Steaua Roşie, aprilie 1964 (Anul 13, nr. 77-102)

1964-04-08 / nr. 83

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bau Anul XIII. Nr. 83 (1.888)­­ Miercuri, 8 aprilie 1964 A­Z­I V­Ă P­R­E­Z­E­N­T­Ă­M NOI MATERIALE DE CONSTRUCŢII Căutătorii de materiale noi de construcţii au găsit soluţii in­teresante în fabricarea GRANU­LITULUI şi a unor elemente de zidărie denumite BLOCURI U­­ŞOARE. Ce este granulitul şi la ce poate fi folosit? Nu-i alt­ceva decit balastul realizat, de această dată de mina omului, printr-un complex proces tehno­logic. Noul material prezintă calităţi deosebite; mai întîi este foarte uşor, apoi e un bun izolator fo­nic şi termic. însuşirile lui i-au creat un cîmp larg de întrebuin­ţare, el constituind o materie primă pentru executarea unor prefabricate uşoare şi va înlo­cui cu succes, la mai multe lu­crări în construcţii de locuin­ţe, industriale şi de drumuri la fostul obişnuit. DIN ARGILA ... GRANULIT La executarea cărămizilor şi a ţiglelor se foloseşte argilă cenuşie. In dealul de lîngă Fabrica „Mureşeni“ din Tg.­­Mureş pînă să ajungi la stratul de pă­­mînt cenuşiu trebuie înlăturat un înveliş de 4—6 m de argilă inferioară. Această operaţie necesita un volum mare de muncă, iar materialul înlăturat nu era folosit la nimic. Astfel se iroseau anual sute de mii de lei. Specialiştii au descoperit această re­zervă internă şi au conceput şi realizat o linie tehnologică care să transforme argila inferioară în granulit. Noua sec­ţie a fost amplasată în incinta Fabricii de cărămidă şi ţiglă „Mureşeni“ din Tg.­­Mureş. Ca totul să fie cît mai practic şi mai economicos, în imediata apropiere a staţiei de fabricat granulit a fost con­struită şi o secţie în care produsul nou, în amestec cu ciment şi apă, este presat în elemente de construcţii denumite blo­curi uşoare, care înlocuiesc în construc­ţii cărămida obişnuită. De reţinut, cali­tăţile granulitului le au şi noile prefabri­cate, sunt uşoare, izolează bine fonic şi termic. Materia primă, argila din dealul de la M­ureşeni, ajunge destul de uşor la capul de fabricaţie al liniei tehnologice deoare­ce săpatul se face cu excavatorul, iar transportul de pe platforme cu auto-bas­­culante. Astfel, argila o dată ajunsă în alimen­tator este dozată prin intermediul unei benzi transportoare la un valț, apoi în­tr-un malaxor i se adaugă apa pînă de­vine pastă, din care un utilaj formează granule cilindrice cărora în drum spre cuptorul de uscat li se dă o formă ase­mănătoare cu cea a pietricelelor afla­te în albiile rîurilor sau în cariere. Un elevator ridică granulele la înălţi­me. De acolo, de sus, ele sunt trecute în­tr-un cuptor uriaş, lung de aproape 40 de m şi cu un diametru pe care cu greu l-ar cuprinde cu braţele zece bărbaţi. Acesta este utilajul principal. Argila, din care sunt formate granulele, sub acţiunea temperaturii care creşte de la un cap la altul al cuptorului, ajungînd să întreacă o mie de grade, suferă transformări, unii componenţi ai ei se descompun în sta­re gazoasă în interiorul masei de argilă. Astfel granulele îşi măresc de 2—3 ori volumul iar greutatea pe m­c scade tot cam de atîtea ori. Dintr-o instalaţie de sortare, granulele uscate iau drumul şantierelor sau sunt reţinute în apropie­rea secţiei noi ce fabrică blocuri uşoare de zidărie. O dată cu punerea în funcţiune a a­­cestor două secţii, anual se vor fabrica la Mureşeni 110.000 m­c granulit şi pes­te patru milioane de blocuri uşoare ce vor înlocui în construcţii 30.000.000 de că­rămizi obişnuite. V. MEGHEŞ ­­­­ icole la limp pi la ud i PRIMĂVARA LA CHEŢANII Străbătînd în lung şi-n lat tarlalele întinse ale gospodăriei agricole colective din Cheţani, pe şes ca şi pe deal, peste tot, primăvara se simte de-a binelea. Covoarele uriaşe ale griului des ca peria, verdele frumos al se­mănăturii îţi produc o impresie plăcută. Pe pajişti, oile pasc în voie. Aici, la Cheţani, în zilele bune de lucru, hotarul e ca un furnicar. Sute de colectivişti ies zilnic la lucru. Tractoarele lu­crează şi ele din plin. In total colectiviştii de aici au de semă­nat 738 ha. Pentru ca totul să se desfăşoare ritmic şi bine or­ganizat, pe lîngă lucrările de pregătire pe care le-au făcut în­că de astă-toamnă, înainte de în­ceperea lucrărilor agricole de pri­măvară, comitetul de partid, consiliul de conducere, au întoc­mit un plan operativ. Pînă acum harnicii colectivişti din Cheţani au terminat de semănat ovăzul, mazărea pentru păstăi şi floarea­­soarelui. Zilele trecute era în toi semănatul sfeclei de zahăr, plan­tatul cartofilor, grăpatul ogoare­lor de toamnă şi se discuta. Pe terenul unde urmează să fie î in­­sămînţat porumbul, o echipă de femei împrăştia îngrăşăminte ar­tificiale. In vie se lucra intens la revizuitul şi înfiptul aracilor, iar pe terase zeci de colectivişti plantau butaşii de viţă ... Spuneam că aici se lucrează intens la pregătirea terenului, la semănatul sfeclei de zahăr. Cele 190 de ha planificate a fi culti­vate cu sfeclă sunt prevăzute să fie însămînţate în 8 zile lucră­toare. Primii care au ieşit la se­mănat au fost tractoriştii Ioan Cheţan şi Constantin Dan. Intru­cît peste 80 ha le seamănă în benzi, pe care tot ei le vor prăşi mecanizat, tractoriştii mînuiau cu pricepere tractoarele, avînd grijă ca rîndurile să fie cît mai drepte. In urma lor, terenul ră­mânea ca stratul. Pămîntul era bine pregătit, îngrăşat cu gunoi de grajd, cu îngrăşăminte arti­ficiale. Concomitent cu semăna­tul, alţi colectivişti lucrau cu atelajele, la tăvălugitul sfeclei de zahăr. In vederea asigurării bazei fu­rajere, pe o suprafaţă de 150 de ha, prin grîu, în cultură ascunsă, se semăna trifoiul, iar în „sără­­turi" şi „la coastă", pe terenuri neproductive pe 25 ha se semă­na sparceta. Pentru ca semănatul porum­bului să-i găsească bine pregătiţi, tractoristul loan Trifu lucra la grăpatul ogoarelor de toamnă iar loan Puiac şi Dan Crăciun discutau arătura zvîntată, bună de semănat. Pe alte suprafeţe, brigada a doua condusă de Teodor Ro­man, lucra cu spor la plantatul tuberculilor de cartofi. Alături, îrn grădina de legume, într-un teren afinat, zeci de colectiviste plantau arpagicul. La răsadni­ţele ce se întind pe o suprafaţă de peste 2.000 m­p, legumicul­toarele au ridicat ferestrele de sub care se văd florile galbene şi mulţi castraveţi care peste cî­teva zile vor fi buni de livrat. Alte legumicultoare lucrau cu spor la repicatul răsadului de tomate, la stropit etc. Un lucru nou aici, la Che­ţani sunt terasele. Pe terenurile pe care altădată nici oile nu aveau ce paşte, în cursul acestei primă­veri, la propunerea comitetului de partid, zilnic 160 de colecti­vişti şi colectiviste au desfundat şi terasat peste 10 ha. Acum, pe dealul numit „Gaura furcii", ca şi în viile de la Hădăreni, peste o sută de colectivişti lucrau cu spor la plantatul viţei de vie. Aici am întîlnit mulţi colectivişti harnici. Printre aceştia se numă­ră Augustin Cioloboc şi Anuţa Vescan, care fasonau cu grijă bu­taşii de viţă de vie. Sub îndru­marea brigadierului Tănase Rusu, a şefului de echipă Constantin Pantea, colectiviştii, printre care Ion Trif, Ana Puiac, Ana Mişu, Olimpiu Muntean junior, Ale­xandru Puiac, Laurean Varo, Vasile Gherman, Otilia Dan, A­­nuţa Vescan, Lucreţia Dan, Su­­sana Bogăteanu, Anica Mocanu şi alţii lucrau la pichetat, la să­patul gropilor, la plantat, la ad­ministratul îngrăşămintelor etc. Valorificarea terenurilor ne­productive se poate spune că este abia la început. Pe dealul acesta brăzdat înainte de şuvoaiele de apă, după ce viţa va intra pe rod, un ha de vie va aduce un venit de peste 12.000 de lei. Dacă socotim că numai pe dealul nu­mit „Gaura furcii" sunt peste 51 de ha potrivite pentru a fi culti­vate cu viţă de vie, şi care în decurs de 3—4 ani va fi pus în valoare, ne putem da seama de veniturile însemnate pe care le va realiza în plus gospodăria co­lectivă. Cunoscînd aceste avan­taje, colectiviştii după ce vor ter­mina de plantat viţa de vie, vor lucra în continuare la desfunda­­tul şi terasatul altor 10 ha teren neproductiv. Pentru că acum, primăvara, se execută un volum mare de lu­crări, Ion Ilea, preşedinte, ca şi Cornelia Anca, inginera gospodă­riei colective, zilnic îndrumă şi controlează munca. Spre seară, la sediul gospodăriei colective, preşedintele, inginera, împreună cu brigadierii de cîmp, cu şeful brigăzii de tractoare, analizează realizările din cursul zilei şi sta­bilesc sarcinile pentru a doua zi. La una din şedinţele operative s-a discutat despre faptul că unul din tractoarele repartizate să lucreze la această gospodărie colectivă este încă ţinut de con­ducerea S.M.T. să lucreze la ba­­lotatul paielor, la o întreprinde­re din oraşul Luduş. Or, firesc ar fi ca şi acest tractor să lu­creze efectiv în cîmp, la arat şi semănat, pentru ca astfel să con­tribuie la depăşirea producţiei planificate la hectar, aşa cum s-au angajat colectiviştii din Che­­ţani. R. CIMPEAN Venite în practică de la şcolile agricole din Blaj şi Turda, elevele din anul I Maria Coşer şi Maria Mureşan, fiice de co­lectivişti din Cheţani şi Hădăreni, lucrează la repicatul ro­şiilor. CAMELIA ANCA, inginera gospodăriei agricole colective din Cheţani, împreună cu in­structorul raional de partid Ștefan Munteanu și doi brigadieri verifică calitatea semănatu­lui la sfecla de zahăr. în numărul de azi): — Sovata — tot mai , primi­toare (pag. a 2-a) i— Planificarea justă* a mun­cii de partid — chezăşia realizării sarcinilor econo-j mice -(pag. a 3-a) i— Invăţămîntul agrozooteh-­ nici strîns legat ? de: activi-­ tat­ea, practică-(pag. a 3-a) j — Situaţia din Brazilia (pag.­­ a 4-a) Au terminat însămînţările din epoca I. Brigăzile de cîmp de la G.A.C. „Octombrie Roşu“ din Gheja, raionul Luduş, condu­se de brigadierii Maxim Teo­dor şi Tănăsie Székely, au terminat în aceste zile însă­­mînţarea celor 8 ha cu floa­­rea-soarelui, 10 ha cu ovăz şi 6 ha cu mazăre. Pentru asigurarea furajelor necesare animalelor, aceste brigăzi au mai însămînţat în sectorul Gheja 40 ha cu tri­foi, în culturi ascunse. In prezent, colectiviştii de aici pregătesc­ terenul pentru în­­sămînţlarea sfeclei de zahăr. GH. MîLNA corespondent voluntar Lucrări pe păşuni După îndepărtarea arbore­­telui dăunător şi a mărăcini­­şului de pe păşunile natura­le, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Lăs­­cud, raionul Tîrnăveni, a luat din timp măsurile necesare pentru grăpatul păşunilor. A­­ceastă lucrare s-a executat mecanizat pe toată suprafaţa de 400 hectare. G. AUREL corespondent voluntar Şi colectiviştii din Toldal,­­ raionul Reghin, acordă o ma- *­re atenţie îngrijirii păşunilor. -M­­umai în timp de două zile , ei au terminat de curăţat o­­ suprafaţă de 260 hectare pă­­­­­une. La această lucr­are s-au­­ evidenţiat în mod deosebit­­ Costan Lazăr, Loko Adalbert, I loan Fechete, Andrei Molnár * şi alţii. ;I. A. TABARAN­­ corespondent voluntar + Pe primele locuri Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini a desem­nat zilele acestea întreprinderile clasate pe primele locuri în con­cursul de inovaţii desfăşurat anul trecut în această principa­lă ramură a economiei noastre naţionale. Uzinele „23 August", „Auto­buzul" şi „Electrofar" din Bucu­reşti, precum şi „Independenţa" din Sibiu au cucerit premiul I, iar alte zece unităţi construc­toare de maşini au primit pre­miile II şi III. (Agerpres) (Fotó: Z. HARAGOS) „BRAŢE DE OŢEL“ Simpozion de genetică. Academia R.P.R. — Baza de cercetări ştiinţifice Tg.-Mureş, Institutul de medicină şi farma­cie din Tg.-Mureş şi Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale, filiala din regiunea Mureş-Auto­nomă Maghiară organizează un simpozion de genetică. In cadrul simpozionului, emi­nenţi specialişti, membri ai Aca­demiei R.P.R. şi cadre didactice universitare vor prezenta o mul­tilaterală informare despre cele mai noi teorii în ştiinţa despre ereditate şi aplicaţia lor prac­tică în medicină. Manifestarea va avea loc joi, 9 aprilie, orele 18, în sala festi­vă a Institutului de medicină și farmacie Tg.-Mureș. Rod al muncii susţinute "Antrenaţi în măreaţa întrecere socialistă în­ cinstea aniversării eli­berării patriei, muncitorii, , tehnicie­nii şi inginerii de la T.I.S. „Electro- Mureş" din Tg.-Mureş, în primul trimestru al anului 1964 au obţinut rezultate însemnate. Planul produc­ţiei globale a fost realizat în pro­cent de 101,5 la sută, iar planul producţiei marfă în procent de 101,9 la sută. Ca sortimente s-au fabricat în plus 5.800 fiare de căl­cat de diferite tipuri, 3.575 plite electrice, 45 maşini de calculat etc. Rezultatele obţinute sunt rodul muncii susţinute a colectivului nos­tru hotărît să întîmpine cu noi şi însemnate succese în muncă mărea­ţa aniversare. T. TÄNASESCU DIN ACTIVITATEA UNIVERSITĂŢILOR MUNCITOREŞTI Consiliile locale ale sindicate­lor împreună cu Comisiile pen­tru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice analizează în prezent rezultatele obţinute de cele 258 universităţi muncito­reşti, în scopul asigurării înche­ierii cu succes a anului de învă­ţământ şi generalizării pe viitor a celor mai eficiente metode de lucru. Organizate în mari întreprin­deri şi instituţii din ţară, univer­sităţile muncitoreşti sunt frec­ventate în acest an şcolar de peste 50.000 de muncitori, ingi­neri, tehnicieni, funcţionari. Pro­gramul cuprinde socialism ştiin­ţific, istoria patriei, probleme de politică internaţională, istoria di­plomaţiei, biologie, geografie, as­tronomie, cosmonautică, literatu­ră, artă, muzică. In funcţie de nevoile şi cerinţele cursanţilor şi de profilul întreprinderii, în fiecare universitate sunt preda­te 3 sau 4 din aceste discipline. In afară de acestea, programul include şi o disciplină tehnică pentru cei care