Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)

1964-06-02 / nr. 128

ORGANSI AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bani Marţi, 2 iunie 1964. Anul Nr. 128. (1.933) Gospodăria colectivă din Iernut acordă o deosebită atenţie extinderii prăşitului mecanizat. Dacă anul trecut tractoriştii au prăşit porumbul pe o suprafaţă de 200 ha, anul acesta lucrarea o efectuează pe 360 ha. In fotografie: Tractoristul Gheorghe Cîndea, din brigada lui Nicolae Olaru, de la S.M.T. Luduș, la prăşitul porumbului. Mai multă atenţie densităţii plantelor In aceste zile, la majoritatea gos­podăriilor colective cultivatoare de sfeclă de zahăr e în curs răritul acestei culturi. Colectiviştii din Gre­­beniş au efectuat răritul pe 88 la sută din suprafaţa cultivată, cei din Fînaţe pe 81 la sută, cei din Luduş (Octombrie roşu) pe 65,5 la sută, Balda 66 la sută etc. Peste tot, sub îndrumarea inginerilor agronomi, colectiviştii efectuează lucrări de calitate, lăsînd la hectar între 100.000—110.000 plante recoltabile. Grija pentru asigurarea unei den­sităţi optime la efectiv nu se obser­vă însă în toate gospodăriile colec­tive şi la toate brigăzile de cîmp. Zilele trecute, la brigada de cîmp condusă de Francisc Szabó de la gospodăria colectivă din Roşiori, la echipele care lucrau la răritul sfe­clei s-a constatat că nu toţi colec­tiviştii respectau numărul de plante necesar la metru pătrat. Cu toate că brigadierul se afla printre colec­tivişti, el nu le-a atras atenţia asu­pra acestui lucru. Mulţi dintre co­lectivişti lăsau între plante o dis­tanţă de 25—30 cm, în loc de 16— 20 cm cît e necesar. Această situaţie se explică prin faptul că nici brigadierul şi nici un şef de echipă nu dispuneau de nici un fel de măsurătoare cu care ar fi putut verifica distanţa dintre plante. Ei se conduc după principiul că nu lucrează pentru prima dată la sfeclă, deci se pricep. Nu contes­tăm hărnicia colectiviştilor, dar nu sîntem de acord cu nerespectarea densităţii optime la hectar, care, în ultimă instanţă, dăunează tot co­lectiviştilor. Se cere deci mai multă atenţie şi îndrumarea tehnică pe teren. îngrijesc bine sfecla de zahăr Colectiviştii din Gălăţeni, raionul Tg.-Mureş, au o bună experienţă în cultivarea sfeclei de zahăr. In con­diţiile anului trecut ei au obţinut o producţie de aproape 24 000 kg sfeclă la ha. Aceasta s-a datorat în mare măsură întreţinerii acestei cul­turi la timp şi asigurării densităţii optime la ha. Şi în acest an ei acor­dă o atenţie deosebită lucrărilor de întreţinere. Pînă zilele trecute aici s-a terminat prima praşilă la aceas­tă­ cultură, trecîndu-se la răritul ifeclei. In scurt timp răritul a fost efectuat pe o suprafaţă de 70 ha ,­­in cele 180 ha cît se cultivă cu­­­­ceastă plantă. Tot în ultimele zile a­­u mai fost prăşite 180 ha cu po­­rumb, efectuîndu-se şi cositul lu­­ternei pe 30 ha. La lucrările de întreţinere în frun­­ta brigăzilor se situează cea con- p lusă de Szöcs Andrei. HUSZÁR IOSIF | corespondent voluntar | Hi . Prăşesc a 2-a oară sfecla Colectiviştii din oraşul Reghin, acordă mare atenţie executării lu­crărilor de întreţinere a culturilor la timpul optim. Paralel cu prăşitul porumbului, al legumelor, colecti­viştii de aici lucrează intens şi la răritul sfeclei de zahăr, la praşila a doua, lucrare pe care au efectuat-o pe o suprafață de peste 30 ha. * REICHENBERGER corespondent voluntar D e la ipotezele atomiste ale lui De­mocrit şi Epicur, de la alchimia evului mediu, lipsită de bază ştiin­ţifică şi dominată de dogme scolastice şi mistice, chimia, acea ştiinţă despre atomi, care de-a lungul secolelor a încălzit min­ţile a nenumăraţi savanţi şi oameni de ştiinţă, a cunoscut