Steaua Roşie, august 1964 (Anul 13, nr. 180-205)

1964-08-01 / nr. 180

mw d­i­na Vedere din centrul orașului Ploiești. Pentru ridicarea nivelului cultural-ştiinţific Comisiile pentru răspîndirea cu­noştinţelor cultural-ştiinţifice din ra­ionul Tîrnăveni, sub îndrumarea Co­mitetului raional pentru cultură şi artă au organizat în primul trimestru al acestui an 736 manifestări cultu­rale, cu prilejul cărora au fost ex­puse conferinţe pe teme social­­politice, ştiinţele naturii şi altele. In comparaţie cu aceeaşi perioa­dă a anului precedent se remarcă o îmbunătăţire în ceea ce priveşte tematica, în sensul că se înregis­trează o creştere la conferinţele cu conţinut social-politic (109,8 la sută, şi într-o şi mai mare măsură la cele cu conţinut agricol. La manifestările culturale la care au fost prezentate atari conferinţe au luat parte aproape 90.000 de oameni ai muncii, în majoritate ţărani colectivişti. Aceste rezultate sunt o consecinţă a măsurilor pe care Comitetul raio­nal de cultură şi artă le-a adoptat în această perioadă. In primul rînd s-a căutat ca în această activitate să fie atraşi majoritatea intelectualilor din raion: ingineri, medici, profesori, economişti etc. Pe această bază co­lectivele de conferenţiari ale celor 3 secţii: ştiinţe sociale, ştiinţele na­turii şi ştiinţe agricole au fost lăr­gite, planificarea activităţii acestora a fost mai judicios întocmită, astfel că în această perioadă s-a reuşit ca în toate satele şi comunele raionu­lui să poată fi prezentate conferinţe Din largul activ de conferenţiari merită să fie subliniată activitatea tov. dr. Petrescu Letiţia, dr. Deac Alexandru, Cătană Gheorghe, eco­nomist, şi în general cea a ingineri­lor agronomi. Aceluiaşi scop — răspîndirea în mase a cunoştinţelor cultu­ral-ştiinţifice — i-a fost sub­ordonată şi activitatea celor 10 brigăzi ştiinţifice, care în această perioadă au organizat peste 80 de deplasări în raion, pentru a da răs­punsuri la o variată gamă de pro­bleme şi întrebări ridicate de oame­nii muncii. Completînd activitatea căminelor culturale, aceste forme ale activităţii cultural-educative şi-au adus­­o con­tribuţie însemnată la creşterea nive­lului cultural-ştiinţific al maselor de oameni ai muncii din satele şi co­munele raionului nostru. EUGEN HANCU corespondent voluntar Imaimemil c© rlective. Colectiviştii din Găneşti au fost faţă zeci şi zeci de probleme, care aceia care, în cinstea celei de-a mai de care mai urgente. Bună o a­ XX-a aniversări a eliberării patriei că, pînă la venirea lui sectorul de sub jugul fascist, au chemat la zootehnie număra doar cîteva ca­­întrecere socialistă pentru depăşi­ pete. In prezent gospodăria colec­­rea producţiei planificate la ha pe tivă din Găneşti numără peste 600 toate gospodăriile colective din bovine din care vaci şi juninci 227. raionul Tîrnăveni, obiectivul prind- Densitatea la bovine este de 34 co­pii al întrecerii fiind calitatea lucră- pete la 100 de hectare. In sectorul oilor­ , zootehnic, vacile au fost repartizate S-au scurs din acest an 7 luni, pe grupe pentru ca furajarea să se Datorită îndrumărilor date de către facă în funcţie de producţia obţi­­inginerul agronom­i­ Vasile Trif­nuţă, s-au permanentizat colectivi,­­însămînţările din toamnă şi primă- tii care lucrează în sectorul zooteh­­rara aceasta au fost efectuate la nie. In ultimii 2 ani au fost con­­timp şi în bune condiţiuni, îndată struite 5 grajduri, toate electrificate, ce plantele şi-au arătat primele Pentru a da viaţă hotărîrilor par­­frunze la suprafaţa solului, harnicii