Steaua Roşie, aprilie 1964 (Anul 13, nr. 77-102)
1964-04-01 / nr. 77
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Miercuri, 1 aprilie 1964 1 4 pagini 20 bani Anul XIII. Nr. 77 (1.882) Frumuseţea peisajului luduşan este completată în fiecare an de siluetele zvelte ale noilor construcţii. In fotografie: Noi blocuri de locuinţe date în folosinţă în Luduş. PEHIBI) DEOSIREA MICII MIHAI HECTAR * 9 Angajamentele noastre Sporim producţia de porumb Acum, în preajma începerii însămînţărilor de primăvară, ne alăturăm şi noi, colectiviştii din Cucerdea, gospodăriilor colective din regiune care, s-au angajat ca în cinstea marii sărbători de la 23 August să depăşească producţia planificată la ha. Angajamentul nostru este, ca de pe suprafaţa de peste 840 de ha pe care o vom însămînţa cu sfeclă de zahăr şi porumb, să depăşim producţia la ha cu 1.000 kg la sfeclă şi cu 100 kg la porumb. Aceasta înseamnă că gospodăria va obţine 363,5 tone de porumb şi sfeclă de zahăr peste plan. Pentru realizarea acestui angajament, sub directa îndrumare a organizaţiei de partid din G.A.C., colectiviştii noştri s-au străduit şi se străduiesc să aplice cele mai avansate metode agrotehnice. Peste 210 ha ce vorfi insămînţate cu sfeclă şi porumb au fost îngrăşate cu cantităţi moderate de 20 tone gunoi de grajd la ha, iar îngrăşămintele chimice au fost aplicate pe mai bine de 50 la sută din suprafaţa pe care o însămînţăm cu sfeclă. Pentru reţinerea apei în sol s-a trecut la grăpatul ogoarelor. Semănatul sfeclei va începe în următoarele 2—3 zile. La această cultură vom executa cel puţin 4 praşile iar cu ocazia răritului vom asigura o densitate de 90.000—100.000 de plante recoltabile la ha. La porumb, pe toate suprafeţele mecanizabile vom aplica 3 praşile cu maşinile S.M.T. In total, la porumb vom aplica 6 praşile (3 mecanizat şi 3 manual), asigurînd o densitate de 40 000 de plante recoltabile la ha. Măsurile pe care le-am luat, hărnicia colectiviştilor, avîntul cu care ei au pornit la executarea lucrărilor agricole sînt garanţii că aceste angajamente vor fi îndeplinite. IOSIF MASCA PETRU SIM președinte secretarul comitetului de partid GHEORGHE BUCUR inginerul gospodăriei In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre şi noi, colectiviştii din Miercurea Niraj,raionul Tg.-Mureş, ne angajăm să muncim astfel încît să depăşim producţiile planificate la ha. Datorită dezvoltării gospodăriei noastre colective, creşterii nivelului profesional al colectiviştilor, aplicării pe o scară mai largă a mecanizării la semănat şi întreţinerea culturilor, avem create condiţiile ca de pe 206 ha cultivate cu porumb să depăşim producţia planificată cu 100 kg boabe la hectar. Aceasta înseamnă că, de pe aceeaşi suprafaţă noi vom obţine în plus o producţie de 20.600 kg boabe. Pentru realizarea acestui obiectiv, vom semăna porumbul numai în arătură adîncă, efectuată încă în cursul anului trecut. La semănat vom folosi sămînţă de porumb dublu hibrid 103, care III anul urcat in comilyiuic tic Crima şi sol 316 gospodăriei noastre colective a dat cele mai bune rezultate. Pentru însămînţarea porumbului ne vom folosi de semănătoarea 2 SPC 2. Dacă va fi nevoie după răsărirea porumbului vom efectua şi o lucrare cu sapa rotativă. In total, la această cultură vom efectua pe terenurile mecanizabile trei praşile între rînduri, mecanizat şi tot atîtea pe rind, manual. Cu prilejul praşilelor şi a răritului ne vom îngriji să asigurăm între 35—40.000 plante recoltabile la ha. Pentru sporirea cointeresării colectiviştilor în executarea de lucrări de calitate şi obţinerea de producţii mai mari la ha, vom aplica retribuţia suplimentară. In acest scop, încă de pe acum stabilim în mod diferenţiat producţiile medii ce trebuie obţinute, pentru ca la şedinţele ce vor avea loc pe brigăzi, fiecare echipă să ştie ce are de realizat. IOSIF TOKES MIHAI BERECZKI președinte secretarul comitetului de partid ALEXANDRU FÜLÖP inginerul gospodăriei r USNAD . Aşezat pe malul stîng al Oltului, la poalele înălţimilor Surducului şi Coşmarului din Masivul Harghita, Tuşnadul înconjurat de verdele viguros al brazilor, ale căror vîrfuri împletesc preţioase dantele pe ,culmile munţilor din jur, te întimpină cu tradiţionala urare „Bine aţi venit“, din pragul fiecărei vile. Atraşi de farmecul staţiunii şi al împrejurimilor, de liniştea şi aerul curat, de renumitele sale ape carbogazoase, aici vin în fiecare an la odihnă sau tratament peste 30.000 de oameni ai muncii. Dacă cineva ar pune întrebarea: „In care anotimp e mai frumos aici?