Steaua Roşie, august 1964 (Anul 13, nr. 180-205)
1964-08-01 / nr. 180
mw dina Vedere din centrul orașului Ploiești. Pentru ridicarea nivelului cultural-ştiinţific Comisiile pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice din raionul Tîrnăveni, sub îndrumarea Comitetului raional pentru cultură şi artă au organizat în primul trimestru al acestui an 736 manifestări culturale, cu prilejul cărora au fost expuse conferinţe pe teme socialpolitice, ştiinţele naturii şi altele. In comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent se remarcă o îmbunătăţire în ceea ce priveşte tematica, în sensul că se înregistrează o creştere la conferinţele cu conţinut social-politic (109,8 la sută, şi într-o şi mai mare măsură la cele cu conţinut agricol. La manifestările culturale la care au fost prezentate atari conferinţe au luat parte aproape 90.000 de oameni ai muncii, în majoritate ţărani colectivişti. Aceste rezultate sunt o consecinţă a măsurilor pe care Comitetul raional de cultură şi artă le-a adoptat în această perioadă. In primul rînd s-a căutat ca în această activitate să fie atraşi majoritatea intelectualilor din raion: ingineri, medici, profesori, economişti etc. Pe această bază colectivele de conferenţiari ale celor 3 secţii: ştiinţe sociale, ştiinţele naturii şi ştiinţe agricole au fost lărgite, planificarea activităţii acestora a fost mai judicios întocmită, astfel că în această perioadă s-a reuşit ca în toate satele şi comunele raionului să poată fi prezentate conferinţe Din largul activ de conferenţiari merită să fie subliniată activitatea tov. dr. Petrescu Letiţia, dr. Deac Alexandru, Cătană Gheorghe, economist, şi în general cea a inginerilor agronomi. Aceluiaşi scop — răspîndirea în mase a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice — i-a fost subordonată şi activitatea celor 10 brigăzi ştiinţifice, care în această perioadă au organizat peste 80 de deplasări în raion, pentru a da răspunsuri la o variată gamă de probleme şi întrebări ridicate de oamenii muncii. Completînd activitatea căminelor culturale, aceste forme ale activităţii cultural-educative şi-au aduso contribuţie însemnată la creşterea nivelului cultural-ştiinţific al maselor de oameni ai muncii din satele şi comunele raionului nostru. EUGEN HANCU corespondent voluntar Imaimemil c© rlective. Colectiviştii din Găneşti au fost faţă zeci şi zeci de probleme, care aceia care, în cinstea celei de-a mai de care mai urgente. Bună o a XX-a aniversări a eliberării patriei că, pînă la venirea lui sectorul de sub jugul fascist, au chemat la zootehnie număra doar cîteva caîntrecere socialistă pentru depăşi pete. In prezent gospodăria colecrea producţiei planificate la ha pe tivă din Găneşti numără peste 600 toate gospodăriile colective din bovine din care vaci şi juninci 227. raionul Tîrnăveni, obiectivul prind- Densitatea la bovine este de 34 copii al întrecerii fiind calitatea lucră- pete la 100 de hectare. In sectorul oilor , zootehnic, vacile au fost repartizate S-au scurs din acest an 7 luni, pe grupe pentru ca furajarea să se Datorită îndrumărilor date de către facă în funcţie de producţia obţiinginerul agronomi Vasile Trifnuţă, s-au permanentizat colectivi,însămînţările din toamnă şi primă- tii care lucrează în sectorul zootehrara aceasta au fost efectuate la nie. In ultimii 2 ani au fost contimp şi în bune condiţiuni, îndată struite 5 grajduri, toate electrificate, ce plantele şi-au arătat primele Pentru a da viaţă hotărîrilor parfrunze la suprafaţa solului, harnicii titlului şi guvernului cu privire la colectivişti au trecut cu toate for îmbunătăţirea raselor de oi, gospoţele la întreţinerea culturilor, iar dărna a trecut la creşterea oilor cu acum e pe sfîrşite recoltatul. Cînd lînă fină din rasa Merinos Transits-a analizat de către consiliul agrivăneană. In primii ani sectorul avicol raional rezultatele primei etape cot era inexistent. In prezent gasa întrecerii