titlului şi guvernului cu privire la colectivişti au trecut cu toate for­ îmbunătăţirea raselor de oi, gospo­­ţele la întreţinerea culturilor, iar dărna a trecut la creşterea oilor cu acum e pe sfîrşite recoltatul. Cînd lînă fină din rasa Merinos Transit­s-a analizat de către consiliul agri­­văneană. In primii ani sectorul avi­col raional rezultatele primei etape cot era inexistent. In prezent gas­a întrecerii socialiste, pentru reali-­podăria deţine peste 5.400 păsări, zările deosebite obţinute, la care revenind 756 capete la 100 de hec­­şi-a adus aportul şi inginerul, colec­­tare. Sectorul porcin a crescut şi el tivei din Găneşti­­ s-a înmînat,dra- simţitor. lată că inginerul Trif cu pelul de gospodărie fruntaşă pe sprijinul medicului veterinar a de­­ja con- venit şi zootehnist. Inginerul agronom îşi aminteşte Vorbind despre producţia rege­­adesea de primele zile de activitate tată tovarăşul Trif a subliniat că, în gospodărie. Nu i-a fost de loc harnicii colectivişti urmează sfaturile uşor. Gospodăria colectivă din Gă- agrotehnice. Muncesc cu elan, Io­­neşti este o unitate mare socialis- tosesc fiecare oră și zi bună de iu­tă, cu un sector vegetal puternic, cru. Asigurînd densitatea de plante cu un sector zootehnic în plină la ha, toate culturile prăşitoare sînt dezvoltate şi viti-pomicultură care frumoase şi promit producţii mari, s-a extins mult pe terenurile în Aşa de pildă, la sfecla de zahăr pantă şi neproductive. Zilnic acu­v care se cultivă pe 170 ha, densita­­ritatea din gospodărie îi pune în tea la ha este între 90.000—100.000 plante, sunt garanţii că găneştenii vor depăşi angajamentul din che­mare de a obţine peste plan 1.500 kg sfeclă de zahăr la ha. întreţinute la un înalt nivel cali­tativ sunt şi celelalte culturi cum sunt cartofii şi floarea-soarelui. Şi la porumb sunt create toate condiţiile pentru depăşirea producţiei plani­ficate cu 100 kg boabe la ha. In grădina de legume vor realiza un venit de peste 400.000 lei. La pro­ducţia de grîu faţă de plan sînt toate garanţiile că se va realiza an­gajamentul luat de a da peste plan 150 kg la ha pe întreaga suprafaţă de 620 ha. Pentru contribuţia care a adus-o la dezvoltarea continuă a gospodă­riei colective din Găneşti, pentru pasiunea cu care a muncit şi pen­tru efortul depus, comuniştii din gospodărie l-au primit în rîndurile membrilor de partid. — In ziua aceea inginerul Trif a spus — mă bucur că am intrat în rîndurile celor mai vrednici fii ai poporului — comuniştii. Mă anga­jez că voi fi tot timpul­ pe loc de frunte atît eu, cît şi gospodăria noastră pe care o îndrum din punct de vedere tehnic. Aşa sînt colectiviştii din Găneşti, înţeleg din cuvîntul inginerului a­­gronom, îl cinstesc şi îl stimează ca pe un sfătuitor al lor. SIMION ROCHIȘ instructor al Sfatului popular raional Tîrnăveni Delegatul Inspecţiei de stat pentru igienă şi protecţia muncii din Tg.-Mureş, Derzsi Cavril, împreună cu caricaturistul T. Godell au păşit cu dreptul spre ... (nr. 1). Restaurantul „Mureşul" (nr. 2). Mesele ornate cu vaze cu flori stau în aşteptarea consumatorilor. Feţele de mese: alb imacu­lat, tacîmurile strălucitoare, bucătăria un adevărat laborator culi­nar unde se prepară cele mai delicioase bucate. Tot pozitive, sînt constatările şi la restaurantul „Harghita" (nr. 3) De aici consumatorii nu pleacă pînă nu completează în ches­tionar părerea asupra calităţii preparatelor, ce garnituri şi mîncăruri preferă şi ce sugestii doresc să facă pentru îmbunătăţirea activităţii localului. Condica de sugestii e doldora de mulţumiri. 