanţul munţilor noştri vulcanici ce se întinde pe 350 km. Aici,d­in punctul cel mai vizitat, incepmd din luna aprilie turiştii vor putea poposi şi lua masa la cabană, a că­rei arhitectură, moderna, ^ întregeş­te de curînd peisajul. In incinta ei se amenajează un bufet „ mate­rial plastic“ şi o modernă cantină. Aceasta, ca şi noua cabană Har­ghita, sînt numai două din surpri­zele pregătite pentru anul 1964 tu­riştilor. . In partea dreaptă a Oltului a fost terminată de curînd construi­rea altei cabane pentru turişti,­­cu o încîntătoare perspectivă spre La­cul Ciucaş. Numărul celor care au venit iarna aceasta la odihna in staţiune este de doua ori mai mare decît în 1963. In acelaşi timp, la pavilionul de băi calde a fost rea­­menajat şi au fost captate noi iz­voare carbogazoase indicate in boli cardiovasculare, tulburări circula­torii, precum şi în cazuri de debi­litate, oboseală şi nervozitate. Cum la o bună odihnă este nece­sară şi o hrană consistentă staţiu­nea are o bine organizată gospodă­rie anexă, iar recent a fost construi­tă o cantină pentru 1.000 persoane. Zilele de odihnă trec repede, dar rămîn impresiile de neuitat, priete­niile închegate şi dorinţa de a re­veni aici, într-una dintre cele mai frumoase staţiuni din ţară. LEON TALPA redactor la Agerpres O clipă solemnă. Un grup de feroviari preiau Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară. în numărul de azi: Noi terase pe dealuri ero­date (pag. a 2-a) Seminariile recapitulative în învăţămîntul de partid de la sate (pag. a 3-a) Lucrările Conferinţei ONU pentru comerţ şi dezvol­tare (pag. a 4-a) Au început însămînţările de primăvară Timpul favorabil din ulti­mele 2 zile a făcut posibil ca lu­crătorii de pe ogoare să iasă la lucru în cîmp. Ca şi altădată, gospodăriile agricole de stat se află în frunte, ele au efectuat în aceste zile arături pe o su­prafaţă de aproape 200 de hec­tare. G.A.S. din Band şi Acăţari, pe terenurile zvîntate au trecut la executarea lucrărilor de reţinere a apei în sol. Numai într-o sin­gură zi aceste unităţi au grăpat aproape 100 de hectare alături de toamnă. La gospodăriile de stat din Band, Iernut şi Cuci s-a trecut la însămînţatul primelor supra­feţe cu culturi din prima urgen­ţă, însămînţatul orzului, sparce­­tei şi a altor culturi din prima epocă a început ieri şi în gos­podăria colectivă din Valea Lar­gă. In zilele care urmează însă­mînţările vor începe în toate unităţile agricole socialiste din partea de sud a regiunii. ­n excursie In acest an, din dorinţa de a cunoaşte frumuseţile patriei noastre, un însemnat număr de tîrgumureşeni a plecat în ex­cursie prin O.N.T. la: Bucureşti, Oradea, Cluj, Sovata, Lacul Ro­şu etc. Astfel, 6.490 de salariaţi din întreprinderile şi instituţiile oraşului au petrecut cca. 15.355 de zile în excursii. La 31 martie 1964, după o grea boală, a încetat din viaţă tovară­şul Dumitru Puni, membru al Biroului Comitetului regional de partid, preşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Mureş-Au­­tonomă Maghiară. Tovarăşul Dumitru Puni s-a născut în anul 1922 dintr-o fa­milie de ţărani să­raci în comuna Sînt­­ana de Mureş, regiu­nea Mureş-Autonomă Maghiară. Din frage­dă tinereţe a muncit în diferite întreprin­deri ca lăcătuş me­canic. După elibera­rea ţării noastre de sub jugul fascist, Du­mitru Puni a devenit membru al Partidu­lui Comunist Român, îndeplinind din anul 1947 munci de răs­pundere în aparatul de partid și de stat. In anul 1960 a fost ales se­cretar al Comitetului regional de partid, iar în 