socialiste, pentru reali-podăria deţine peste 5.400 păsări, zările deosebite obţinute, la care revenind 756 capete la 100 de hecşi-a adus aportul şi inginerul, colectare. Sectorul porcin a crescut şi el tivei din Găneşti s-a înmînat,dra- simţitor. lată că inginerul Trif cu pelul de gospodărie fruntaşă pe sprijinul medicului veterinar a deja con- venit şi zootehnist. Inginerul agronom îşi aminteşte Vorbind despre producţia regeadesea de primele zile de activitate tată tovarăşul Trif a subliniat că, în gospodărie. Nu i-a fost de loc harnicii colectivişti urmează sfaturile uşor. Gospodăria colectivă din Gă- agrotehnice. Muncesc cu elan, Ioneşti este o unitate mare socialis- tosesc fiecare oră și zi bună de iută, cu un sector vegetal puternic, cru. Asigurînd densitatea de plante cu un sector zootehnic în plină la ha, toate culturile prăşitoare sînt dezvoltate şi viti-pomicultură care frumoase şi promit producţii mari, s-a extins mult pe terenurile în Aşa de pildă, la sfecla de zahăr pantă şi neproductive. Zilnic acuv care se cultivă pe 170 ha, densitaritatea din gospodărie îi pune în tea la ha este între 90.000—100.000 plante, sunt garanţii că găneştenii vor depăşi angajamentul din chemare de a obţine peste plan 1.500 kg sfeclă de zahăr la ha. întreţinute la un înalt nivel calitativ sunt şi celelalte culturi cum sunt cartofii şi floarea-soarelui. Şi la porumb sunt create toate condiţiile pentru depăşirea producţiei planificate cu 100 kg boabe la ha. In grădina de legume vor realiza un venit de peste 400.000 lei. La producţia de grîu faţă de plan sînt toate garanţiile că se va realiza angajamentul luat de a da peste plan 150 kg la ha pe întreaga suprafaţă de 620 ha. Pentru contribuţia care a adus-o la dezvoltarea continuă a gospodăriei colective din Găneşti, pentru pasiunea cu care a muncit şi pentru efortul depus, comuniştii din gospodărie l-au primit în rîndurile membrilor de partid. — In ziua aceea inginerul Trif a spus — mă bucur că am intrat în rîndurile celor mai vrednici fii ai poporului — comuniştii. Mă angajez că voi fi tot timpul pe loc de frunte atît eu, cît şi gospodăria noastră pe care o îndrum din punct de vedere tehnic. Aşa sînt colectiviştii din Găneşti, înţeleg din cuvîntul inginerului agronom, îl cinstesc şi îl stimează ca pe un sfătuitor al lor. SIMION ROCHIȘ instructor al Sfatului popular raional Tîrnăveni Delegatul Inspecţiei de stat pentru igienă şi protecţia muncii din Tg.-Mureş, Derzsi Cavril, împreună cu caricaturistul T. Godell au păşit cu dreptul spre ... (nr. 1). Restaurantul „Mureşul" (nr. 2). Mesele ornate cu vaze cu flori stau în aşteptarea consumatorilor. Feţele de mese: alb imaculat, tacîmurile strălucitoare, bucătăria un adevărat laborator culinar unde se prepară cele mai delicioase bucate. Tot pozitive, sînt constatările şi la restaurantul „Harghita" (nr. 3) De aici consumatorii nu pleacă pînă nu completează în chestionar părerea asupra calităţii preparatelor, ce garnituri şi mîncăruri preferă şi ce sugestii doresc să facă pentru îmbunătăţirea activităţii localului. Condica de sugestii e doldora de mulţumiri. 800 de cadre didactice din regiune întrunite la o masă tovărăşească notează: „mulţumim întregului personal care ne-a servit şi care s-a străduit ca noi să ne simţim cît mai bine". La bufetul „Eforie", din cartierul 7 Noiembrie, lucrurile stau altfel. Creionul caricaturistului a notat negru pe alb aspectul bucătăriei. Ilustraţia (nr. 4) e concludentă. In consecinţă frazele sînt de prisos. Sîntem curioşi ce scuze va invoca responsabilul unităţii Balazs Ioan care ar trebui să ia exemplu de la bufetul expres „Volga", unde deşi spaţiul bucătăriei şi magaziei e mic, totul are un aspect ordonat şi curat. Frigiderul funcţionează şi galantarele etalează zeci de bucate preparate şi prezentate cu gust (nr. 5). Şi la magazinul alimentar, autoservire, din Piaţa Trandafirilor abundenţa de mărfuri frumos etalate, sînt la dispoziţia numeroşilor cumpărători. Dar în spatele magazinului, spre curte, gunoiul e depozitat pe jos, lăzile de ambalaje de-a valma, în dezordine, responsabilul tovarăşul Buta, e la a treia contravenţie pentru această neregulă. A patra sancţiune e caricatura de faţă (nr. 6). Cînd să încheiem raidul, hop! In plină stradă întîlnim un alt aspect negativ.n camion modern alimentează cu produse de carne unitatea nr. 86 din cartierul 7 Noiembrie. Responsabilul unităţii aplica un nou sistem de transport. De la maşină, care a tras pe dreapta, cineva tîrăşte pe caldarîm, traversînd strada, coşul încărcat cu produse de carne. Dacă mai cade o rudă de salam, nu contează. Nici o pisică nu-i prin apropiere. In schimb creionul caricaturistului este prezent (nr. 7). Tovarăşul Derzsi Cavril de la Inspecţia de stat pentru igienă şi protecţia muncii, notează numele responsabilului unităţii: Cyarmaty Ioan... Cu sănătatea cetăţenilor şi cu igiena nu se glumeşte, dar nici creionul caricaturistului nu ştie de glumă. (Text şi desene de T. GODELL) STEAUA ROȘIE CONJUNCTUL COLECTIV în mu Realizarea cu precădere, punct cu punct, a angajamentelor reciproce din contractul colectiv, constituie factorul principal, care duce nemijlocit, la realizarea cu succes a sarcinilor planului de producție, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, precum şi la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost. Faptul că întreprinderea forestieră Reghin, îndrumată cu competenţă de comitetul de partid, şi sprijinită îndeaproape de comitetul sindicatului, a reuşit să-şi realizeze şi chiar să-şi depăşească sarcinile planului de producţie şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe primul semestru al acestui an, nu a fost întîmplător. Acest lucru se datoreşte în mare măsură, tocmai acestui fapt, că realizarea punctelor prevăzute în contractul colectiv, avînd scandenţa pe primul semestru, a stat în permanenţă în atenţia colectivului întreprinderii noastre. Analizîndu-se felul cum au fost duse la îndeplinire angajamentele reciproce din contractul colectiv pe primul semestru din acest an, a reieşit, că din totalul de 39 de puncte, avînd scadența în primul semestru, au fost realizate 32, iar un număr de 7 angajamente, nu au fost realizate, însă din acestea unele lucrări, fie că sînt pe cale de a se realiza, fie că s-au stabilit date precise cînd vor fi realizate. Dintre angajamentele prevăzute pe această perioadă, şi care au avut o eficienţă mai mare în procesul de producţie putem aminti: introducerea la fazele fasonat şi secţionat a încă 10 ferăstraie mecanice; instalarea a trei funiculare Wyessen la parchetele Filea, Sebeş, Fîncel 135—136, iar unul la parchetul Zăpodea Brusturelui; construirea şi instalarea a două instalaţii kabelkran pentru încărcarea materialului lemnos în vagoane C.F.F.; introducerea unui circular la depozitul final, venind în ajutorul constructorilor de saivane şi şarpante, etc. In sectorul silvicultural, o serie din angajamentele asumate în contractul colectiv, nu numai că au fost realizate, dar au fost simţitor depăşite. Aşa de pildă, în perioada scadentă, a fost prevăzută plantarea prin muncă patriotică a unei suprafeţe de 75 de hectare. Acest angajament a fost depăşit cu 12 ha. De asemenea, s-a prevăzut ca în această perioadă să fie efectuate curăţiri de parchete — din care o suprafaţă însemnată prin muncă patriotică — pe o suprafaţă de 690 de hectare. La acest capitol faţă de cele 690 hectare cît a fost prevăzut a se realiza în această perioadă, s-a realizat 13.491 de hectare, din care: 10.703 hectare provenite din curăţirea parchetelor producţia 1963 şi 2.788 hectare din parchetele producţia 1964. Realizîndu-se cu precădere, majoritatea punctelor din contractul colectiv, cu scandenţa în trimestrul I 1964, precum şi aplicarea în viaţa practică a unor importante măsuri tehnico-organizatorice, colectivul întreprinderii noastre, a reuşit, să obţină rezultate