800 de cadre di­dactice din regiune întrunite la o masă tovărăşească notează: „mul­ţumim întregului personal care ne-a servit şi care s-a străduit ca noi să ne simţim cît mai bine". La bufetul „Eforie", din cartierul 7 Noiembrie, lucrurile stau altfel. Creionul caricaturistului a notat negru pe alb aspectul bucă­tăriei. Ilustraţia (nr. 4) e concludentă. In consecinţă frazele sînt de prisos. Sîntem curioşi ce scuze va invoca responsabilul unităţii Ba­­lazs Ioan care ar trebui să ia exemplu de la bufetul expres „Volga", unde deşi spaţiul bucătăriei şi magaziei e mic, totul are un aspect ordonat şi curat. Frigiderul funcţionează şi galantarele etalează zeci de bucate preparate şi prezentate cu gust (nr. 5). Şi la magazinul alimentar, autoservire, din Piaţa Trandafirilor abundenţa de mărfuri frumos etalate, sînt la dispoziţia numeroşilor cumpărători. Dar în spatele magazinului, spre curte, gunoiul e de­pozitat pe jos, lăzile de ambalaje de-a valma, în dezordine, respon­sabilul tovarăşul Buta, e la a treia contravenţie pentru această neregulă. A patra sancţiune e caricatura de faţă (nr. 6). Cînd să încheiem raidul, hop! In plină stradă întîlnim un alt aspect negativ.­­­n camion modern alimentează cu produse de carne unitatea nr. 86 din cartierul 7 Noiembrie. Responsabilul uni­tăţii aplica un nou sistem de transport. De la maşină, care a tras pe dreapta, cineva tîrăşte pe caldarîm, traversînd strada, coşul încărcat cu produse de carne. Dacă mai cade o rudă de salam, nu contează. Nici o pisică nu-i prin apropiere. In schimb creionul caricaturistului este prezent (nr. 7). Tovarăşul Derzsi Cavril de la Inspecţia de stat pentru igienă şi protecţia muncii, notează numele responsabilului unităţii: Cyarmaty Ioan... Cu sănătatea cetăţenilor şi cu igiena nu se glumeşte, dar nici creionul caricaturistului nu ştie de glumă. (Text şi desene de T. GODELL) STEAUA ROȘIE CONJUNCTU­L COLECTIV în mu Realizarea cu precădere, punct cu punct, a angajamentelor recipro­ce din contractul colectiv, consti­tuie factorul principal, care duce nemijlocit, la realizarea cu succes a sarcinilor planului de producție, a angajamentelor luate în întrece­rea socialistă, precum şi la creşterea productivităţii muncii şi la reduce­rea preţului de cost. Faptul că întreprinderea forestieră Reghin, îndrumată cu competenţă de comitetul de partid, şi sprijinită îndeaproape de comitetul sindicatu­lui, a reuşit să-şi realizeze şi chiar să-şi depăşească sarcinile planului de producţie şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe pri­mul semestru al acestui an, nu a fost întîmplător. Acest lucru se da­­toreşte în mare măsură, tocmai a­­cestui fapt, că realizarea punctelor prevăzute în contractul colectiv, a­­vînd scandenţa pe primul semestru, a stat în permanenţă în atenţia co­lectivului întreprinderii noastre. Analizîndu-se felul cum au fost duse la îndeplinire angajamentele reciproce din contractul colectiv pe primul semestru din acest an, a reieşit, că din totalul de 39 de puncte, avînd scadența în primul semestru, au fost realizate 32, iar un număr de 7 angajamente, nu au fost realizate, însă din acestea unele lucrări, fie că sînt pe cale de a se realiza, fie că s-au stabilit date pre­cise cînd vor fi realizate. Dintre angajamentele prevăzute pe această perioadă, şi care au avut o eficienţă mai mare în procesul de producţie putem aminti: intro­ducerea la fazele fasonat şi secţio­nat a încă 10 ferăstraie mecanice; instalarea a trei funiculare Wyessen la parchetele Filea, Sebeş, Fîncel 135—136, iar