Steaua Roşie, iulie 1964 (Anul 13, nr. 153-179)

1964-07-01 / nr. 153

Pr­OlETARFIHHTOAT&WRILE;UNITT-V. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 153 (1­958) Miercuri, 1 iulie 1964 4 pagini 20 bani Cu prilejul Zilei învăţătorului Ieri, în sala cinematografului „Ar­ta" din Tg.-Mureş a avut loc şedin­ţa festivă consacrată sărbătoririi Zi­lei învăţătorului. La şedinţă au par­ticipat tovarăşii Gere Mihai, preşe­dintele Comitetului executiv al Sfa­tului popular regional, Pojan Ro­meo, secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid Tg.-Mureş, Cornel Cosma secretar al Comitetului re­gional U.T.M., Udvarhelyi Iosif, pre­şedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Tg.-Mu­­reş, precum şi un mare număr de educatori, învăţători şi profesori din oraşul Tg.-Mureş şi satele din raza oraşului. Tovarăşul Gere Mihai, în numele Comitetului regional de partid şi al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a felicitat cadre­le didactice pentru munca lor plină de abnegaţie depusă în direcţia creşterii tinerei generaţii, a viitorilor constructori ai socialismului şi co­munismului. Tovarăşul Udvarhelyi Iosif, în cu­­vîntarea sa a scos în evidenţă noile realizări în domeniul învăţămîntu­­lui, condiţiile create cadrelor didac­tice şi elevilor pentru predarea şi însuşirea ştiinţei şi culturii. La şedinţa festivă au mai luat cu­­vîntul profesori şi elevi care au vor­bit despre grija părintească ce le-o poartă partidul. Apoi, tovarăşul Gere Mihai, pre­şedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a înmînat „Medalia Muncii" unui număr de 9 educatori învăţători şi profesori pentru merite deosebite obţinute în munca educativă. S-a dat apoi citi­re numelor învăţătorilor şi profeso­rilor distinşi cu titlurile de „învăţă­tori şi profesori emeriţi", precum şi numele celor distinşi cu „Ordinul Muncii* cl. 111-a, cărora înaltele distincţii li se înmînează la Bucu­reşti. Asemenea manifestări au avut loc în toate raioanele regiunii noastre. Aspect din sală din timpul şedinţei Aplicarea tehnicii noi factor important în realizarea sarcinilor de producţie In condiţiile actuale ele dezvoltare a forţelor­­de producţie, progresul tehnic constituie una dintre cele mai impor­tante probleme. Tehnica progresează în ritm ra­pid, oferind noi mijloace pentru ridicarea produc­tivităţii muncii în toate sectoarele producţiei. In munca sa de coor­donare şi îndrumare, or­ganizaţia de bază a în­treprinderii „Electro-Mu­­reş" a acordat o deose­bită atenţie introducerii pe scară tot mai largă a tehnicii noi: înzestrarea cu utilaj modern, mec­­nizarea şi automatizarea procesului de producţie, îmbunătăţirea organizării producţiei şi ridicarea permanentă a calificării cadrelor, precum şi des­făşurarea cu succes a în­trecerii socialiste au per­mis ca întreprinderea noastră să-şi realizeze toţi indicatorii de plan atît în anul trecut, cit şi pe cele cinci luni ale anului în curs, îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor de plan sporite în acest an, au fost posibile ca urmare a măsurilor tehnice apli­cate din planul de mă­suri tehnico-organizatori­­ce cît şi a traducerii în viaţă a planului tehnic care a fost judicios în­tocmit, iar îndeplinirea lui a fost urmărită cu cea mai mare atenţie. Un aport deosebit la însuşirea rapidă a tehni­cii noi l-au avut în