“ ar fi greu de hotărît. Pentru fiecare s-ar găsi argumente la fel de „categorice“. Iarna albul sclipitor al zăpezii este, alături de culoarea cetinii, stăpîn absolut, dind peisajului un aer de prospeţime. Şi, dacă vara una dintre cele mai atrăgătoare frumuseţi ale Tuşnadului este Lacul Ciucaş — o minusculă „mare“ în mijlocul munţilor — iarna sufragiile favorabile întrunesc pantele de schi sau săniuş. Că lucrurile stau aşa o demonstrează nenumăratele cereri de săniuţe Şi schiuri adresate clubului staţiunii, celor la a căror vîrstă sportul rămîne doar o pasiunesufletească clubul le stă la dispoziţie cu sala de lectură a bibliotecii, cu o sală de şah, cu audiţii muzicale sau vizionări de programe la televizor. Pentru iubitorii de excursii, Tuşnadul este, atît vara cit şi iarna, un punct ideal de plecare de unde poţi face minunate ascensiuni. Aproape zilnic se organizează pentru amatori excursii la Stica Şoimilor, la Stîncile Turnurilor, la Turnul Alb sau Cariera de piatră. Una dintre cele mai frumoase excursii este, fără îndoială, cea care te duce de-a lungul unei poteci ce şerpuieşte în serpentine largi, printre molizi şi stejari, către culmea muntelui Cosmat. De sus cuprinzi cu privirea întreaga vale a Turlei, pînă la Tîrgu Secuiesc şi Breţcu. Acoperiţi de zăpadă, plutind într-o ceaţă uşoară, se profilează în depărtare Munţii Oituzului şi Zizinului. In partea cealaltă a culmii, într-o poiană întinsă rotundă, doarme sub crustai de gheaţă şi zăpadă Lacul Ana. Umplînd craterul Ciumatul, apele ploilor au format în vremuri vechi singurul lac de origină vulcanică din lanţul munţilor noştri vulcanici ce se întinde pe 350 km. Aici,din punctul cel mai vizitat, incepmd din luna aprilie turiştii vor putea poposi şi lua masa la cabană, a cărei arhitectură, moderna, ^ întregeşte de curînd peisajul. In incinta ei se amenajează un bufet „ material plastic“ şi o modernă cantină. Aceasta, ca şi noua cabană Harghita, sînt numai două din surprizele pregătite pentru anul 1964 turiştilor. . In partea dreaptă a Oltului a fost terminată de curînd construirea altei cabane pentru turişti,cu o încîntătoare perspectivă spre Lacul Ciucaş. Numărul celor care au venit iarna aceasta la odihna in staţiune este de doua ori mai mare decît în 1963. In acelaşi timp, la pavilionul de băi calde a fost reamenajat şi au fost captate noi izvoare carbogazoase indicate in boli cardiovasculare, tulburări circulatorii, precum şi în cazuri de debilitate, oboseală şi nervozitate. Cum la o bună odihnă este necesară şi o hrană consistentă staţiunea are o bine organizată gospodărie anexă, iar recent a fost construită o cantină pentru 1.000 persoane. Zilele de odihnă trec repede, dar rămîn impresiile de neuitat, prieteniile închegate şi dorinţa de a reveni aici, într-una dintre cele mai frumoase staţiuni din ţară. LEON TALPA redactor la Agerpres O clipă solemnă. Un grup de feroviari preiau Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară. în numărul de azi: Noi terase pe dealuri erodate (pag. a 2-a) Seminariile recapitulative în învăţămîntul de partid de la sate (pag. a 3-a) Lucrările Conferinţei ONU pentru comerţ şi dezvoltare (pag. a 4-a) Au început însămînţările de primăvară Timpul favorabil din ultimele 2 zile a făcut posibil ca lucrătorii de pe ogoare să iasă la lucru în cîmp. Ca şi altădată, gospodăriile agricole de stat se află în frunte, ele au efectuat în aceste zile arături pe o suprafaţă de aproape 200 de hectare. G.A.S. din