unul la parchetul Ză­­podea Brusturelui; construirea şi in­stalarea a două instalaţii kabelkran pentru încărcarea materialului lem­nos în vagoane C.F.F.; introducerea unui circular la depozitul final, venind în ajutorul constructorilor de saivane şi şarpante, etc. In sec­torul silvicultural, o serie din anga­jamentele asumate în contractul colectiv, nu numai că au fost rea­lizate, dar au fost simţitor depăşite. Aşa de pildă, în perioada scadentă, a fost prevăzută plantarea prin muncă patriotică a unei suprafeţe de 75 de hectare. Acest angajament a fost depăşit cu 12 ha. De aseme­nea, s-a prevăzut ca în această pe­rioadă să fie efectuate curăţiri de parchete — din care o suprafaţă însemnată prin muncă patriotică — pe o suprafaţă de 690 de hectare. La acest capitol faţă de cele 690 hectare cît a fost prevăzut a se rea­liza în această perioadă, s-a realizat 13.491 de hectare, din care: 10.703 hectare provenite din curăţirea par­chetelor producţia 1963 şi 2.788 hectare din parchetele producţia 1964. Realizîndu-se cu precădere, ma­joritatea punctelor din contractul colectiv, cu scandenţa în trimestrul I 1964, precum şi aplicarea în viaţa practică a unor importante măsuri tehnico-organizatorice, colectivul în­treprinderii noastre, a reuşit, să ob­ţină rezultate valoroase şi în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor pla­nului economic şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Pe semestrul I 1964, colectivul în­treprinderii noastre, sub îndrumarea comitetului de partid şi sprijinit în­deaproape de comitetul sindicatului a reuşit să realizeze planul la pro­ducţia globală în proporţie de 118,1­2 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 120,10 la sută. In ce priveşte sarcina de creştere a productivităţii muncii ea a fost rea­lizată în proporţie de 103,03 la sută. In această perioadă la sarcina de reducere a preţului de cost a fost realizată o reducere de 106 mii lei, obţinîndu-se în acelaşi timp beneficii peste plan în valoare de 833.000 lei. Ca urmare a introducerii pe scară largă a mecanismelor forestiere, s-au obţinut rezultate valoroase şi în ceea ce priveşte utilizarea su­perioară a masei lemnoase. Astfel, la răşinoase indicele de utilizare a fost realizat în proporţie de 96 la sută faţă de 94,4 planificat, la lemn de fag indicele de utilizare pre­văzut a fost de 74,5 la sută, reali­­zîndu-se 80,2 la sută; la stejar 47,3 la sută planificat, ajungîndu­­se la 83,6 la sută, iar la lemn di­verse tari, față de 33,5 s-a realizat 45,2 la sută. Colectivul întreprinderii noas­tre, sub îndrumarea comitetului de partid, este hotărît ca şi în viitor să lupte cu şi mai multă compe­tenţă pentru traducerea în viaţă a angajamentelor reciproce, asumate în contractul colectiv, în vederea realizării cu succes a sarcinilor pla­nului de producţie şi a angajamen­telor luate în întrecerea socialistă, în cinstea zilei de 23 August •— ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. CONSTANTIN CHIOREAN activist sindical Faza interregională a Spartachiadei republicane de box :::: înaintea finalei Spartachiadei re­publicane, se organizează faza in­termediară pe grupe de regiuni. Primele întreceri sînt cele de box care au loc azi, sîmbătă, 1 august prin desfășurarea primului tur. In prima confruntare regiunea noastră va întîlni la box pe repre­zentanţii regiunii Braşov. Intîlnirea va avea loc în parcul sportiv Voin­ţa din Tg.