între­prinderea noastră cele trei cursuri de calificare care au funcţionat în 1963 cu un număr de peste 100 de participanţi pentru însuşirea meserii­lor de presatori, galvani­­zatori şi montori de bu­nuri de larg consum electrocalorice. De ase­menea, cei peste 600 de muncitori care au parti­cipat la cele 12 cursuri de perfecţionare şi ridi­­care a cunoştinţelor pro­fesionale, şi-au însuşit în bune condiţii cunoştinţe­le­­necesare supraveghe­rii şi întreţinerii corecte a noilor maşini, ca de exemplu, maşina de pre­lucrat prin electroeroziu­­ne, maşina automată de filetat şi altele. Cursurile de ridicare a nivelului de cunoştinţe tehnice vor continua şi în acest an, paralel cu un alt curs pentru specializarea a 20 de muncitori tineri în meseria de matriţel-lăcă­­tuş. Trebuie să arătăm că, în ceea ce priveşte ridi­carea nivelului cunoştin­ţelor profesionale şi teh­nice, nu am organizat nici un fel de acţiuni pentru ingineri şi tehni­cieni. Zi de zi se simte tot mai mult necesitatea înfiinţării unui cerc pen­tru însuşirea realizărilor tehnicii moderne de că­tre cadrele tehnice: ingi­neri, tehnicieni şi maiştri. Prin lărgirea mişcării de inovaţii şi executarea unor lucrări de mică me­canizare am urmărit să eliminăm munca manua­lă, munca fizică grea, să mecanizăm aceste pro­cese, dacă nu în întregi­me, cel puţin parţial. Astfel, prin montarea la sectorul bunuri de larg consum a încă unei benzi rulante s-a creat posibilitatea realizării u­­nei producţii şi produc­tivităţi mult sporite. In viitor va trebui să ne orientăm eforturile spre mecanizarea parţială sau chiar totală a procesului de producţie din turnă­toria de feroase şi nefe­roase, unde mecanizarea la ora actuală este mult în urma altor turnătorii din ţară. Acest lucru se impune cu atît mai mult, cu cît una dintre secţiu­nile înguste ale procesu­lui tehnologic este chiar la turnătorie. Nivelul dezvoltării teh­nicii este determinat atît de gradul de perfecţio­nare a uneltelor de pro­ducţie, cît şi de gradul de perfecţionare a teh­nologiei. Pentru a valo­rifica pe deplin avanta­jele introducerii mijloa­celor moderne de mun­că, este necesară utiliza­rea celor mai înaintate procedee tehnologice de lucru. Prin perfecţiona­rea diferitelor procese tehnologice am realizat însemnate economii de materie primă şi muncă vie, ceea ce se reflectă în realizarea sarcinii de reducere a preţului de cost. Astfel, printr-o teh­nologie corespunzătoare la formarea şi turnarea tălpilor fiarelor de călcat procentul de rebut a scă­zut foarte mult. D­in activitatea noastră zilnică am căutat să rea­lizăm la termene asimi­lările de produse noi, mecanizarea şi automa­tizarea proceselor de pro­ducţie, introducerea şi extinderea procedeelor tehnologice noi, cercetă­rile tehnico-ştiinţifice, şi am urmărit realizarea in­dicatorilor de utilizare a maşinilor, agregatelor şi instalaţiilor. Prin munca conştientă a membrilor­­ şi can­didaţilor de partid, prin îndrumarea şi controlul efectuat de biroul orga­nizaţiei de bază, prin sti­mularea activităţii multi­laterale a oamenilor muncii pe linia progresu­lui tehnic şi orientarea a­­cestei activităţi spre rea­lizarea obiectivelor pu­se de partid în fa­ţa fiecărui colectiv de muncă, în viitor vom obţine noi succese în aplicarea tehnicii noi — factor important în rea­lizarea integrală a sarci­nilor de plan şi a angaja­mentelor luate. ing. ALEXANDRU ROŞCA director al I.I.S. „Electro- Mureş" Tg.