Steaua Roşie, august 1964 (Anul 13, nr. 180-205)

1964-08-01 / nr. 180

ECONOMII TOT MAI MARI La complexul pentru industriali­zarea lemnului din Reghin se obţin rezultate frumoase în realizarea şi depăşirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. De la începutul anului, preţul de cost a fost redus cu aproape 1,8 milioane lei faţă de anul tre­cut şi s-au dat economii peste plan în valoare de 383 mii lei. Reducerea peste plan a preţului de cost la produsele fabricate în primul semestru se datoreşte în primul rînd măsurilor luate sub conducerea comitetului de par­tid, menite să asigure creşterea productivităţii muncii, în urma cărora, sarcina de plan de creş­tere a acestui indicator a fost depăşită cu 2,6 la sută. Acest fapt a creat posibilitatea de a se obţine şi importante reduceri peste plan la preţul de cost. Realizarea sarcinilor de plan la preţul de cost şi reducerea lor se datoreşte şi preocupării per­manente a colectivului pentru scăderea continuă a consumuri­lor specifice de materii prime și materiale. In acest sens, și cointeresarea materială a reprezentat un mij­loc stimulativ folosit de condu­cerea întreprinderii. In primele 6 luni ale anului, pe lîngă cele­lalte recompense acordate, s-a plătit muncitorilor 30.000 de lei ca premii pentru economii la consumuri de materii prime şi materiale. De pe urma folosirii pinzelor tăietoare la gatere şi circulare pe dimensiuni optime, a utiliză­rii cu o eficacitate tot mai mare a ferăstraielor-panglică în pro­ducerea cherestelei şi lăzilor şi folosirea unei cantităţi de peste 600 tone de deşeuri în fabrica­rea lăzilor de ambalaj, s-au rea­lizat economii la materii prime în valoare de 204 mii lei. O par­te însemnată din acestea au fost obţinute la fabricarea lăzilor, unde s-au economisit 449 m­c de cherestea de fag. Rezultate frumoase în reduce­rea continuă a preţului de cost au fost obţinute de colectivul ha­lei de gatere şi al secţiei de lăzi, care sunt evidenţiate în în­trecerea socialistă ce se desfă­şoară în complex în cinstea ce­lei de-a XX-a aniversări a eli­berării patriei noastre de sub jugul fascist, BALÁZS DIONISIE corespondent voluntar PRÖEÉTXKr BW TCXTÉ TAUTÜP, UWtPVX! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL’ Anul XIII. Nr. 180 (1­985) | Sîmbătă, 1 august 1964­­ 4 pagini 20 bani ÎN ÎNTIMPIN­ARE, MARII SĂRBĂTORI REZULTAT AL AVANTATEI ÎNTRECERI SOCIALISTE Colectivul întreprinderii de uti­laje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş a înscris noi succese în realizarea sarcinilor de plan pe primul semestru al anului. Deşi a­­ceste sarcini erau cu aproape 10 la sută mai mari faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut, ele au fost realizate în proporţie de 100,84 la sută la producţia glo­bală şi 100,4 la sută la producţia marfă. La piese de schimb pentru industria textilă, sarcina de plan a fost depăşită cu 14,22 la sută. Realizările acestui colectiv nu sunt de loc întîmplătoare. Ele sunt rezultatul preocupărilor şi muncii susţinute, un rezultat al avîntatei întreceri socialiste. Un alt factor care a contribuit la obţinerea a­­cestor rezultate a fost creşterea productivităţii muncii care, deşi în semestrul I 1964 a reprezentat o creştere de 4,2 la sută faţă de semestrul I 1963, ea a fost reali­zată în proporţie de 100,5 la sută Datorită depăşirii acestui indicator s-a putut realiza o însemnată pro­ducţie suplimentară. Fabrigg a fost dotată cu noi utilaje moderne, fapt care a contribuit la creşterea productivităţii muncii. Muncitorii au urmat cursuri speciale pentru continua lor ridicare a calificării spre a putea stăpîni maşinile noi, de înaltă tehnicitate. O altă preocupare permanentă a colectivului este îndreptată spre continua îmbunătăţire a calităţii produselor, spre reducerea perma­nentă a procentului de rebut admis. Faţă de anul 1963, cînd procentul admis de rebuturi era 1,44 la sută, în trimestrul I al anului curent a fost de 1,37, iar în trimestrul II 1,34 la sută. Deci, o scădere con­tinuă. Astfel s-a reuşit a se realiza însemnate economii la pierderile cauzate de rebuturi. Cu toate aces­tea, deşi se lucrează sub procen­tul admis de rebut, valoarea aces­tora mai are pondere asupra reali­zării