1962 președinte al­­ Comitetului executiv al Sfatului­­ popular regional. întreaga sa ac­­­­tivitate a fost pătrunsă de devo­tament pentru cauza construirii socialismului în patria noastră, de abnegaţie în îndeplinirea sar­cinilor încredinţate de partid. Tovarăşul Dumitru Puni a mur­­cit neobosit, cu conştiinciozita­te, pînă în ultimele clipe ale vie­ţii sale, pentru înfăp­tuirea politicii parti­dului, aducîndu-şi contribuţia la dezvol­tarea multilaterală a regiunii Mureş-Auto­­nomă Maghiară. Pentru activitatea sa rodnică pusă în slujba înfloririi pa­triei noastre, tovară­şul Dumitru Puni a fost decorat cu ordi­ne şi medalii ale Re­publicii Populare Române, încetarea din viaţă a tovarăşului Dumi­tru Puni este o grea pierdere pentru Co­mitetul regional de partid, pentru Sfa­tul popular regio­nal, pentru toţi oa­menii muncii din regiunea noas­tră. Deşi inima lui tînără a încetat să bată, amintirea lui va râmîne mereu vie, de neuitat. COMITETUL REGIONAL MURES-AUTONO­MA MAGHIARA AL P.M.R. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Dumitru Puni se a­­flă depus în sala mare a Sfatului popular regional. Pentru a aduce un ultim om­a­giu defunctului, oamenii muncii vor avea acces în ziua de joi, 2 aprilie a.c, începînd de la ore­le 9. Funeraliile vor avea loc în a­ceeaşi zi la orele 15. Cortegiul funebru va porni din fața Sfatu­lui popular regional înspre ci­mitirul din localitate unde va avea loc înhumarea. Inovaţii aplicate la I.I.S. Electro-Mureş Zilele acestea în cadrul între­prinderii „Electro-Mureş" din Tg.-Mureş, au fost aplicate două noi inovaţii prin care se obţine o economie antecalculată de 29.000 de lei. Lăcătuşul Ştefan Mathe, de la atelierul aparataj 2, a executat o ştanţă pentru tă­ierea pereţilor laterali de la po­­lizoarele electrice duble de 1,7 kW. Prin vechiul sistem, aceşti pereţi se tăiau la o foarfecă manuală şi apoi se polizau. Apli­­cîndu-se noul procedeu se ob­ţine o economie antecalculată pe an de 12.000 de lei. Strungarul Alexandru Takacs, de la hala de maşini, a introdus o nouă me­todă tehnologică de strunjire a plăcilor de fontă de la plita electrică. In acest sens inovato­rul a executat un dispozitiv cu trei cuţite montat pe strung. In urma aplicării noului dispozi­tiv, productivitatea muncii şi ca­litatea executării plăcilor a cres­cut simţitor, iar economiile an­­tecalculate obişnuite se ridică la 17.000 de lei. O­R­IN RINDUL ÎNTREPRINDERILOR FRUNTA înalta preţuire a muncii Depou! C .R. Tg.-Mureş fruntaş pe fără an însufleţită întrecere so­cialistă care se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării şi care ia an de an o amploare tot mai mare, colectivul Depoului de locomotive C.F.R. din Tîrgu- Mureş, s-a situat în anul 1963, în frunte. Pentru rezultatele remarca­bile dobîndite în îndeplinirea planului de transport, i-a fost decernat Steagul roşu şi di­ploma de întreprindere frun­taşă pe ţară în ramura trans­porturilor şi telecomunicaţii­lor, precum şi diploma de în­treprindere fruntaşă pe re­giune. Cu ocazia festivităţii care a avut loc, mulţi vorbi­tori, printre care Bela Moldo­van, Traian Şuteu, Gheorghe Ilea, Iosif Albu, Dumitru Fa­­nea, au scos în evidenţă efor­tul întregului colectiv care sub îndrumarea organizaţiei de bază, a muncit cu însufle­ţire şi abnegaţie pentru ca să asigure un transport ra­pid, sigur, confortabil şi ief­tin. Planul producţiei globale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporţie de 119,18 la su­tă, cu 65 de zile înainte de termen. Toţi ceilalţi