o dezvoltare fără pre­cedent. Materiei i-au fost descoperite noi sensuri, noi secrete, pe care omul le folo­seşte azi făcîndu-şi viaţa mai bogată, mai plină. Datorită cîmpului extrem de vast pe care-l ocupă chimia acum, în secolul ener­giilor înalte, s-au dezvoltat şi creat ramuri noi, deosebit de însemnate, cum ar fi: chi­mia analitică, a combinaţiilor complexe, a coloizilor, chimia tehnică, electrochimia, fotochimia, chimia nucleară şi altele. Isto­ria consemnează nume de savanţi şi chi­­mişti, de nenumăraţi cercetători care au purtat peste secole, din mină în mînă, şta­feta descoperirilor, a cercetărilor în lumea atomilor. S-au avîntat către această ramură care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare deosebită, mii de tineri entuziaşti, cuteză­tori. La Oneşti, la constelaţia aceea a pe­trochimiei romîneşti, treburile tehnice au fost încredinţate unor ingineri tineri, cres­cuţi în anii noştri, întregul colectiv al com­plexului poartă caracteristica avîntului tine­resc. La fel şi la Govora, la Năvodari, la Săvineşti şi Roznov, la Făgăraş şi în multe alte părţi, unde pulsează inimi ale chimiei moderne. Şi dacă mai adăugăm la toţi cei care populează azi halele uzinelor, labora­toarele şi institutele de cercetări ştiinţifice, noile contingente de chimişti care ies de pe porţile şcolilor şi institutelor de învăţă­mînt superior cu diplome de ingineri, ope­ratori, tehnicieni ori maiştri, numărul celor care îmbrăţişează această ştiinţă a viitorului creşte la modul superlativ. Lor li se alătură şi numeroşi liceeni care răspund în felul acesta la întrebarea: ce să fiu? Mulţi din­tre ei se pregătesc pentru una din ramu­rile chimiei, ale ştiinţei cu perspective atît de largi. Uzinele moderne, laboratoarele, întreaga industrie chimică din ţară îi aş­teaptă. Această industrie modernă este creată în scopul valorificării la un nivel su­perior a materiilor prime din ţară, cum ar fi petrolul, gazul-metan, cărbunele, sarea, lemnul etc. Prelucrarea şi valorificarea su­perioară a acestor produse, care numai cu două decenii în urmă luau drumul ţărilor străine în stare brută şi la un preţ derizo-4) De la Democrit încoace... 41 Al­chimia de altădata % Configu­raţii contemporane • Motiv de reportaj # Oamenii viitorului fiu, a impus crearea unor noi ramuri indus­triale: a maselor plastice, a fibrelor sinte­tice şi cauciucului sintetic, a coloranţilor şi detergenţilor, a medicamentelor ... Ramuri industriale în care adolescenţii aceştia, cu care discutăm de o jumătate de oră, vor lucra peste cîţiva ani. Pînă atunci însă mai sînt ani de muncă şi de studiu, ani în care cunoştinţele în domeniul chimiei se împle­tesc cu cele de fizică şi biologie, cu mate­matica. Sînt ani hotărîtori pentru viaţă. — Am îndrăgit chimia de cînd eram în clasa a Vll-a. Aşteptam şi aştept cu multă nerăbdare orele de laborator. Chimia este un domeniu vast, interesant, aş putea spune spectaculos, în care omul cucereşte zi de zi cîte ceva ... Eleva Melita Simovici vorbeşte cu so­brietate, dînd cuvintelor prin economia lor, forţă sugestivă. La cele de mai sus mai adaugă: Chimia e frumoasă şi pentru că chi­­miştii înfruntă necunoscutul şi-l înving! — Romantismul tinereţii să fie oare? — Nu. Imi place Beethoven şi el n-a fost un romantic. —­ Iţi place muzica deci? — Desigur. Sînt în anul III la pian şi vioară. Pe lîngă Beethoven, care-mi place pentru că-l înţeleg cel mai bine, simt o atracţie deosebită şi pentru muzica lui Mo­zart şi Händel... Şi fără să vrem, părăsim lumea atomi­lor, a formulelor, a reacţiilor, şi alunecăm în lumea muzicii, despre care se vorbeşte cu aceeaşi competenţă ca şi despre chimie, fizică ori sport. Alături de Melita Simovici, elevă în clasa a X-a A la Şcoala medie „Al. Papiu Ilarian" din Tg.