preţului de cost. In acest sens s-au luat măsuri pentru continua lor reducere. Dintre măsurile preco­nizate amintim: reorganizarea ser­viciului C.T.C. şi numirea unui ingi­ner ca şef al serviciului; formarea de comisii pe specialităţi pentru re­­cepţionarea materiilor prime sosite în fabrică; dotarea întreprinderii cu aparate moderne de măsură şi con­trol printre care microscoape in­dustriale cu protecţie; întărirea con­trolului interfazic pentru oprirea creării de rebuturi încă de la pri­ma operaţie etc. Un alt factor care a influenţat pozitiv activitatea întreprinderii a fost şi mişcarea de inovaţii care, în special, în trimestrul II a avut o activitate mai susţinută decît în trimestrul I. Astfel, în această pe­rioadă au fost propuse un număr de 51 inovaţii, din care 25 au fost acceptate, preliminîndu-se econo­mii anuale în sumă de 100.257 lei. Dintre inovaţiile mai importante amintim: dispozitivul de îndreptat­oare şi benzi, creaţie a inovatorilor ing. Natasek Edgard şi tehnicianului Kovács Ştefan prin care se reali­zează o economie antecalculată de 39.000 lei, prin aplicarea căreia s-a mecanizat operaţia respectivă; tur­narea conducătoarelor de fier, cu filet, a tehnicianului Kovács Ştefan, prin care se realizează o economiie antecalculată de 26.676 lei; scula de debavurat ruse a matriţerului Puşcaş Alexandru care realizează o economie de 12.387 lei etc. Un rol însemnat au avut şi cursu­rile de perfecţionare a calificării profesionale ale muncitorilor din întreprindere. Ele au fost frecven­tate cu regularitate de 657 mini­­tori. Angajamentul luat pînă la 23 August în ceea ce priveşte depăşi­rea planului producţiei marfă, nu numai că a fost îndeplinit dar şi depăşit. La celelalte capitole între­prinderea este avansată cu realiza­rea angajamentelo­r şi s-au creat posibilităţile îndeplinirii lor în ter­menul stabilit. Mergînd înainte pe această cale, intensificînd şi pe mai departe întrecerile socialiste, îndrumat în permanenţă de comi­tetul de partid, colectivul întreprin­derii de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş, va înscrie noi şi însemnate succese în cinstea ce­lei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. ARTHUR WITTNER tehnician Comunistul Erőss Árpád este unul din strungarii fruntaşi ai întreprinderii de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş. El lucrează în secţia matriţerie. Datorită lucrărilor de calitate ireproşabilă pe care le execută, a înaltei calificări profesionale, comunistul Eröss se menţine lună de lună în rîndurile celor ca­re obţin cele mai frumoase rezultate în întrecerea socialistă. IH TABĂRĂ LA CHIRUI-BĂI Datorită minunatelor condiţii ce li s-au creat, alături de oamenii muncii, mii de tineri din patria noastră îşi petrec şi în această vară zile neuitate de vacanţă în diferite tabere, una mai frumoasă decît cealaltă, la munte, sau la mare, participînd la excursii şi drumeţii, precum şi în alte forme instructiv­­educative şi de recreare organizate pentru ei. Printre nenumăratele locuri pito­reşti din ţara noastră unde se află staţiuni de odihnă se numără şi „mica tabără" pentru pionieri şi şcolari de la Chirui-Băi (raionul Odorhei). Dar unde se găseşte această frumoasă „mică staţiune"? Ea este aşezată în mijlocul pădurii intr-o vale frumoasă în spatele munţilor Harghita la 23 de kilo­metri de Miercurea Ciuc pe şo­seaua care duce spre Vlăhiţa. Tabăra, cu vile spaţioase eşalo­nate pe malul pîrîului Chirui, poate găzdui peste 200 de copii, ea fiind o „anexă" a taberei centrale de la Homorod, de unde este de altfel aprovizionată într-un mod cu totul ireproşabil. (Directori Alexandru Ambruş şi Paul Bitay). In cadrul primei serii, timp de două săptămîni, 200 de activişti obşteşti ai organizaţiilor de U.T.M. din toa­te şcolile din regiunea noastră şi-au petrecut aici vacanţa, totodată par­ticipînd şi la un instructaj, care a fost axat mai mult pe ascultarea unor conferinţe ţinute de activiştii organelor regionale de partid şi de stat. In cadrul seriei a ll-a peste 200 de pionieri şi şcolari, împărţiţi in cinci detaşamente, aparţinînd An­samblului de stat de ciite­re şi jocuri din Tg.