indica­tori tehnico-economici ai pla­nului au fost, de asemenea, realizaţi şi depăşiţi. Produc­tivitatea muncii planificată a fost depăşită cu 27,94 la sută, realizîndu-se totodată o redu­cere de aproape 8 la sută a preţului de cost. Pe lingă e­­lanul colectivului în fruntea căruia au stat comuniştii, o contribuţie importantă la ob­ţinerea frumoaselor realizări au avut-o şi măsurile tehnice şi organizatorice aplicate. In anul care a trecut între­cerea socialistă a fost mai bine organizată şi urmărită pe echipe de locomotive, e­­chipe de reparaţii şi ture de serviciu, criteriile ei fiind axate atît pe sarcinile de plan cît şi pe angajamentele colectivului, întrecerea socia­listă pe echipe de locomotive s-a soldat cu antrenarea unui mare număr de mecanici şi fochişti în acţiunea de re­­morcare a trenurilor cu to­naj sporit. Astfel, anul trecut s-au remorcat mai mult de 150.000 de tone peste norma planificată. Pentru remorca­­rea acestui volum ar fi fost necesare 64 de trenuri direc­te suplimentare pe distanţa Tg.-Mureş — Ciceu şi retur. Primind un caracter de ma­să, această acţiune a dus şi la reducerea consumului spe­cific de combustibil cu 2,21 la sută. Această reducere co­respunde unei economii de 1.908 tone de combustibil, cantitate cu care se pot re­morca 200 de trenuri cu to­naj normal pe distanţa Tg.­­Mureş — Ciceu şi retur. Realizările anului 1963 au stat la baza angajamentelor luate în acest an în cinstea aniversării a 20 de ani de la eliberarea patriei. Elanul şi hărnicia nedesminţită a fero­viarilor de la depoul tîrgu­­mureşean sunt concretizate în faptul că planul pe primul trimestru din acest an a fost îndeplinit încă în prima ju­mătate a lunii martie. Complexul de industrializare a lemnului din Reghin, binecunoscut pentru produsele sale în ţară şi pes­te hotare, oamenii complexului care dau zilnic viaţă sarcinilor de plan, muncitori, ingineri şi tehnicieni, bărbaţi şi femei, tineri şi mai vîrst­­nici, au trăit zilele acestea momen­tul emoţionant al înaltei preţuiri a muncii lor rodnice desfăşurate în cursul anului 1963 ... Inginerul-şef al complexului — tov. Emil Moldovan — a prezentat cu acest prilej de sărbătoare, un scurt dar bogat bilanţ al realizări­lor anului trecut, în faţa sutelor de oameni veniţi să sărbătorească evenimentul. Planul producţiei glo­bale pe anul 1963, a fost realizat la 18 noiembrie, cu peste 40 de zile înainte de termen, dîndu-se produ­se peste plan în valoare de 10.497.000 de lei, faţă de 7.254.000 de lei cît a fost angajamentul ini­ţial al colectivului de muncă de aici. S-a realizat şi depăşit planul de producţie la principalii indicatori şi pe sortimente, productivitatea muncii a atins un procentaj de 103 la sută, la preţul de cost s-au ob­ţinut economii în valoare de peste 500.000 de lei, s-au dat beneficii peste plan în valoare de peste 100.000 de lei... Şi cifrele din darea de seamă cu realizările oamenilor din complex se înşiră una după alta amintind încă o dată, în final, munca lor rodnică, entuziastă, motivată cu cuvintele devenite în zilele noastre tradiţionale: hărnicie şi pricepere. Pentru că nimic altceva nu înseam­nă cifrele amintite în darea de sea­mă de­cît hărnicie şi pricepere, concretizate în cantitate şi calitate, care consfinţesc bilanţul muncii unui an trecut şi-l conturează pe cel al anului acesta. 