Band şi Acăţari, pe terenurile zvîntate au trecut la executarea lucrărilor de reţinere a apei în sol. Numai într-o singură zi aceste unităţi au grăpat aproape 100 de hectare alături de toamnă. La gospodăriile de stat din Band, Iernut şi Cuci s-a trecut la însămînţatul primelor suprafeţe cu culturi din prima urgenţă, însămînţatul orzului, sparcetei şi a altor culturi din prima epocă a început ieri şi în gospodăria colectivă din Valea Largă. In zilele care urmează însămînţările vor începe în toate unităţile agricole socialiste din partea de sud a regiunii. n excursie In acest an, din dorinţa de a cunoaşte frumuseţile patriei noastre, un însemnat număr de tîrgumureşeni a plecat în excursie prin O.N.T. la: Bucureşti, Oradea, Cluj, Sovata, Lacul Roşu etc. Astfel, 6.490 de salariaţi din întreprinderile şi instituţiile oraşului au petrecut cca. 15.355 de zile în excursii. La 31 martie 1964, după o grea boală, a încetat din viaţă tovarăşul Dumitru Puni, membru al Biroului Comitetului regional de partid, preşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară. Tovarăşul Dumitru Puni s-a născut în anul 1922 dintr-o familie de ţărani săraci în comuna Sîntana de Mureş, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară. Din fragedă tinereţe a muncit în diferite întreprinderi ca lăcătuş mecanic. După eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist, Dumitru Puni a devenit membru al Partidului Comunist Român, îndeplinind din anul 1947 munci de răspundere în aparatul de partid și de stat. In anul 1960 a fost ales secretar al Comitetului regional de partid, iar în 1962 președinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional. întreaga sa activitate a fost pătrunsă de devotament pentru cauza construirii socialismului în patria noastră, de abnegaţie în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid. Tovarăşul Dumitru Puni a murcit neobosit, cu conştiinciozitate, pînă în ultimele clipe ale vieţii sale, pentru înfăptuirea politicii partidului, aducîndu-şi contribuţia la dezvoltarea multilaterală a regiunii Mureş-Autonomă Maghiară. Pentru activitatea sa rodnică pusă în slujba înfloririi patriei noastre, tovarăşul Dumitru Puni a fost decorat cu ordine şi medalii ale Republicii Populare Române, încetarea din viaţă a tovarăşului Dumitru Puni este o grea pierdere pentru Comitetul regional de partid, pentru Sfatul popular regional, pentru toţi oamenii muncii din regiunea noastră. Deşi inima lui tînără a încetat să bată, amintirea lui va râmîne mereu vie, de neuitat. COMITETUL REGIONAL MURES-AUTONOMA MAGHIARA AL P.M.R. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Dumitru Puni se află depus în sala mare a Sfatului popular regional. Pentru a aduce un ultim omagiu defunctului, oamenii muncii vor avea acces în ziua de joi, 2 aprilie a.c, începînd de la orele 9. Funeraliile vor avea loc în aceeaşi zi la orele 15. Cortegiul funebru va porni din fața Sfatului popular regional înspre cimitirul din localitate unde va avea loc înhumarea. Inovaţii aplicate la I.I.S. Electro-Mureş Zilele acestea în cadrul întreprinderii „Electro-Mureş" din Tg.-Mureş, au fost aplicate două noi inovaţii prin care se obţine o economie antecalculată de 29.000 de lei. Lăcătuşul Ştefan Mathe, de la atelierul aparataj 2, a executat o ştanţă pentru tăierea pereţilor laterali de la polizoarele electrice duble de 1,7 kW. Prin vechiul sistem, aceşti pereţi se tăiau la o foarfecă manuală şi apoi se polizau. Aplicîndu-se noul procedeu se obţine o economie antecalculată pe an de 12.000 de lei. Strungarul Alexandru Takacs, de la hala de maşini, a introdus o nouă metodă tehnologică de strunjire a plăcilor de fontă de la plita electrică. In acest sens inovatorul a executat un dispozitiv cu trei cuţite montat pe strung. In urma aplicării noului dispozitiv, productivitatea muncii şi calitatea executării plăcilor a crescut simţitor, iar economiile antecalculate obişnuite se ridică la 17.000 de lei. ORIN RINDUL ÎNTREPRINDERILOR FRUNTA înalta preţuire a muncii Depou! C .R. Tg.