-Mureş cu începere de la orele 20. Componenţii celor două echipe reprezentative vor apărea în urmă­toarea formă: Categoria mică: Ghiurca P. (M.A.M.) — Tobă C. (Braşov); cate­goria cocoş: Gorea O. (M.A.M.) — Pleşa M. (Braşov); categoria pană: Magyar G. (M.A.M.) — Crăciun S. (Braşov); categoria semi-uşoară: Go­rea L. (M.A.M.) — Dumitru Gh. (Braşov); categoria uşoară: Dosah D. (M.A.M.) — Cîmpean T. (Braşov); categoria semi-mijlocie: Dobre I. (M.A.M.) — Mărculeţi I. (Braşov); categoria mijlocie mică: Asztoloy I (M.A.M.) — Iuga N. (Braşov); ca­tegoria mijlocie: Weber H. (M.A.M.) — Gali A. (Braşov); cate­goria semigrea: Constantinescu M. (M.A.M.) — Negru Gh. (Braşov); categoria grea: Aioanei E. (M.A.M.­ — Grăjdean I. (Brașov). NE SCRIU CORESPONDENŢII NOUĂ UNITATE COMERCIALĂ In ziua de 26 iulie, în comuna Grebeniş, raionul Luduş, s-a inaugurat magazinul universal construit du­pă noile cerinţe ale zilelor noastre. Maga­zinul are amenajate: o secţie textile, una de alimentaţie publi­că şi una cu produse de uz casnic. La o al­tă aripă a magazinu­lui este amenajat un bufet dotat cu mobi­lier modern. La realizarea aces­tei construcţii şi pu­nerea ei la punct, un aport însemnat au a­­dus cooperatorii, ti­neri şi vîrstnici, din comună. S-au eviden­ţiat: Leonte Brumaru la lucrările de zidărie şi Maria Ionaş, Aure­lia Istoc, Veronica Iu­­ga, Elisabeta Gonder şi Vita Codarcea care s-au ocupat de cură­ţirea localului. (VASI­LE IUGA). La Iprofil „23 Au­gust" din Tg.-Mureş, a devenit ceva obiş­nuit ca periodic, afişe mari, să anunţe locul şi data unor noi dis­cuţii pentru obţinerea insignei „Prieten al cărţii". De curînd, un nou „lot" de aproape 40 de tineri şi-au vă­zut răsplătită străduin­ţa de a citi. Au devenit purtători ai insignei „Prieten al cărţii". Mulţi dintre aceştia sînt fruntaşi nu numai la citit, dar şi în producţie. Aşa sînt de pildă, tovară­şii Alexandru Scridon, Anton Rézműves, A­­lexandru Luca şi alţii. In prezent în fabri­ca noastră, avem pes­te 500 muncitori pur­tători ai insignei „Prie­ten al cărţii". (TOROK FRANCISC). La Cerghid, raionul Tîrnăveni, paralel cu muncile agricole ac­tuale, Sfatul popular desfăşoară o activitate susţinută pentru în­frumuseţarea comu­nei. S-au reparat şi văruit ambele clădiri ale şcolii. S-a împrej­muit şcoala din satul Cerghid (1.520 m). S-a construit un po­deţ în faţa şcolii din Cerghizel şi s-a sepa­rat şi văruit sediul Sfatului popular. Iată cum toţi de­putaţii comunei noas­tre, caută ca în cin­stea marii aniversări de la 23 August, să îndeplinească onora­bil mandatul încredin- , tat de alegători, în ce priveşte gospodărirea mai bună a comunei. (PETRU NI NOI PRIETENI Al ÎŞI ÎNDEPLINESC CU CINSTE MANDATUL ÎNCREDINŢAT CÂRŢII Laminorul de la Oțelul Roșu. Pe marginea unei scrisori în mod obişnuit, la re­dacţia unui ziar sosesc zilnic zeci de scrisori, iată însă, că de la un timp încoace numărul lor creşte zi de zi, iar fap­tele prinse în mănun­chiul rîndurilor devin tot mai vrednice de laudă. Roadele marii întreceri ce se desfăşoară în cin­stea celei de-a XX-a ani­versări a Eliberării se cer arătate, iar făuritorii lor, aceşti oameni simpli dar inimoşi, nu trebuie daţi uitării. In astfel de ca­zuri, oricît ne-am strădui, nu reuşim nici pe de­parte să redăm întreg a­­cest iureş al hărniciei. Iată, bunăoară, scrisoa­rea aceasta primită de la corespondentul nostru voluntar TEODOR BEN­­DRIŞ, secretar al Comi­tetului raional U.T.M. Reghin. Despre cîte fapte ale tineretului din raion, care de care mai lăudabile, nu se vorbeşte în scrisoare! Şi cîtor nu­me de tineri harnici, lau­rii faptelor nu le pregă­tesc cununi! Citim în scrisoare că peste 1.400 de tineri din