-Mureş, care de mai mulţi ani este printre cei ce poartă ştafeta frunta­şilor la învăţătură, stă un coleg al ei, Gheor­ghe Marmor. E un tînăr brunet, cu o privire inteligentă. Este tot un pasionat al chimiei şi fizicii. — Deseori repet acasă o seamă de ex­perienţe pe care le facem la şcoală. De mai mult timp mi-am improvizat un mic labo­rator personal. Imi place mult munca de la­borator, experienţele. Şi Gheorghe Marmor e mare amator de muzică. Deseori îl întîlneşti în sala mare a Palatului culturii, prezent la concertele săp­­tămînale ale Filarmonicii de stat, alături de alţi colegi iubitori ai muzicii. Al treilea li­cean cu care am stat de vorbă, este Marius Gabor, elev în clasa a Vlll-a. Se pare că pe Marius fizica nucleară îl face să se gîn­­dească serios la viitor. Intrăm aşadar într-un domeniu nou al ştiinţei şi încă în unul ce aparţine viitorului... e masa de lucru a tovarăşului direc­tor adjunct Gheorghe Coman erau cîteva adrese. Citim una din ele: Societatea de Ştiinţe Fizice şi Chimice din R.P.R. Către Direcţiunea Şcolii medii nr. 1 „Al. Papiu Ilarian" din Tg.-Mureş. Vă facem cunoscut că la olimpiada de chimie, faza republicană, a reuşit de la şcoala dr. eleva Simovici Melita din clasa a X-a, cu premiul III. Biroul S.S.F.C. felicită călduros conduce­rea şcolii, pe tovarăşii profesori, care au pre­gătit pe elevi. Adrese similare am citit şi despre Gheorghe Marmor şi Marius Gabor. Tot cu prilejul olimpiadei de la Bucureşti, Liszka Pál a primit o menţiune la fizică. — Intr-un fel suntem­ mulţumiţi de re­zultatele obţinute de elevii noştri — ne spune tovarăşul Coman. Asemenea com­petiţie de amploare la chimie a fost orga­nizată pentru prima oară în ţară. Experienţa din acest an ne va fi o călăuză bună în viitor. Din şcoala noastră mulţi elevi sînt atraşi de chimie, mai ales că în regiune perspectivele acestei industrii sînt mari şi ele se conturează zi de zi. Tovarăşa profesoară Lucia Horga, des­pre care eroii reportajului de faţă afirmă că are un fel de a preda interesant, atractiv şi pe înţelesul nostru, în care se contopesc pasiune, experienţă, perseverenţă, metodă pedagogică adecvată. Urmărind evoluţia elevilor la olimpiadă, a constatat cu satis­facţie: „ Experienţele demonstrative, ca şi lucrările frontale de laborator, le-au folo­sit în mod deosebit „olimpicilor". Punctaje maxime s-au obţinut la lucrările de labora­tor. Elevul Marmor, de pildă, a efectuat foarte bine toate experienţele în legătură cu cuprul şi compuşii lui. Eleva Simovici, de asemenea, a demonstrat o seamă de reacţii ionice interesante. Elevii noştri au lucrat frumos, competiţia desfăşurîndu-se la un înalt nivel. ... încă acum, de la vîrsta lor fragedă, ei sînt atraşi în lumea reacţiilor chimice ca de un uriaş magnet. Privindu-i în orele de clasă ori în laborator, concentraţi asupra unei experienţe interesante, nu se poate să nu te gîndeşti b­anii care vor urma, cînd toţi aceşti pasionati ai chimiei vor cuceri tot mai multe din tainele acestei ştiinţe. AUREL URZICĂ OLIMPICII CHIMIEI . în numărul de azi: — Sport (pag. a 2-a) — Dr. O. UDRIȘTE: Virusul en­dogen anaerob și geneza can­cerului (pag. a 3-a) — Carnet cultural (pag. a 3-a) Munca insufletita la Cipâu Pe o tarla mare, cu sfeclă de za­hăr, pe terenul numit Drumul gării, sute de colectivişti din Cipău mun­cesc cu însufleţire. Organizaţi pe echipe, ei lucrează din zorii dimi­neţii şi pînă la venirea serii, pentru a termina întreţinerea culturilor în timpul optim. Intr-un timp relativ scurt colectiviştii din Cipău au reu­şit să execute rănitul sfeclei de za­hăr pe o suprafaţă de peste 100 de hectare. Lucrările executate de co­lectivişti sunt de calitate. De altfel acesta este şi angajamentul lor luat în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei noastre. Co­lectiviştii din Cipău au învăţat din propria experienţă că executarea la timp şi în bune condiţii a lucră­rilor de întreţinere a culturilor are o deosebită însemnătate pentru ob­ţinerea unor recolte bogate. De a­­ceea, brigadierii supraveghează în­deaproape dezvoltarea tuturor cul­turilor. îndată ce porumbul a răsă­rit şi s-a dezvoltat suficient, colec­tiviştii au trecut cu toate forţele la întreţinerea lui. Pînă în prezent au executat praşila întîi la această cul­tură pe o suprafaţă de peste 150 de hectare. Un preţios ajutor pri­mesc colectiviştii de la mecanizato­rii din S.M.T. Luduş care au lucrat pînă acum cu sapa rotativă aproa­pe 200 de hectare cultivate cu po­rumb. Tractoriştii Gheorghe Covaci şi Dumitru Mărginean au executat numai lucrări de calitate. La lucrările în cîmp s-au eviden­ţiat echipele conduse de Elena Şerban, Lazăr Ioan, Iosif Sand, Io­­niță Vidrăşan şi altele. Au terminat praşila­­ la porumb Colectiviştii din Valea Largă, ra­ionul Luduş, sînt oameni harnici şi de fiecare dată se străduiesc să exe­cute lucrările agricole la timpul op­tim. Organizîndu-şi bine munca, într-un timp scurt, ei au terminat praşila întîi la porumbul cultivat pe o suprafaţă de peste 650 ha. Fruntaşe la această lucrare sunt brigăzile de cîmp conduse de Mi­hail Filip şi Ionaş Moldovan. PAVEL CENAN colectivist Cu mijloace mecanice efectuării lucrărilor agricole cu mij-­­ loace mecanizate, la gospodăria a­­gricolă de stat Miheş, praşila întîi la porumb se apropie de sfîrşit.­­ Din cele 350 ha cultivate cu po­rumb, pînă zilele trecute tractoriştii au prăşit mecanic o suprafaţă de aproape 300 ha. Fruntaşi la această lucrare sînt tractoriştii Grigore Jucan, Alexandru Vancea, Emil Trifu şi alţii. GRIGORE MOLDOVAN corespondent voluntar STROPESC VIŢA DE VIE De curînd viticultorii din G.A.C. Veseuş, raionul Tîrnăveni, au trecut la stropitul viţei de vie cu zeamă bordoleză. Această lucrare au efec­tuat-o pe o suprafaţă de peste 42 ha. Peste tot colectiviştii au făcut numai lucrări de calitate. GRAPĂ VLAD corespondent voluntar FOLOSIREA REZERVELOR EXISTENTE PENTRU CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Creşterea necontenită a produc­tivităţii muncii este factorul deter­minant al dezvoltării economiei naţionale şi al ridicării nivelului de trai. Prin creşterea producţiei şi a productivităţii muncii se rezolvă în măsură tot mai mare satisfacerea nevoilor materiale şi culturale ale oamenilor muncii. In politica sa pentru desăvîrşirea construcţiei so­cialiste în ţara noastră şi pentru ridicarea nivelului de trai al oame­nilor muncii, Partidul Muncitoresc Român acordă o importanţă deose­bită sporirii sistematice a produc­tivităţii muncii. In perioada planu­lui de 6 ani, productivitatea mun­cii în industria noastră socialistă trebuie să crească cu 60—65 la sută. Creşterea productivităţii mun­cii în industria constructoare de maşini trebuie să atingă 75—80 la sută, corespunzător unui ritm me­diu anual de 9,8—10,2 la sută. In cursul anilor 1960—1963, în indus­tria ţării noastre productivitatea muncii a crescut cu peste 37 la sută. La Fabrica de conductori din Tg.-Mureş, aparţinătoare Ministeru­lui Industriei Construcţiilor de Ma­şini, faţă de realizările anului 1961 productivitatea muncii a crescut cu 12,2 la sută în 1962, cu 45,2 la sută în 1963, iar productivitatea muncii planificată pe anul 1964 în­trece cu 62,1 la sută cea realizată în 1961. Sarcina de creştere a pro­ductivităţii muncii pe trimestrul I a.c. colectivul nostru a realizat-o în procent de 101,91 la sută, iar cea pe luna aprilie în procent de 102,30 la sută. Depăşirea sarcinii de creştere a productivităţii mun­­cii se concretizează în realizarea şi depăşirea planului producţiei globale şi­ obţinerea unei producţii ritmice. Planul producţiei globale pe trimestrul I 1964 l-am realizat în procent de 101,91 la sută, din care 32,9 la sută în decada întîia, 32,9 la sută în decada a doua iar 36,11 la sută în decada a treia a lunilor respective. In luna aprilie s-a obţinut o ritmicitate şi mai bu­nă: 35,4 la sută din producţia lu­nară s-a realizat în decada întîi, 33,4 la sută în decada a doua, iar în decada a treia s-a produs 33,4 la sută din planul lunar. Aceste rezultate s-au obţinut în primul rînd prin ridicarea tehnicităţii pro­ducţiei. Măsurile pentru realizarea pro­ductivităţii muncii planificate au fost stabilite în planul M.T.O. şi în planul de mici mecanizări. Reali­zarea acestor sarcini se urmăreşte în mod sistematic. Astfel, în planul M.T.O., din 8 poziţii scadente pen­tru trimestrul I a.c. s-au realizat 7, iar o poziţie a fost executată în proporţie de 80 la sută. In cursul trimestrului I am pus în funcţiune 2 maşini de extrudare de 62 mm. Capacitatea de produc­ţie a acestor maşini face posibilă realizarea unei productivităţi ridi­cate­­la acest loc de muncă. Sub îndrumarea organizaţiei de partid un accent deosebit s-a pus în a­­cest an pe modernizarea utilaje­lor. Colectivul nostru a construit o maşină de extrudare de 35 mm care din punct de vedere tehnic şi al capacităţii este mult superioa­ră extruderelor de 25 mm, care sînt în funcţiune. La această ma­şină se realizează produse de ca­litate superioară­­şi are avantajul că prelucrează şi granule de cali­tate mai slabă. După ce ne-am con­vins de tehnicitatea superioară a acestei maşini, am planificat con­struirea in 1964 a încă 6 maşini de extrudare de 35 mm. Prin măsu­rile luate s-au creat posibilităţi ca piesele componente ale acestor ma­şini să aibă o execuţie superioară. A fost pusă de asemenea în func­ţiune o presă excentrică pentru montarea papucilor la secţia cablaj auto. Şi prin aceasta s-a ridicat pro­ductivitatea muncii şi, totodată, s-a mecanizat o fază de muncă grea. La începutul anului 1964 s-a ob­servat o ştrangulare la secţia de izolare a conductorilor electrici din care cauză şi la pregătirea semifa­bricatelor (la litărie) ca şi la maşi­nile de măsurat, capacităţile de producţie nu au fost utilizate în întregime. Prin punerea în func­ţiune a unor noi maşini şi prin mo­dernizarea celor existente s-a elimi­nat ştrangularea în producţie. Ridicarea productivităţii muncii depinde în mare măsură şi de uti­lizarea judicioasă a capacităţilor de producţie existente. Colectivul nos­tru de maiştri, tehnicieni şi ingineri manifestă interes ca reviziile perio­dice şi reparaţiile utilajelor să fie executate în timp scurt şi la terme­nele planificate. Prin aceasta se re­duce perioada de stagnare a maşi­nilor. Faţă de 2,9 la sută, înregis­trat în cursul anului 1963, stagnarea maşinilor în trimestrul I 1964 a fost redusă la 2 la sută. In interesul ridicării producţiei şi a productivităţii muncii s-au utilizat pe scară largă posibilităţile oferite Ing. GHEORGHE BEZDADEA directorul Fabricii de conductori din Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 3-a). Noi construcţii în oraşul Piteşti PREOCUPĂRI DE SEZON Lucrătorii cooperaţiei de consum a regiunii noastre au dovedit în acest an o preocupare deosebită în asigurarea bunei aprovizionări cu legume şi fructe a oraşelor şi cen­trelor forestiere. Semnificativ în această privinţă este faptul că va­loarea acestor produse, vîndute pînă acum prin magazinele de spe­cialitate, întrece cu 50 la sută rea­lizările din aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. O simţitoare creştere cu­noaşte şi reţeaua de desfacere a legumelor şi fructelor. Numărul magazinelor şi al chioşcurilor spe­cializate va ajunge în acest an la peste 230, faţă de numai 149 în anul trecut. Dintre celelalte mă­suri luate pentru ca populaţia să fie aprovizionată din abundenţă cu legume şi fructe mai amintim: ame­najarea a 25 de posturi de recep­­ţionare pe grupe de gospodării co­lective, măsură ce va contribui la o mai rapidă expediere spr­e unită­ţile de desfacere a mărfurilor proas­pete; dotarea unităţilor contractan­te cu 50.000 lăzi pentru transpor­tul legumelor şi fructelor; înfiinţa­rea în oraşele Topliţa, Miercurea Ciuc şi Reghin a unor noi servicii de desfacere, mobilarea şi moder­nizarea a 72 de magazine. Anul acesta localităţile din regiune vor primi 50.500 de tone de diferite le­gume şi fructe, cantitate ce repre­zintă o creştere de aproape 50 la sută faţă de anul trecut. Prin muncă patriotică In primăvara acestui an, unul din obiectivele principale care au stat în faţa Comitetului executiv al Sfa­tului popular al comunei Sărmaş, raionul Topliţa, a fost organizarea muncii patriotice pentru curăţirea păşunilor situate la Dealu­lat, Teasc şi Gruieţ. Sub­­ îndrumarea deputaţilor co­munali, cetăţenii comunei au efec­tuat pînă în prezent 2.842 de zile de muncă patriotică. De menţionat este faptul că, cali­tatea muncii depuse în acest an este mult superioară celei de anul trecut. ALEXANDRIA CANEA corespondent voluntar Un nou bloc Zilele acestea, în oraşul Reghin s-a dat în folosinţă un nou bloc de locuinţe cu 3 etaje, avînd 18 apar­tamente. Noul bloc de locuinţe este al şaselea construit la Reghin în ultimii ani. CONSTANTIN CHIOREAN corespondent voluntar A 2-A PROMOŢIE La ora anunţată, sala de fes­tivităţi a devenit neîncăpătoare. Sînt prezenţi sute de studenţi, cadre didactice, reprezentanţi ai organelor regionale de par­tid, de stat şi U.T.M. Are loc fes­tivitatea organizată în cinstea ce­lei de-a doua promoţii de pro­fesori ai Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş. Cei peste 220 de absolvenţi trăiesc încă emoţiile examenelor ulti­mului an de studiu. Şedinţa fes­tivă este deschisă de prorectorul Petru Nireşteanu. Cuvintele spuse cu multă căldură de că­tre tov. Alexandru Szekeres, se­cretar al Comitetului regionale partid, ale rectorului institutului. Margareta Szilágyi, ale vicepre­şedintelui Sfatului popular regio­nal, Andrei Antalffy, precum şi ale unor studenţi din anul I ,i II, ale unor absolvenţi, sînt ascultate cu multă atenţie. Fie­care vorbitor a subliniat condi­ţiile create de partidul şi statul nostru studenţilor, strădania corpului didactic pentru a forma noi promoţii de cadre necesare şcolilor noastre din mediul ru­ral şi urban, pasiunea pentru studiu a studenţilor pentru a deveni educatori de nădejde a noilor generaţii de şcolari, acti­vişti pe tărîm cultural şi obştesc. Iată, intrînd în sală un grup de pionieri de la cele două şcoli ve­cine institutului — „Unirea" şi „Al. Papiu Ilarian". Pionierii, la fel ca ceilalţi vorbitori, au urat mult succes absolvenţilor la examenul de stat, la catedrele unde-şi vor începe activitatea ca profesori în viitorul an de învăţămînt. Festivitatea organizată ieri la Institutul pedagogic din Tg.-Mu­reş pentru Cea de-a doua pro­moţie de profesori a fost un pri­lej de bucurie şi mîndrie, de satisfacţie pentru studenţii şi cadrele didactice de aici, pen­tru toţi cei care au luat parte la această sărbătoare tradiţională în viaţa institutelor noastre de învăţămînt superior. C­­ROITORU

Next