-Mureş fruntaş pe fără an însufleţită întrecere socialistă care se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării şi care ia an de an o amploare tot mai mare, colectivul Depoului de locomotive C.F.R. din Tîrgu- Mureş, s-a situat în anul 1963, în frunte. Pentru rezultatele remarcabile dobîndite în îndeplinirea planului de transport, i-a fost decernat Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ţară în ramura transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi diploma de întreprindere fruntaşă pe regiune. Cu ocazia festivităţii care a avut loc, mulţi vorbitori, printre care Bela Moldovan, Traian Şuteu, Gheorghe Ilea, Iosif Albu, Dumitru Fanea, au scos în evidenţă efortul întregului colectiv care sub îndrumarea organizaţiei de bază, a muncit cu însufleţire şi abnegaţie pentru ca să asigure un transport rapid, sigur, confortabil şi ieftin. Planul producţiei globale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporţie de 119,18 la sută, cu 65 de zile înainte de termen. Toţi ceilalţi indicatori tehnico-economici ai planului au fost, de asemenea, realizaţi şi depăşiţi. Productivitatea muncii planificată a fost depăşită cu 27,94 la sută, realizîndu-se totodată o reducere de aproape 8 la sută a preţului de cost. Pe lingă elanul colectivului în fruntea căruia au stat comuniştii, o contribuţie importantă la obţinerea frumoaselor realizări au avut-o şi măsurile tehnice şi organizatorice aplicate. In anul care a trecut întrecerea socialistă a fost mai bine organizată şi urmărită pe echipe de locomotive, echipe de reparaţii şi ture de serviciu, criteriile ei fiind axate atît pe sarcinile de plan cît şi pe angajamentele colectivului, întrecerea socialistă pe echipe de locomotive s-a soldat cu antrenarea unui mare număr de mecanici şi fochişti în acţiunea de remorcare a trenurilor cu tonaj sporit. Astfel, anul trecut s-au remorcat mai mult de 150.000 de tone peste norma planificată. Pentru remorcarea acestui volum ar fi fost necesare 64 de trenuri directe suplimentare pe distanţa Tg.-Mureş — Ciceu şi retur. Primind un caracter de masă, această acţiune a dus şi la reducerea consumului specific de combustibil cu 2,21 la sută. Această reducere corespunde unei economii de 1.908 tone de combustibil, cantitate cu care se pot remorca 200 de trenuri cu tonaj normal pe distanţa Tg.Mureş — Ciceu şi retur. Realizările anului 1963 au stat la baza angajamentelor luate în acest an în cinstea aniversării a 20 de ani de la eliberarea patriei. Elanul şi hărnicia nedesminţită a feroviarilor de la depoul tîrgumureşean sunt concretizate în faptul că planul pe primul trimestru din acest an a fost îndeplinit încă în prima jumătate a lunii martie. Complexul de industrializare a lemnului din Reghin, binecunoscut pentru produsele sale în ţară şi peste hotare, oamenii complexului care dau zilnic viaţă sarcinilor de plan, muncitori, ingineri şi tehnicieni, bărbaţi şi femei, tineri şi mai vîrstnici, au trăit zilele acestea momentul emoţionant al înaltei preţuiri a muncii lor rodnice desfăşurate în cursul anului 1963 ... Inginerul-şef al complexului — tov. Emil Moldovan — a prezentat cu acest prilej de sărbătoare, un scurt dar bogat bilanţ al realizărilor anului trecut, în faţa sutelor de oameni veniţi să sărbătorească evenimentul. Planul producţiei globale pe anul 1963, a fost realizat la 18 noiembrie, cu peste 40 de zile înainte de termen, dîndu-se produse peste plan în valoare de 10.497.000 de lei, faţă de 7.254.000 de lei cît a fost angajamentul iniţial al colectivului de muncă de aici. S-a realizat şi depăşit planul de producţie la principalii indicatori şi pe sortimente, productivitatea muncii a atins un procentaj de 103 la sută, la preţul de cost s-au obţinut economii în valoare de peste 500.000 de lei, s-au dat beneficii peste plan în valoare de peste 100.000 de lei... Şi cifrele din darea de seamă cu realizările oamenilor din complex se înşiră una după alta amintind încă o dată, în final, munca lor rodnică, entuziastă, motivată cu cuvintele devenite în zilele noastre tradiţionale: hărnicie şi pricepere. Pentru că nimic altceva nu înseamnă cifrele amintite în darea de seamă decît hărnicie şi pricepere, concretizate în cantitate şi calitate, care consfinţesc bilanţul muncii unui an trecut şi-l conturează pe cel al anului acesta. 