întreprinderile raionului sînt antrenaţi în întrece­rea socialistă şi că 210 dintre ei, cum ar fi: Du­mitru Boaru şi Marian Traian de la I.R.U.M., Du­mitru Belean şi Aurelia Pop de la C.I.L., Aurel Grama şi Ioan Marin de la întreprinderea „Repu­blica", Valentin Merdaru de la I.P.M.S. şi mulţi alţii­, se menţin lună de lună în rîndul celor evi­denţiaţi în producţie. Oare e puţin acest lu­cru?! Oare e lipsit de semnificaţie faptul că da­torită avîntului muncito­rilor de la Complexul de industrializare a lemnu­lui din localitate, în ma­joritate tineri, planul de producţie al acestei în­treprinderi a fost depă­şit în trimestrul II cu 14,9 la sută la producţia globală, cu 10,8 la sută la producţia marfă şi cu 2,9 la sută la creşterea productivităţii muncii?! In fiecare produs peste plan din cele a căror va­loare însumează pe raion numai în primele 6 luni ale anului peste 13 mi­lioane şi jumătate lei, e o părticică din hărnicia şi elanul tineresc, din do­rinţa de a întîmpina ziua de 23 August, sărbătoa­rea Eliberării cu lauri da realizări. Cele arătate mai sus nu sînt singurele izbînzi. Scrisoarea tovarăşului Bendriş abundă în cifre, fapte şi nume. Desprin­dem doar faptul că 530 de tineri şi-au înscris nu­mele printre inovatori şi că aceşti cercetători ai noului au prezentat de la începutul anului şi pî­nă acum 109 propuneri de inovaţii dintre care multe au fost deja apli­cate. Valoarea antecalcul­­ată a acestora trece de 529.000 lei. Cifre în apa­renţă seci­, dar cît de în­cărcate în străduinţe şi căutării După ce scrisoarea ne poartă printre harnicii ti­neri din întreprinderile oraşului Reghin, deodată ne duce taman în Băla, satul de la marginea ra­ionului, printre tinerii mecanizatori de aici, nu mai puţin destoinici de­­cît strungarii, gaterişti sau turnătorii fabricilor din oraş. Aici la Băla, prin intermediul scrisorii facem cunoştinţă cu cei 10 utemişti din brigada de tractoare. Aflăm des­pre ei faptul că deşi proaspeţi absolvenţi ai şcolii de mecanizatori a­­gricoli, destoinicia lor şi-a spus cuvîntul prin depăşirea planului de lu­crări cu 123 hectare de arătură normală. Numele tînărului Dănilă Olteanu, care şi-a realizat planul lucrărilor agricole în pro­porţie de 125 la sută a devenit deja cunoscut. Scrisoarea secretaru­lui comitetului raional U.T.M. ne invită însă să mergem mai departe, să facem cunoştinţă cu tine­rii din Batoş, Dedrad, Luer­u, Gorneşti, Voivo­­deni şi din alte gospo­dării agricole colective care participă cu mult avînt la lucrările agricole din G.A.C. Ne vei scuza tovarăşe Bendriş, dacă n-o să reu­şim să înşirăm numele tuturor celor fruntaşi, dintre care totuşi cele ale lui Ioan Dan din Cedrad, Nicolae Săcăleanu din Lueriu, Traian Bucur din Băla, trebuie consemna­te. Ne vei scuza căci n-am amintit nici unul din cei zece mii de tineri care au participat la muncile patriotice contri­buind la colectarea a 700 tone de fier vechi, la îm­pădurirea a 77 ha (cu 2 hectare peste angaja­mentul luat), la curăţirea a 6.000 hectare de păşu­ne, la amenajarea baze­lor sportive, la înfrumu­seţarea oraşului şi satelor raionului etc. Spaţiul nu ne permite consemnarea tuturor faptelor lor. A­­ceasta, întrucît avîntul şi hărnicia acestor tineri, mulţi de-o vîrstă cu via­ţa noastră liberă, nu cu­noaşte margini. Deşi ne­consemnate faptele lor dau strălucire măreţelor victorii pe care întreg po­porul nostru le obţină sub conducerea parti­dului. M. FILIMON După o scrisoare trimisă de corespondentul vo­luntar Teodor Bendriş, secretar al Comitetului raional U.T.M. Reghin

Next