-Mureş şi-au petrecut de asemenea in mod plăcut şi in­structiv o parte a vacanţei făcînd totodată şi repetiţii pentru viitoare­le spectacole. O bază materială puternică con­­stînd din materiale sportive, cabi­net medical bine înzestrat, un iz­vor cu apă minerală, terenuri spor­tive, un club, aparat de protecţie, bibliotecă etc. a oferit condiţii din cele mai optime de petrecere a va­canţei şi a organizării unei odihne active pentru cei prezenţi. Planul de muncă foarte bogat in activităţi cultural-sportive şi distractive a fost axat îndeosebi pe ciclul de repeti­ţii al echipei de dansuri populare şi ale ansamblului coral. Desigur că pe lîngă aceste activităţi s-a asi­gurat un timp liber însemnat pen­tru recreare şi odihnă, pentru re­­confortarea organismului pionierilor şi şcolarilor. Membrii ansamblului, în această tabără, şi-au pregătit cu mare minuţiozitate programul spe­cial festiv de dansuri populare (pro­fesori Dionisie Ştefan şi Ladislau Sándor), şi corul ansamblului (pro­fesor Iosif Birtalan), care va fi pre­zentat în cinstea celei de-a XX-a a­­niversări a eliberării patriei noastre, la 23 August, pe scenele din Tg.­­Mureş. Pionierii şi şcolarii din această ta­bără au învăţat multe cintece noi, dansuri, poezii, jocuri, au partici­pat la concursuri de cintece şi re­citări, la montaje literare etc. Zilnic au făcut sport, iar drumeţiile au fost activităţile cele mai îndrăgite. Un loc de cinste a ocupat şi organiza­rea festivă a închiderii taberei care desigur a fost urmată de tradiţio­nalul foc de tabără. La reuşita aces­tui spectacol un aport deosebit l-au adus şi cei 34 de elevi şi profesori ai Şcolii medii din Timişoara, care au locuit în corturi în apropierea taberei şi cu care membrii ansam­blului s-au împrietenit încă din pri­mele zile. Pentru frumoasa străda­nie pe care au manifestat-o în tot­­ timpul şederii în tabără, merită fe- i licitări toţi profesorii şi instructorii care au asigurat un program foarte variat pentru toţi pionierii şi şcola­rii din tabăra Chirui-Băi. In aceste zile pe cele 5 terenuri de volei ale taberei din Chirui-Băi se desfăşoară finalele campionatelor republicane de volei ale şcolilor sportive de elevi din ţară, după ca­re, elevii bucureşteni vor avea feri­cita ocazie să petreacă o parte din vacanţa lor în această minunată sta­ţiune a pionierilor şi şcolarilor. VASILE RÂDÂR profesor Renovat complet, bazinul cu apă termală de la Topliţa oferă vară de vară clipe de neuitat pentru sutele de pioneri şi şcolari ae­ şi petrec atei o parte a vacanţei. ............. . M—IRI INIMII l ■■ % numărul de atfc — Contractul colectiv tn viață (pag. a 2-a). — Viața culturală (pag. a 3-a). — Cronica evenimentelor săptă­­mtnii (pag. a 4-a). ­ Vizita delegaţiei guvernamentale romíne la Paris COMUNICAT ROMÍNO-FRANCEZ PARIS 31 (Agerpres). — o ,ui­,ò?anUra ,cu v,z,ta ,1«l®ga|iei guvernamentale a Republicii Populare Romíne în Franţa, la Paris a fost dat publicității următorul comunicat: Preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Bîrlă­deanu, vicepreşedinte al Consiliului, şi de Corneliu Manescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franţa, între 27 şi 31 iulie, la invitaţia gu­vernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, preşedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, pre­cum şi ministrul afacerilor externe român, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul-ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul-ministru ad­­interim şi dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relaţiilor din­tre cele două ţări şi asupra principalelor probleme ale politicii internaţionale. Cele două părţi au consta­tat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre Romînia şi Franţa. Al. Bîrlădeanu, s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, V. Giscard d’Estaing, ministrul finanţelor, şi al afacerilor econo­mice, şi cu Maurice Bokanowski, ministrul industriei, şi a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la proble­mele economice şi au permis, îndeosebi, să se exa­mineze condiţiile în care se execută acordul comer­cial româno-francez. Au fost trecute în revistă meto­dele şi mijloacele susceptibile de a favoriza o creş­tere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri româneşti în Franţa, mai ales a produselor petroliere, precum şi intensificarea fluxului regulat de comenzi româneşti de utilaj indus­trial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la rela­ţiile culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor şi al difuzării cărţii şi culturii. Ansamblul acestor probleme urmea­ză să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul şederii delegaţiei române, a fost semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri, în vede­rea încheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, şi care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorinţa exprimată, şi de o parte şi de alta, de a dez­volta relaţiile romîno-franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul faţă de altul. întrevedere la Consiliul de Miniştri al Franței PARIS 31. Trimisul special Ager­pres transmite: Vineri după-amiază, membrii de­legaţiei guvernamentale române, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Ro­míne, conducătorul delegaţiei, Ale­xandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, preşedinţia Consiliului de Miniştri al Franţei, cu Georges Pom­pidou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea ziariştilor preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer a făcut următoarea declaraţie: Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după-amiază, ca şi în timpul dejunului, atît de agrea­bil, oferit în onoarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rodnic. Acest schimb de păreri cu Exce­lenţa sa, domnul prim ministru Fom­pidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oa­meni de stat prezintă un mare inte­res pentru cauza cunoaşterii reci­proce, a înţelegerii şi colaborării in­ternaţionale. Am analizat posibilităţile care există pentru a promova între Ro­mînia şi Franţa relaţii reciproc a­­vantajoase. Nu aş vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la trata­tivele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă, ţin să vă exprim satisfacţia mea cu privire la rezulta­tele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru a-i mulţumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. ţară. Sînt convins, și îmi place să o repet, că această vizită își va da roadele în opera de dezvoltare a relațiilor franco-române. Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS 31. Trimisul Agerpres Mir­­cea Moarcăş transmite: Vineri la amiază, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a oferit un dejun în cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Popu­lare Române. La dejun au participat: preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Româno, Ion Gheorghe Mau­rer, Alexandru Bîrlădeanu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al R.P. Române la Paris, consilieri şi experţi ai delegaţiei române. Din partea franceză la dejun au participat: Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d'Estaing, ministrul finanţe­lor şi al afacerilor economice, Chris­tian Fouchet, ministrul educaţiei na­­­­ţionale, Michel Maurice Bokanow­ski, ministrul industriei, Alain Peyre­fitte, ministrul informaţiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe, Maurice Schumann, preşedintele Comisiei pentru afacerile externe a Adunării Naţionale, Jean Louis Pons, amba­sador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti. In timpul dejunului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă­­ cordială, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, şi preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R.P. Române, Ion Gheorghe Maurer, au rostit toasturi. întrevedere la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei PARIS 31. Trimisul special Ager­pres, Mircea Moarcă, transmite: Vineri, 31 iulie, la Ministerul Afa­cerilor Externe al Franţei a avut loc o întrevedere între membrii delega­ţiei guvernamentale române în frun­te cu preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe al Fran­ţei, Maurice Couve de Murville. După întrevedere, a avut loc so­lemnitatea semnării Aranjamentului de colaborare ştiinţifică şi tehnică între Republica Populară Romînă şi Republica Franceză. Documentul a fost semnat