132 de propuneri de inovaţii au fost făcute anul trecut din care 88 şi-au găsit aplicarea practică în procesul de producţie, aducînd întreprinderii economii de peste 250.000 de lei. Întrecerea socialistă a fost mai bine organizată, iar sub conducerea organizaţiilor de partid, conduce ridicării calificării profesionale a oamenilor, ceea ce a avut urmări pozitive în realizarea planului şi, în principal, în ridicarea indicelui de calitate. 38 la sută din cheresteaua de răşinoase şi peste 63 la sută din cea de fag, au fost anul trecut de calitate superioară. Pe baza rezultatelor obţinute în muncă, 295 de tovarăşi poartă cu mîndrie insigna de „Fruntaş în întrecerea socialistă pe 1963“, fiind declarate în acelaşi timp de asemenea fruntaşe, 28 de brigăzi şi echipe şi secţia a 11-a a complexului, Ioan Chiorean, Aron Suchi, Dezideriu Margyt, Mihai Constantinescu, Andrei Király, Valeria Ciobotă, Alexandru Negrea, sînt numai cîţiva dintre purtătorii insignei cu care colectivul întreprinderii se mîndreşte. ... Scurta prezentare a unui rodnic bilanţ de realizări, pe anul trecut, s-a terminat. In aplauzele entuziaste ale oamenilor care trăiesc în această zi un eveniment atît de însemnat în viaţa lor ,tovarăşul Mihai Cadar, secretarul Consiliului regional al sindicatelor, înmînează conducerii complexului şi comitetului de sindicatelor, muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din complex, diploma de întreprindere evidenţiată pe ţară în ramura industrializării lemnului şi de întreprindere fruntaşă pe regiune, în această ramură, pe anul 1963. Victor Graur, Vasile Stan, Vladimir Noviţchi, Ludovic, Szász, inginerul-şef Emil Moldovan, Augustin Togan, Eugen Suceava, secretarul comitetului U.T.M. pe complex, iau cuvîntul şi, mulţumind pentru înalta preţuire a muncii lor, se angajează în numele celorlalţi, al tuturor, să transforme în acest an, prin hărnicia şi priceperea lor, diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură primită acum pentru anul trecut, într-una de fruntaşă , întrecerea socialistă pe plan republican. Entuziasmul oamenilor, realizările lor obţinute în primul trimestru al anului în curs, sunt garanţia îndeplinirii acestui angajament. ION SIMA Fabrica de conductori Tîrgu-Mureş Colectivul Fabricii de conductori din Tg.-Mureş a muncit în anul trecut cu eforturi sporite. El a reuşit să obţină o serie de succese de valoare. Exprimate în cifre aceste rezultate înseamnă: îndeplinirea planului la producţia globală şi marfă în proporţie de 102,68 la sută şi, respectiv, 103,23 la sută, obţinerea de economii la preţul de cost în valoare de 1.393.000 de lei şi realizarea unui beneficiu peste plan de 1.591.000 de lei. Rezultate însemnate s-au înregistrat şi în mişcarea de inovaţii, în îndeplinirea obiectivelor din planul M.T.O. şi cel de mici mecanizări. Ca un simbol al preţuirii realizărilor dobîndite în anul 1963, de către muncitori, ingineri şi tehnicieni, fabrica a fost distinsă cu două diplome: de fruntaşă în întrecerea socialistă în ramura industriei electrotehnice pe regiune şi pe oraşul Tg.-Mureş. La festivitatea de înmînare a diplomelor au fost relevate rezultatele obţinute. In atenţia colectivului stă însă, ca o preocupare continuă ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii de producţie. In primele trei luni ale anului 1964, printr-o strădanie colectivă, fabrica a dat economiei naţionale produse peste plan în valoare de aproape 700.000 de lei. Realizările înscrise în graficele întrecerii socialiste dovedesc de pe acum străduinţa colectivului fabricii de a realiza şi depăşi angajamentul luat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre.