Steaua Roşie, aprilie 1964 (Anul 13, nr. 77-102)
1964-04-08 / nr. 83
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bau Anul XIII. Nr. 83 (1.888) Miercuri, 8 aprilie 1964 AZI VĂ PREZENTĂM NOI MATERIALE DE CONSTRUCŢII Căutătorii de materiale noi de construcţii au găsit soluţii interesante în fabricarea GRANULITULUI şi a unor elemente de zidărie denumite BLOCURI UŞOARE. Ce este granulitul şi la ce poate fi folosit? Nu-i altceva decit balastul realizat, de această dată de mina omului, printr-un complex proces tehnologic. Noul material prezintă calităţi deosebite; mai întîi este foarte uşor, apoi e un bun izolator fonic şi termic. însuşirile lui i-au creat un cîmp larg de întrebuinţare, el constituind o materie primă pentru executarea unor prefabricate uşoare şi va înlocui cu succes, la mai multe lucrări în construcţii de locuinţe, industriale şi de drumuri la fostul obişnuit. DIN ARGILA ... GRANULIT La executarea cărămizilor şi a ţiglelor se foloseşte argilă cenuşie. In dealul de lîngă Fabrica „Mureşeni“ din Tg.Mureş pînă să ajungi la stratul de pămînt cenuşiu trebuie înlăturat un înveliş de 4—6 m de argilă inferioară. Această operaţie necesita un volum mare de muncă, iar materialul înlăturat nu era folosit la nimic. Astfel se iroseau anual sute de mii de lei. Specialiştii au descoperit această rezervă internă şi au conceput şi realizat o linie tehnologică care să transforme argila inferioară în granulit. Noua secţie a fost amplasată în incinta Fabricii de cărămidă şi ţiglă „Mureşeni“ din Tg.Mureş. Ca totul să fie cît mai practic şi mai economicos, în imediata apropiere a staţiei de fabricat granulit a fost construită şi o secţie în care produsul nou, în amestec cu ciment şi apă, este presat în elemente de construcţii denumite blocuri uşoare, care înlocuiesc în construcţii cărămida obişnuită. De reţinut, calităţile granulitului le au şi noile prefabricate, sunt uşoare, izolează bine fonic şi termic. Materia primă, argila din dealul de la Mureşeni, ajunge destul de uşor la capul de fabricaţie al liniei tehnologice deoarece săpatul se face cu excavatorul, iar transportul de pe platforme cu auto-basculante. Astfel, argila o dată ajunsă în alimentator este dozată prin intermediul unei benzi transportoare la un valț, apoi într-un malaxor i se adaugă apa pînă devine pastă, din care un utilaj formează granule cilindrice cărora în drum spre cuptorul de uscat li se dă o formă asemănătoare cu cea a pietricelelor aflate în albiile rîurilor sau în cariere. Un elevator ridică granulele la înălţime. De acolo, de sus, ele sunt trecute într-un cuptor uriaş, lung de aproape 40 de m şi cu un diametru pe care cu greu l-ar cuprinde cu braţele zece bărbaţi. Acesta este utilajul principal. Argila, din care sunt formate granulele, sub acţiunea temperaturii care creşte de la un cap la altul al cuptorului, ajungînd să întreacă o mie de grade, suferă transformări, unii componenţi ai ei se descompun în stare gazoasă în interiorul masei de argilă. Astfel granulele îşi măresc de 2—3 ori volumul iar greutatea pe mc scade tot cam de atîtea ori. Dintr-o instalaţie de sortare, granulele uscate iau drumul şantierelor sau sunt reţinute în apropierea secţiei noi ce fabrică blocuri uşoare de zidărie. O dată cu punerea în funcţiune a acestor două secţii, anual se vor fabrica la Mureşeni 110.000 mc granulit şi peste patru milioane de blocuri uşoare ce vor înlocui în construcţii 30.000.000 de cărămizi obişnuite. V. MEGHEŞ icole la limp pi la ud i PRIMĂVARA LA CHEŢANII Străbătînd în lung şi-n lat tarlalele întinse ale gospodăriei agricole colective din Cheţani, pe şes ca şi pe deal, peste tot, primăvara se simte de-a binelea. Covoarele uriaşe ale griului des ca peria, verdele frumos al semănăturii îţi produc o impresie plăcută. Pe pajişti, oile pasc în voie. Aici, la Cheţani, în zilele bune de lucru, hotarul e ca un furnicar. Sute de colectivişti ies zilnic la lucru. Tractoarele lucrează şi ele din plin. In total colectiviştii de aici au de semănat 738 ha. Pentru ca totul să se desfăşoare ritmic şi bine organizat, pe lîngă lucrările de pregătire pe care le-au făcut încă de astă-toamnă, înainte de începerea lucrărilor agricole de primăvară, comitetul de partid, consiliul de conducere, au întocmit un plan operativ. Pînă acum harnicii colectivişti din Cheţani au terminat de semănat ovăzul, mazărea pentru păstăi şi floareasoarelui. Zilele trecute era în toi semănatul sfeclei de zahăr, plantatul cartofilor, grăpatul ogoarelor de toamnă şi se discuta. Pe terenul unde urmează să fie î insămînţat porumbul, o echipă de femei împrăştia îngrăşăminte artificiale. In vie se lucra intens la revizuitul şi înfiptul aracilor, iar pe terase zeci de colectivişti plantau butaşii de viţă ... Spuneam că aici se lucrează intens la pregătirea terenului, la semănatul sfeclei de zahăr. Cele 190 de ha planificate a fi cultivate cu sfeclă sunt prevăzute să fie însămînţate în 8 zile lucrătoare. Primii care au ieşit la semănat au fost tractoriştii Ioan Cheţan şi Constantin Dan. Intrucît peste 80 ha le seamănă în benzi, pe care tot ei le vor prăşi mecanizat, tractoriştii mînuiau cu pricepere tractoarele, avînd grijă ca rîndurile să fie cît mai drepte. In urma lor, terenul rămânea ca stratul. Pămîntul era bine pregătit, îngrăşat cu gunoi de grajd, cu îngrăşăminte artificiale. Concomitent cu semănatul, alţi colectivişti lucrau cu atelajele, la tăvălugitul sfeclei de zahăr. In vederea asigurării bazei furajere, pe o suprafaţă de 150 de ha, prin grîu, în cultură ascunsă, se semăna trifoiul, iar în „sărături" şi „la coastă", pe terenuri neproductive pe 25 ha se semăna sparceta. Pentru ca semănatul porumbului să-i găsească bine pregătiţi, tractoristul loan Trifu lucra la grăpatul ogoarelor de toamnă iar loan Puiac şi Dan Crăciun discutau arătura zvîntată, bună de semănat. Pe alte suprafeţe, brigada a doua condusă de Teodor Roman, lucra cu spor la plantatul tuberculilor de cartofi. Alături, îrn grădina de legume, într-un teren afinat, zeci de colectiviste plantau arpagicul. La răsadniţele ce se întind pe o suprafaţă de peste 2.000 mp, legumicultoarele au ridicat ferestrele de sub care se văd florile galbene şi mulţi castraveţi care peste cîteva zile vor fi buni de livrat. Alte legumicultoare lucrau cu spor la repicatul răsadului de tomate, la stropit etc. Un lucru nou aici, la Cheţani sunt terasele. Pe terenurile pe care altădată nici oile nu aveau ce paşte, în cursul acestei primăveri, la propunerea comitetului de partid, zilnic 160 de colectivişti şi colectiviste au desfundat şi terasat peste 10 ha. Acum, pe dealul numit „Gaura furcii", ca şi în viile de la Hădăreni, peste o sută de colectivişti lucrau cu spor la plantatul viţei de vie. Aici am întîlnit mulţi colectivişti harnici. Printre aceştia se numără Augustin Cioloboc şi Anuţa Vescan, care fasonau cu grijă butaşii de viţă de vie. Sub îndrumarea brigadierului Tănase Rusu, a şefului de echipă Constantin Pantea, colectiviştii, printre care Ion Trif, Ana Puiac, Ana Mişu, Olimpiu Muntean junior, Alexandru Puiac, Laurean Varo, Vasile Gherman, Otilia Dan, Anuţa Vescan, Lucreţia Dan, Susana Bogăteanu, Anica Mocanu şi alţii lucrau la pichetat, la săpatul gropilor, la plantat, la administratul îngrăşămintelor etc. Valorificarea terenurilor neproductive se poate spune că este abia la început. Pe dealul acesta brăzdat înainte de şuvoaiele de apă, după ce viţa va intra pe rod, un ha de vie va aduce un venit de peste 12.000 de lei. Dacă socotim că numai pe dealul numit „Gaura furcii" sunt peste 51 de ha potrivite pentru a fi cultivate cu viţă de vie, şi care în decurs de 3—4 ani va fi pus în valoare, ne putem da seama de veniturile însemnate pe care le va realiza în plus gospodăria colectivă. Cunoscînd aceste avantaje, colectiviştii după ce vor termina de plantat viţa de vie, vor lucra în continuare la desfundatul şi terasatul altor 10 ha teren neproductiv. Pentru că acum, primăvara, se execută un volum mare de lucrări, Ion Ilea, preşedinte, ca şi Cornelia Anca, inginera gospodăriei colective, zilnic îndrumă şi controlează munca. Spre seară, la sediul gospodăriei colective, preşedintele, inginera, împreună cu brigadierii de cîmp, cu şeful brigăzii de tractoare, analizează realizările din cursul zilei şi stabilesc sarcinile pentru a doua zi. La una din şedinţele operative s-a discutat despre faptul că unul din tractoarele repartizate să lucreze la această gospodărie colectivă este încă ţinut de conducerea S.M.T. să lucreze la balotatul paielor, la o întreprindere din oraşul Luduş. Or, firesc ar fi ca şi acest tractor să lucreze efectiv în cîmp, la arat şi semănat, pentru ca astfel să contribuie la depăşirea producţiei planificate la hectar, aşa cum s-au angajat colectiviştii din Cheţani. R. CIMPEAN Venite în practică de la şcolile agricole din Blaj şi Turda, elevele din anul I Maria Coşer şi Maria Mureşan, fiice de colectivişti din Cheţani şi Hădăreni, lucrează la repicatul roşiilor. CAMELIA ANCA, inginera gospodăriei agricole colective din Cheţani, împreună cu instructorul raional de partid Ștefan Munteanu și doi brigadieri verifică calitatea semănatului la sfecla de zahăr. în numărul de azi): — Sovata — tot mai , primitoare (pag. a 2-a) i— Planificarea justă* a muncii de partid — chezăşia realizării sarcinilor econo-j mice -(pag. a 3-a) i— Invăţămîntul agrozooteh- nici strîns legat ? de: activi- tatea, practică-(pag. a 3-a) j — Situaţia din Brazilia (pag. a 4-a) Au terminat însămînţările din epoca I. Brigăzile de cîmp de la G.A.C. „Octombrie Roşu“ din Gheja, raionul Luduş, conduse de brigadierii Maxim Teodor şi Tănăsie Székely, au terminat în aceste zile însămînţarea celor 8 ha cu floarea-soarelui, 10 ha cu ovăz şi 6 ha cu mazăre. Pentru asigurarea furajelor necesare animalelor, aceste brigăzi au mai însămînţat în sectorul Gheja 40 ha cu trifoi, în culturi ascunse. In prezent, colectiviştii de aici pregătesc terenul pentru însămînţlarea sfeclei de zahăr. GH. MîLNA corespondent voluntar Lucrări pe păşuni După îndepărtarea arboretelui dăunător şi a mărăcinişului de pe păşunile naturale, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Lăscud, raionul Tîrnăveni, a luat din timp măsurile necesare pentru grăpatul păşunilor. Această lucrare s-a executat mecanizat pe toată suprafaţa de 400 hectare. G. AUREL corespondent voluntar Şi colectiviştii din Toldal, raionul Reghin, acordă o ma- *re atenţie îngrijirii păşunilor. -Mumai în timp de două zile , ei au terminat de curăţat o suprafaţă de 260 hectare păune. La această lucrare s-au evidenţiat în mod deosebit Costan Lazăr, Loko Adalbert, I loan Fechete, Andrei Molnár * şi alţii. ;I. A. TABARAN corespondent voluntar + Pe primele locuri Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini a desemnat zilele acestea întreprinderile clasate pe primele locuri în concursul de inovaţii desfăşurat anul trecut în această principală ramură a economiei noastre naţionale. Uzinele „23 August", „Autobuzul" şi „Electrofar" din Bucureşti, precum şi „Independenţa" din Sibiu au cucerit premiul I, iar alte zece unităţi constructoare de maşini au primit premiile II şi III. (Agerpres) (Fotó: Z. HARAGOS) „BRAŢE DE OŢEL“ Simpozion de genetică. Academia R.P.R. — Baza de cercetări ştiinţifice Tg.-Mureş, Institutul de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş şi Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale, filiala din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară organizează un simpozion de genetică. In cadrul simpozionului, eminenţi specialişti, membri ai Academiei R.P.R. şi cadre didactice universitare vor prezenta o multilaterală informare despre cele mai noi teorii în ştiinţa despre ereditate şi aplicaţia lor practică în medicină. Manifestarea va avea loc joi, 9 aprilie, orele 18, în sala festivă a Institutului de medicină și farmacie Tg.-Mureș. Rod al muncii susţinute "Antrenaţi în măreaţa întrecere socialistă în cinstea aniversării eliberării patriei, muncitorii, , tehnicienii şi inginerii de la T.I.S. „Electro- Mureş" din Tg.-Mureş, în primul trimestru al anului 1964 au obţinut rezultate însemnate. Planul producţiei globale a fost realizat în procent de 101,5 la sută, iar planul producţiei marfă în procent de 101,9 la sută. Ca sortimente s-au fabricat în plus 5.800 fiare de călcat de diferite tipuri, 3.575 plite electrice, 45 maşini de calculat etc. Rezultatele obţinute sunt rodul muncii susţinute a colectivului nostru hotărît să întîmpine cu noi şi însemnate succese în muncă măreaţa aniversare. T. TÄNASESCU DIN ACTIVITATEA UNIVERSITĂŢILOR MUNCITOREŞTI Consiliile locale ale sindicatelor împreună cu Comisiile pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice analizează în prezent rezultatele obţinute de cele 258 universităţi muncitoreşti, în scopul asigurării încheierii cu succes a anului de învăţământ şi generalizării pe viitor a celor mai eficiente metode de lucru. Organizate în mari întreprinderi şi instituţii din ţară, universităţile muncitoreşti sunt frecventate în acest an şcolar de peste 50.000 de muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari. Programul cuprinde socialism ştiinţific, istoria patriei, probleme de politică internaţională, istoria diplomaţiei, biologie, geografie, astronomie, cosmonautică, literatură, artă, muzică. In funcţie de nevoile şi cerinţele cursanţilor şi de profilul întreprinderii, în fiecare universitate sunt predate 3 sau 4 din aceste discipline. In afară de acestea, programul include şi o disciplină tehnică pentru cei care lucrează nemijlocit în producţie, în scopul însuşirii celor mai noi cuceriri în domeniul respectiv. Pentru o predare eficientă a problemelor de tehnică, cursanţii sunt împărţiţi pe secţii şi subsecţii, după meseria în care lucrează fiecare. De pildă, universitatea muncitorească de la Combinatul siderurgic Hunedoara are 7 secţii. Cursurile sunt ţinute de oameni de ştiinţă, academicieni, cadre didactice universitare, specialişti, ingineri şi tehnicieni. (Agerpres) Primirea vicecancelarului Austriei la Palatul R. P. Romíné Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul R.P. Romíné, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul iilor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Române la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Robert Fischer, consilierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Au început convorbirile cu dr. Bruno Pittermann Marţi, la Consiliul de Miniştri al R.P. Român, au început convorbirile cu dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin şi Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihail Florescu, ministrul industriei petrolului şi chimiei, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Cioară, secretarul Comisiei guvernamentale de colaborare economică şi tehnicoştiinţifică, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice, Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Romíno la Viena. Din partea austriacă au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi consilieri şi conducător de întreprinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe vice cancelar în vizita sa în ţara noastră. ★ Seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc un spectacol de gală în cinstea vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann. (Agerpres). Pe ecranele cinematografelor săteşti Pe ecranele cinematografelor săteşti rulează de cîteva zile filmul agricol „Măsuri pentru apărarea sănătăţii animalelor". Acesta este primul din cele 14 filme agricole pe care studioul „Alexandru Sahia" în colaborare cu Consiliul Superior al Agriculturii le va realiza pînă la sfîrşitul acestui an. Aceste firme contribuie la consolidarea cunoştinţelor agrozootehnice şi a metodelor de muncă înaintate, la dezvoltarea producţiei agricole, la întărirea economico-organizatorică a G.A.C. Pentru sprijinirea învăţămîntului agrotehnic, numai în cursul iernii anului 1963— 1964, un număr de 90 de titluri de filme documentare au fost prezentate în cicluri în cadrul cursurilor. Vizionarea unor documentare i-a ajutat pe colectivişti să ia o serie de măsuri practice. Astfel, colectiviştii din gospodăriile situate pe cursurile rîurilor Argeş, Ialomiţa, Siret, Olt, Someş, au folosit în extinderea sectorului legumicol metodele avansate de muncă, recomandate de filmele „Cultura legumelor în bazinul Arad", „Legume în sere şi răsadniţe" şi „Recolte mari prin irigaţii". " Aspect al noii secții de preparat granulit.