lucrează nemij­locit în producţie, în scopul în­suşirii celor mai noi cuceriri în domeniul respectiv. Pentru o pre­dare eficientă a problemelor de tehnică, cursanţii sunt împărţiţi pe secţii şi subsecţii, după me­seria în care lucrează fiecare. De pildă, universitatea munci­torească de la Combinatul si­derurgic Hunedoara are 7 secţii. Cursurile sunt ţinute de oameni de ştiinţă, academicieni, cadre didactice universitare, special­i­şti, ingineri şi tehnicieni. (Agerpres) Primirea vicecancelarului Austriei la Palatul R. P. Romíné Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Pala­tul R.P. Romíné, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Aus­triei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Grigore Geamănu, secre­tarul Consiliului de Stat, Corne­liu Mănescu, ministrul ii­lor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afaceri­lor externe şi Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Române la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Ro­bert Fischer, consilierul vicecan­celarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială. Au început convorbirile cu dr. Bruno Pittermann Marţi, la Consiliul de Miniştri al R.P. Român, au început con­vorbirile cu dr. Bruno Pitter­mann, vicecancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin şi Con­stantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihail Florescu, ministrul industriei pe­trolului şi chimiei, Ion Marines­­cu, ministrul industriei meta­lurgice, Pompiliu Macovei, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Cioară, secretarul Co­misiei guvernamentale de cola­borare economică şi tehnico­­ştiinţifică, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice, Vasile Ale­xandrescu, adjunct al ministru­lui industriei construcţiilor de maşini, Mircea Ocheană, amba­sadorul R.P. Romíno la Viena. Din partea austriacă au parti­cipat dr. Paul Wetzler, ambasa­dorul Austriei la Bucureşti, pre­cum şi consilieri şi conducător de întreprinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe vice cancelar în vizita sa în ţara noastră. ★ Seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc un specta­col de gală în cinstea vicecan­celarului Austriei, dr. Bruno Pit­termann. (Agerpres). Pe ecranele cinematografelor săteşti Pe ecranele cinematografelor săteşti rulează de cîteva zile fil­mul agricol „Măsuri pentru apă­rarea sănătăţii animalelor". A­­cesta este primul din cele 14 fil­me agricole pe care studioul „A­­lexandru Sahia" în colaborare cu Consiliul Superior al Agricultu­rii le va realiza pînă la sfîrşitul acestui an. Aceste firme contri­buie la consolidarea cunoştinţe­lor agrozootehnice şi a metode­lor de muncă înaintate, la dez­voltarea producţiei agricole, la întărirea economico-organizatori­­că a G.A.C. Pentru sprijinirea învăţămîntului agrotehnic, numai în cursul iernii anului 1963— 1964, un număr de 90 de titluri de filme documentare au fost prezentate în cicluri în cadrul cursurilor. Vizionarea unor documentare i-a ajutat pe colectivişti să ia o serie de măsuri practice. Ast­fel, colectiviştii din gospodăriile situate pe cursurile rîurilor Ar­geş, Ialomiţa, Siret, Olt, Someş, au folosit în extinderea sectoru­lui legumicol metodele avansate de muncă, recomandate de fil­mele „Cultura legumelor în ba­zinul Arad", „Legume în sere şi răsadniţe" şi „Recolte mari prin irigaţii". " Aspect al noii secții de prepa­­rat granu­­lit.

Next