132 de propuneri de inovaţii au fost făcute anul trecut din care 88 şi-au găsit aplicarea practică în procesul de producţie, aducînd întreprinderii economii de peste 250.000 de lei. Întrecerea socialistă a fost mai bine organizată, iar sub conducerea organizaţiilor de partid, conduce­ ridicării calificării profesionale a oamenilor, ceea ce a avut urmări pozitive în realizarea planului şi, în principal, în ridicarea indicelui de calitate. 38 la sută din cheres­teaua de răşinoase şi peste 63 la sută din cea de fag, au fost anul trecut de calitate superioară. Pe baza rezultatelor obţinute în muncă, 295 de tovarăşi poartă cu mîndrie insigna de „Fruntaş în în­trecerea socialistă pe 1963“, fiind declarate în acelaşi timp de aseme­nea fruntaşe, 28 de brigăzi şi echi­pe şi secţia a 11-a a complexului, Ioan Chiorean, Aron Suchi, Dezi­­deriu Margyt, Mihai Constantines­­cu, Andrei Király, Valeria Ciobotă, Alexandru Negrea, sînt numai cî­­ţiva dintre purtătorii insignei cu care colectivul întreprinderii se mîndreşte. ... Scurta prezentare a unui rod­nic bilanţ de realizări, pe anul tre­cut, s-a terminat. In aplauzele en­tuziaste ale oamenilor care trăiesc în această zi un eveniment atît de însemnat în viaţa lor ,tovarăşul Mi­hai Cadar, secretarul Consiliului re­gional al sindicatelor, înmînează conducerii complexului şi comitetu­lui de sindicate­lor, muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din com­plex, diploma de întreprindere evi­denţiată pe ţară în ramura indus­trializării lemnului şi de întreprin­dere fruntaşă pe regiune, în aceas­tă ramură, pe anul 1963. Victor Graur, Vasile Stan, Vladimir No­­viţchi, Ludovic, Szász, inginerul-şef Emil Moldovan, Augustin Togan, Eugen Suceava, secretarul comitetu­lui U.T.M. pe complex, iau cuvîn­­tul şi, mulţumind pentru înalta pre­ţuire a muncii lor, se angajează în numele celorlalţi, al tuturor, să transforme în acest an, prin hărni­cia şi priceperea lor, diploma de în­treprindere evidenţiată pe ramură primită acum pentru anul trecut, într-una de fruntaşă , întrecerea socialistă pe plan republican. Entuziasmul oamenilor, realizările lor obţinute în primul trimestru al anului în curs, sunt garanţia înde­plinirii acestui angajament. ION SIMA Fabrica de conductori Tîrgu-Mureş Colectivul Fabricii de conduc­tori din Tg.-Mureş a muncit în anul trecut cu eforturi sporite. El a reuşit să obţină o serie de succese de valoare. Exprimate în cifre aceste rezultate înseam­nă: îndeplinirea planului la pro­ducţia globală şi marfă în pro­porţie de 102,68 la sută şi, res­pectiv, 103,23 la sută, obţinerea de economii la preţul de cost în valoare de 1.393.000 de lei şi realizarea unui beneficiu peste plan de 1.591.000 de lei. Rezul­tate însemnate s-au înregistrat şi în mişcarea de inovaţii, în înde­plinirea obiectivelor din planul M.T.O. şi cel de mici mecanizări. Ca un simbol al preţuirii rea­lizărilor dobîndite în anul 1963, de către muncitori, ingineri şi tehnicieni, fabrica a fost distin­să cu două diplome: de fruntaşă în întrecerea socialistă în ramu­ra industriei electrotehnice pe regiune şi pe oraşul Tg.-Mureş. La festivitatea de înmînare a diplomelor au fost relevate re­zultatele obţinute. In atenţia colectivului stă însă, ca o preo­cupare continuă ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii de producţie. In primele trei luni ale anului 1964, printr-o strădanie colectivă, fabrica a dat economiei naţionale produ­se peste plan în valoare de a­­proape 700.000 de lei. Realizările înscrise în graficele întrecerii socialiste dovedesc de pe acum străduinţa colectivului fabricii de a realiza şi depăşi angaja­mentul luat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre.

Next