-Mureş RECITAL TUDOR ARGHEZI După reuşitul recital Eminescu, aseară, Teatrul de stat a prezentat iubitorilor de poezie din Tg.-Mureş un interesant recital Tudor Arghezi, indiferent care au fost criteriile selecţionării poeziilor din recital (autorul ei a fost Nicolae Scarlat) buchetul de bijuterii argheziene s-a oferit spectatorilor cu dragoste şi înţelegere. Ideea recitalului, căci se poate vorbi de o idee, a ţintit să dezvăluie ascultătorului direcţia dez­voltării ideologice a poetului dar şi direcţiile multiple ale complexului arghezian. Fireşte, un recital nu poate da decît o imagine generală. Dar spectatorii prezenţi aseară nu se întîlneau pentru prima dată cu Ar­ghezi, (în tălmăcirea actorilor de la Teatrul de stat din localitate). Aş remarca în mod deosebit pe Vasile Vasiliu care a creat cu ale­goria „Trişca" un moment de supe­rioară frumuseţe. Mihai Dobre şi Alexandru Anghelescu la rîndul lor, au dezvăluit cu înţelegere laturi in­time ale lui Arghezi. Nicolae Scar­lat, Mihai Gingulescu, Elisabeta Daicu, Alexandru Arşinel şi mulţi alţii au fost tot atîtea reuşite. Sperăm că iniţiativa unor aseme­nea recitaluri nu se va opri aici. Sugerăm pentru stagiunea viitoare recitaluri din poezia populară şi cultă romînească, din poezia uni­versală, clasică şi modernă. Pentru că recitalul de aseară a demonstrat buna primire de care se bucură a­­semenea iniţiative noi. DINU TUDOR Datorită aşezării sale geografice, regiunea noastră dispune de su­prafeţe întinse de fînuri cultivate, dar mai ales de fineţe naturale, ca­re au un rol determinant în asigu­rarea bazei furajere pentru efecti­vele de animale în continuă creş­tere. In total, fîneţele naturale ocupă o suprafaţă de peste 162.000 ha, iar fînurile cultivate (lucernă şi trifoi) peste 33.000 ha. Faţă de pe­rioada în care ne aflăm, coasa I la lucernă trebuia să fie terminată, iar la trifoi pe terminate. De aseme­nea, cositul fîneţelor din partea de jos a regiunii noastre trebuia să fie mult avansat. Pentru a vedea care e stadiul lucrărilor de recol­tare a furajelor, redacţia noastră a întreprins un raid-anchetă în ra­ioanele: Reghin, Tg.-Mureş, Luduş şi Tîrnăveni. Organizare bună — avansaţi la recoltat 3 Sîntem în perioada cînd paralel cu întreţinerea culturilor e în toi şi recoltatul fînurilor cultivate şi a fîneţelor naturale. Acolo unde or­ganizaţiile de partid şi consiliile de conducere ale G.A.C. au luat mă­suri organizatorice eficiente, în ca­drul brigăzilor au fost formate echipe de cosaşi, au fost folosite şi mijloacele mecanizate, rezulta­tele la cosit sînt dintre cele mai bune. La gospodăriile colective din Vărgata, Acăţari, Band, Ghindari, din raionul Tg.-Mureş, Voivodeni, raionul Reghin, Găneşti, raionul Tîrnăveni, recoltatul trifoiului cît şi a fîneţelor naturale este avansat, aproape pe terminate pe sute de hectare. La gospodăria agricolă colectivă din Acățari, raionul Tg.-Mureș, da­torită bunei organizări a muncii, cositul trifoiului de pe cele 110 ha a fost terminat la timp. Ca un fapt pozitiv în activitatea consiliului de conducere a acestei gospodării co­lective, este că uscatul trifoiului s-a făcut în întregime în pari. In aten­ţia preşedintelui, a inginerului a­­gronom a fost ca la cositul, usca­tul şi depozitatul trifoiului să se facă numai lucrări de calitate. Semnificativ este şi faptul că la Acăţari furajele nu se depozitează oricum. Locul uij^de se aşează si­rele este îngrădit, l­ar întreaga can­titate de fîn ce £ ^depozitează es­te în prealabil atărită, evidenţa fiind ţinută cu st *reţe de către brigadierul zooteh­nrt. In această gospodărie mun­ca a fost astfel organizată îneît şi cositul finului să se facă în timpul cel mai bun, iar parii folosiţi la uscatul trifoiu­lui, se întrebuinţează acum la us­catul finului. I­trucît uscatul fura­jelor pe capre este o metodă şi mai practică, faţă de cele 200 ca­pre existente, pînă ce se va trece la coasa a ll-a a lucernei se vor mai confecţiona încă 1.000 bucăţi. Aceste metod­e de uscare a finu­lui merită a fi aplicate de un nu­măr cît mai mare de gospodării colective. Rămaşi în urmă cu recoltatul trifoiului Cu toate că pînă acum cositul trifoiului trebuia să fie pe termina­te,­­la G.A.C. din Corunca, Crăciu­­neşti, Ghindari, Mădăraş, Şardul Niraj, Ungheni, Vărgata, din raio­nul Tg.-Mureş, Şona, Velţ, Tătîrlaua şi Zagăr din raionul Tîrnăveni, Sîn­­paul, Grindeni, din raionul Luduş, şi altele s-a terminat), din lipsă de organizare a muncii, în raioanele amintite sînt încă multe gospodării colective, care pînă zilele trecute nici n-au început această lucrare. Printre acestea se numără cele din Sărăţeni, Neaua, Găieşti, Chibed, din raionul Tg.-Mureş, Cerghid, Cuştelnic şi Lăscud, din raionul Tîrnăveni, Băla, Pădureni şi Ercea, din raionul Reghin, Deag, din raio­nul Luduş, şi altele. In alte gospo­dării colective, deşi cositul trifoiu­lui a început, totuşi faţă de supra­faţa mare ce o au de recoltat, re­zultatele obţinute pînă acum nu sînt de loc satisfăcătoare. Un ase­menea exemplu îl constituie şi gospodăria colectivă din Căpuş, raionul Luduş. Aici, din 200 ha cul­tivate cu trifoi, acesta a fost cosit doar de pe o suprafaţă de 5 ha. Această rămînere în urmă e moti­vată de specialiştii gospodăriei prin faptul că trifoiul e lăsat să mai crească. Or, în perioada în care ne aflăm trifoiul poate mai mult să „îmbătrînească" nicidecum să crească. In alte gospodării colective exis­tă tendinţa ca mai întîi să recol­teze fîneţele şi apoi trifoiul!? Ast­fel se procedează la gospodăria colectivă din Cozma, raionul Re­ghin. Or, este ştiut că faţă de re­coltatul fîneţelor trifoiul trebuie să aibă prioritate. O preocupare de seamă pentru recoltatul­­ trifoiului se manifestă la gospodăria colectivă din Frun­zeni, raionul Reghin. Pînă acum din cele 210 ha cultivate cu această plantă, trifoiul a fost recoltat de pe 150 ha. Tot ce s-a recoltat a fost uscat şi depozitat în bune condiţii, obţinîndu-se un fîn de calitate. Totuşi, aici mai există şi lipsuri; fînul se aşează în sire fără a fi în prealabil cîntărit. Acest lu­cru nu se datoreşte faptului că gospodăria colectivă nu ar avea bascule, ci lipsei „de timp" a spe­cialiştilor de la întreprinderea „Republica“ din Reghin care deşi au primit cu o lună în urmă co­manda, totuşi întîrzie să instaleze cele două bascule atît de necesare gospodăriei colective. Ritm mai intens la cositul fîneţelor Cu toate că lucrările de întreţi­nere a culturilor ca şi recoltatul trifoiului şi a altor leguminoase de nutreţ cer un mare număr de bra­ţe de muncă, totuşi practica , a arătat că în acele gospodării colec­tive unde organizaţiile de partid au desfăşurat o susţinută muncă politică, au îndrumat consiliile de conducere să organizeze bine mun­ca şi cositul fîneţelor se află într-un stadiu avansat. Şi aici se pot da multe exemple de gospodării frun­taşe, printre care cele din Vărgata, Pănet, Miercurea Niraj, din raionul Tg.-Mureş, Dedrad şi Voivodeni, din raionul Reghin, Bogata, din raionul Luduş, Mica, raionul Tîrnă­veni şi altele. Dacă în aceste gos­podării colective recoltatul fîneţe­lor este destul de avansat, deci co­situl s-a făcut în stadiul de înflo­rire, cînd plantele îşi păstrează ca­lităţile nutritive, în alte gospodării colective din această parte a regiu­nii cositul se desfăşoară anevoios. Cu toate că gospodăriile colective din raionul Luduş trebuiau să fie cele mai avansate, totuşi aici aceas­tă lucrare s-a efectuat abia în pro­porţie de 16,8 la sută. In gospodă­riile colective din Fînaţe, Răzoare, Papiu Ilarian, Pogăceaua, Silivaş, Urmeniş şi altele din acest raion, cositul finului n-a început. In ritm nesatisfăcător se desfăşoară cositul fîneţelor şi în unele gospodării co­lective din raioanele Reghin, Tg.­­Mureş şi Tîrnăveni. Cositurile mecanice nu sînt folosite raţional In vederea recoltării furajelor la timpul optim, a scurtării perioadei de strîngere a lor, a economisirii unui mare volum de zile-muncă, re­ducerii efortului fizic, un rol im­portant în perioada de recoltare a fîneţelor, mai ales pe terenurile plane, îl pot şi ar trebui să-l aibă cositorile mecanice. Aceste maşini sînt folosite în mod chibzuit şi cu maximum de randament în gospo­dăriile agricole de stat. Tot în aces­te unităţi agricole socialiste se practică şi balotarea fînurilor, pre­cum şi transformarea cu ajutorul unor uscătoare de furaje verzi a trifolienelor, în făină. In raidul nostru întreprins prin aceste raioane am găsit cositori care funcţionau bine dar şi altele care erau defecte. Acest lucru se datoreşte mai ales faptului că ser­viciul regional S.M.T. nu s-a ocupat îndeaproape de îndrumarea S.M.T. ca toate cositoarele să fie folosite cît mai raţional. La gospodăria co­lectivă din Oaia, raionul Tg.-Mu­reş, de exemplu, în lanul de trifoi „lucrau" la cosit 3 cositori. Faptul că aceste maşini erau mai mult de­fecte decît bune se datoreşte şi si­tuaţiei că S.M.T. Miercurea Niraj a repartizat să lucreze cu aceste ma­şini numai tractorişti tineri, fără ex­perienţă. De asemenea, în loc ca la grupul de cositori care lucra la Oaia să fi repartizat cel puţin un mecanic priceput, cu experienţă sau iS îl venit lin atelier mc/B!! care să ajute operativ la înlăturarea defecţiunilor, totul s-a lăsat la voia înttmplării, fapt care a dus ca ore de-a rîndul tractoriştii să piardă timpul plimbîndu-se pînă la fiera­rul gospodăriei colective sau aştep­­tînd că doar, doar va veni atelierul mobil. Un alt neajuns în folosirea raţio­nală a cositorilor este acela că la unele gospodării colective acestea stau nefolosite. La gospodăria co­lectivă din Acăţari sînt două cosi­tori, una aparţinînd S.M.T. Miercu­rea Niraj şi alta gospodăriei co­lective, care pe motiv că aici sînt braţe de muncă suficiente, nu sînt folosite. Dacă lucrurile stau aşa, aceste maşini de ce nu sînt repartizate să lucreze la alte gospodării colective din apropiere, unde se simte nevoie de asemenea maşini ? Se ştie că la obţinerea unui fîn de calitate pe lîngă maşini, oamenii foloses­ca întorsul finului, adunatul acestuia, greble mecanice, cu trac­ţiune animală, manuale şi altele. Se întîmplă uneori ca acestea să se defecteze şi pentru repararea lor e nevoie de un muncitor calificat care să intervină operativ. Dar iată că nu peste tot lucrurile se întîm­plă aşa. La gospodăria colectivă din Cozma, raionul Reghin, există doar o singură greblă mecanică, care o perioadă a funcţionat bine, dar după ce s-a defectat nu s-a găsit cine s-o repare. Conducerea gospo­dăriei colective s-a mulţumit să consemneze faptul, dar n-a apelat la acele unităţi care dispun da oameni calificaţi şi le-ar putea re­para această greblă. ★ Aşadar, situaţia de pe teren arată că ritmul de recoltare a fînurilor cultivate şi a fîneţelor naturale, mai ales în raioanele din partea de jos a regiunii noastre, unde co­situl acestora trebuia să fie mult avansat, este nesatisfăcător. Se im­pune deci ca consiliile agricole, organele şi organizaţiile de partid, să ia măsuri organizatorice mai­­efi­ciente pentru ca ritmul de recoltare a fînețelor să fie mult intensificat, la cositul furajelor să fie folosite cît mai chibzuit cositurile mecani­ce. Atelierele mobile din S.M.T. să fie mai operative în punerea la punct a acestor mașini. Să fie gene­ralizată în cît mai multe gospodării colective metoda de uscare a fura­jelor pe capre. In vederea ţinerii unei evidenţe cît mai precise a fu­rajelor se recomandă ca acestea înainte de aşezare în sire să fie cîntărite. Pentru ca piaderile prin păstrarea fînurilor în sire să fie mi­nime, e necesar ca şirele să fie bine vîrfuite, acoperite cu nutreţuri de o calitate mai slabă. O atenţia deosebită recoltării fînurilor culti­vate şi fîneţelor naturale trebuie acordată şi în raioanele Ciuc, Gheorghieni, Topliţa şi Odorhei, unde se află cele mai întinse su­prafeţe de fineţe. Organele şi orga­nizaţiile de partid, specialiştii din gospodăriile colective să desfăşoare o astfel de muncă de îndrumare şi control, pentru ca recoltatul, usca­tul şi depozitarul furajelor să se fa­că la timp şi în cele mai bune con­diţii, asigurîndu-se astfel animale­lor furaje suficiente şi de bună ca­litate. FURAJELE SA FIE RECOLTATE LA TIMP! ------------------------- (Ra­d­ancheia) --------------------------­ La gospodăria colectivă din Voivodeni, raionul Reghin, depozitatul furajelor din prima coasă este pe terminate. In fotografie: Colectiviștii așează fînul în sire. UN CERCETĂTOR NEOBOSIT Duminică 28 iunie, secţia de neurologie, psihiatrie şi neurochi­rurgie din cadrul filialei Uniunii So­cietăţilor de ştiinţe medicale a or­ganizat o şedinţă de comunicări ştiinţifice. Lucrările comunicate au fost dedicate academicianului Dezi­­deriu Miskolczy, cu ocazia apropia­tei împliniri a 70 de ani. Au pre­zentat comunicări interesante pro­fesori universitari şi colaboratori ai sărbătoritului. Academicianul D. Miskolczy este conducătorul clinicii de neurologie din Tg.-Mureş unde depune o bo­gată activitate de cercetare şi asis­tenţă medicală. In activitatea sa în­delungată, ştiinţifică şi medicală, care se întinde pe aproape cinci decenii, academicianul D. Miskolczy are merite deosebite privind clarifi­carea substratului morfopatologic al schizofreniei şi a demenţelor prese­­nile. In cadrul Bazei de cercetări ştiinţifice a Academiei R.P.R. con­duce cu succes cercetări în dome­niul encefalomielitei experimentale. Academicianul Miskolczy s-a ocu­pat şi a obţinut rezultate de valoa­re privind afecţiunea numită sclero­ză în plăci, iar alături de un colectiv pe care îl conduce a descris o e­­pidemie de encefalită transmisă prin ţînţari. De mai mulţi ani academicianul Miskolczy conduce Baza de cerce­tări ştiinţifice a Academiei R.P.R., din Tg.-Mureş. Neobosit cercetător şi îndrumător, academicianul se bucură de un deosebit prestigiu în lumea medicală din ţara noastră. In cadrul acestei şedinţe de co­municări, savantul şi-a exprimat recunoştinţa fierbinte faţă de con­diţiile create azi oricărui cercetător, care asigură dezvoltarea tuturor ştiinţelor, inclusiv a ştiinţei medica­le. El a mulţumit, de asemenea Partidului Muncitoresc Român pen­tru atenţia ce o acordă muncii de cercetare în toate domeniile de ac­tivitate, a mulţumit profesorilor u­­niversitari, colaboratorilor săi, pen­tru sărbătorirea lui cu ocazia apro­piatei împliniri a 70 de ani. Urăm academicianului Dezideriu Miskolczy multă sănătate şi străluci­te succese pentru dezvoltarea ştiin­ţelor medicale puse în slujba oa­menilor muncii. Vizita în Austria a prim-vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri (Gheorghe Apostol La invitaţia vicecancelarului Re­publicii Austria, dr. Bruno Pitter­­mann, prim-vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri al R.P.R., Gheor­­ghe Apostol, însoţit de vicepreşe­dintele Consiliului de Miniștri Con­­stantin Tuzu va face o vizită în Austria între 6—11 iulie a. c. A­­ceasta constituie răspunsul la vizita făcută de vicecancelarul Austriei în R. P. Romînă în luna aprilie. -----------------ac CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT VLĂHIŢA: Realizarea ritmică şi depăşirea planurilor de producţie lunare, precum şi însufleţită întrecere socialistă ce se desfăşoară, au făcut ca, colectivul UZINELOR DE FIER din VLĂHIŢA să-şi îndeplinească înainte de termen sarcinile de plan pe primul semestru al anului. In cele 6 luni care au trecut, harnicii jurnalişti şi turnători de aici au dat peste plan — în contul angajamentului luat în cinstea zilei de 23 Au­gust — 700 tone de fontă şi 400 tone de piese turnate. In aceeaşi perioadă productivitatea muncii a fost depăşită cu 5 la sută faţă de cea planificată. TG.-MUREŞ: Indeplinindu-şi înainte de termen sarcinile de plan pe prima jumătate a anului, colectivul FABRICII DE PIELĂRIE ŞI MĂ­NUŞI a obţinut importante economii la reducerea preţului de cost şi beneficii suplimentare de peste 800.000 lei, depăşindu-şi angajamentul luat pînă la 23 August.­­ Şi colectivul ÎNTREPRINDERII „POLIGRAFIA" şi-a realizat înainte de termen planul pe primul semestru — ne informează corespondentul nostru voluntar Ioan Păuş — ca urmare a însufleţitei întreceri socialiste care se desfăşoară aici. In ultima perioadă a fost pusă în funcţie o mo­dernă maşină de turnat pagini de ziar în plumb, ceea ce a îmbunătăţit mult calitatea muncii tipografilor. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă le-au obţinut Dezideriu Mirese, Emil Selejan, Carol Bartha, Carola Gáli, Ştefan Crăciun, Arcadiu Soós, Cornel Boján, Iosif Miklós, Margareta Csécs, Zorina Topor şi alţii. In primele 5 luni, întreprinderea a realizat beneficii peste plan în valoare de 65.000 lei.

Next