din partea romînă de Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Romîne, iar din partea franceză de Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor ex­terne al Franței. Recepţie oferită de ambasada R.P. Romîne la Paris PARIS 31. — Trimisul special A­­gerpres M. Moarcăş transmite : Vineri seara, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romîne la Paris, dr. Victor Dimi­triu, a oferit o recepţie la sediul ambasadei cu prilejul vizitei în Franţa a delegaţiei guver­namentale române condusă de pre­şedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer. La recepţie au luat parte Louis Joxe, prim ministru interimar al Franţei, Maurice Couve de Murvil­­le, ministrul afacerilor externe, Maurice Schumann preşedintele Co­misiei pentru afaceri externe al A­­dunării Naţionale Franceze, Comte Offenbach, preşedintele grupului parlamentar de prietenie Franţa— România, Waldek Rochet, secretar general al P.C. Francez, Jules Moch, membru al Comitetului de condu­cere al Partidului Socialist Francez (S.F.I.O.), numeroase personalităţi ale vieţii politice şi culturale din capitala Franţei, conducătorii unor mari firme industriale, ziarişti. Au participat: preşedintele Consi­liului de Miniştri al R. P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Corneliu Mănes­cu, ministrul afacerilor externe, con­silieri şi experţi ai delegaţiei româ­ne. De asemenea, au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Paris. Recepţia la care au luat parte peste 450 de persoane s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordială. VEŞTI DE PE OGOARE PE ULTIMELE SUPRAFEŢE In lanurile de grîu ale gospodă­riei colective din Iernut, alături de sutele de colectivişti, 7 combine de la S.M.T. Luduş, lucrează de zor la recoltatul griului pe ultimele su­prafeţe. Pînă în prezent aici s-a recoltat griul de pe o suprafaţă de peste 630 de hectare. Fruntaşi la această lucrare sunt tractoriştii Si­­mion Puia, Gheorghe Cîndea şi Ioan Castrate. Dintre brigăzile de cîmp se evidenţiază în mod deo­sebit cele conduse de Ioan Henteş şi Ioan Trombitaş. Difuzarea manualelor şcolare Astăzi, începe în întreaga ţară distribuirea manualelor şcolare pentru viitorul an de învăţămînt. Pentru a se asigura buna lor difu­zare s-au format, încă de la începutul lunii iulie, comisii regionale şi raionale. Librăriile care vînd manuale şcolare au amenajat standuri şi vitri­ne speciale, iar pentru a evita aglomeraţia au fost pregătite seturi pe clase. Va fi pusă în vînzare, în această perioadă şi literatură ajutătoa­re recomandată de programa analitică a fiecărei clase. In anul şcolar 1964—1965, anul în care se încheie procesul de generalizare a învăţămîntului obligatoriu de 8 ani, se vor difuza gra­tuit prin şcoli, celor 8 milioane elevi din clasele I—VIII, peste 20 milioane manuale în valoare de 103 milioane lei. Numai pentru ele­vii din clasele a Vlll-a s-au pregătit 52 titluri în 5.250.000 de exem­plare. In total, în această toamnă, vor fi puse la dispoziţia elevilor din şcolile de cultură generală, profesionale şi tehnice 24.500.000 exem­plare. Acest tiraj este aproape de 3 ori mai mare decît tirajul total al manualelor editate în peste 40 de ani, în vechiul regim. Filenii la secerat Fiind aşezată într-o zonă mun­toasă a regiunii noastre, gospo­dăria colectivă din Filea, raio­nul Topliţa, a început mai tîrziu seceratul griului. Intr-un timp scurt filenii au recoltat griul de pe o suprafaţă de aproape 40 ha. încă din primele zile la secerat s-au evidenţiat colectiviştii: Ale­xandru Stoica, Viorel Morărean, Grigore Bîndilă şi alţii. TEODOR MÍRZA corespondent voluntar LIVREAZĂ GRÎUL CONTRACTAT Paralel cu secerişul griului pe care în mare parte îl fac şi cu combinele, colectiviştii din Cer­­ghid, raionul Tîrnăveni, au înce­put şi livrarea griului contractat cu statul. Pînă zilele trecute co­lectiviştii de aici au livrat la ba­za de recepţie din Ungheni peste 3 vagoane de grîu de bună ca­litate. La recoltatul griului merită a fi evidenţiaţi colectiviştii ce lu­crează la brigada de la Cerghi­­zel, printre care se numără: Eva Rotar, Ana Negrea, surorile Le­­tiţia şi Lucreţia Babă, Leontina Căluţ şi alţii. P. N. corespondent voluntar

Next