valoroase şi în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor planului economic şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Pe semestrul I 1964, colectivul întreprinderii noastre, sub îndrumarea comitetului de partid şi sprijinit îndeaproape de comitetul sindicatului a reuşit să realizeze planul la producţia globală în proporţie de 118,12 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 120,10 la sută. In ce priveşte sarcina de creştere a productivităţii muncii ea a fost realizată în proporţie de 103,03 la sută. In această perioadă la sarcina de reducere a preţului de cost a fost realizată o reducere de 106 mii lei, obţinîndu-se în acelaşi timp beneficii peste plan în valoare de 833.000 lei. Ca urmare a introducerii pe scară largă a mecanismelor forestiere, s-au obţinut rezultate valoroase şi în ceea ce priveşte utilizarea superioară a masei lemnoase. Astfel, la răşinoase indicele de utilizare a fost realizat în proporţie de 96 la sută faţă de 94,4 planificat, la lemn de fag indicele de utilizare prevăzut a fost de 74,5 la sută, realizîndu-se 80,2 la sută; la stejar 47,3 la sută planificat, ajungînduse la 83,6 la sută, iar la lemn diverse tari, față de 33,5 s-a realizat 45,2 la sută. Colectivul întreprinderii noastre, sub îndrumarea comitetului de partid, este hotărît ca şi în viitor să lupte cu şi mai multă competenţă pentru traducerea în viaţă a angajamentelor reciproce, asumate în contractul colectiv, în vederea realizării cu succes a sarcinilor planului de producţie şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, în cinstea zilei de 23 August •— ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. CONSTANTIN CHIOREAN activist sindical Faza interregională a Spartachiadei republicane de box :::: înaintea finalei Spartachiadei republicane, se organizează faza intermediară pe grupe de regiuni. Primele întreceri sînt cele de box care au loc azi, sîmbătă, 1 august prin desfășurarea primului tur. In prima confruntare regiunea noastră va întîlni la box pe reprezentanţii regiunii Braşov. Intîlnirea va avea loc în parcul sportiv Voinţa din Tg.-Mureş cu începere de la orele 20. Componenţii celor două echipe reprezentative vor apărea în următoarea formă: Categoria mică: Ghiurca P. (M.A.M.) — Tobă C. (Braşov); categoria cocoş: Gorea O. (M.A.M.) — Pleşa M. (Braşov); categoria pană: Magyar G. (M.A.M.) — Crăciun S. (Braşov); categoria semi-uşoară: Gorea L. (M.A.M.) — Dumitru Gh. (Braşov); categoria uşoară: Dosah D. (M.A.M.) — Cîmpean T. (Braşov); categoria semi-mijlocie: Dobre I. (M.A.M.) — Mărculeţi I. (Braşov); categoria mijlocie mică: Asztoloy I (M.A.M.) — Iuga N. (Braşov); categoria mijlocie: Weber H. (M.A.M.) — Gali A. (Braşov); categoria semigrea: Constantinescu M. (M.A.M.) — Negru Gh. (Braşov); categoria grea: Aioanei E. (M.A.M. — Grăjdean I. (Brașov). NE SCRIU CORESPONDENŢII NOUĂ UNITATE COMERCIALĂ In ziua de 26 iulie, în comuna Grebeniş, raionul Luduş, s-a inaugurat magazinul universal construit după noile cerinţe ale zilelor noastre. Magazinul are amenajate: o secţie textile, una de alimentaţie publică şi una cu produse de uz casnic. La o altă aripă a magazinului este amenajat un bufet dotat cu mobilier modern. La realizarea acestei construcţii şi punerea ei la punct, un aport însemnat au adus cooperatorii, tineri şi vîrstnici, din comună. S-au evidenţiat: Leonte Brumaru la lucrările de zidărie şi Maria Ionaş, Aurelia Istoc, Veronica Iuga, Elisabeta Gonder şi Vita Codarcea care s-au ocupat de curăţirea localului. (VASILE IUGA). La Iprofil „23 August" din Tg.-Mureş, a devenit ceva obişnuit ca periodic, afişe mari, să anunţe locul şi data unor noi discuţii pentru obţinerea insignei „Prieten al cărţii". De curînd, un nou „lot" de aproape 40 de tineri şi-au văzut răsplătită străduinţa de a citi. Au devenit purtători ai insignei „Prieten al cărţii". Mulţi dintre aceştia sînt fruntaşi nu numai la citit, dar şi în producţie. Aşa sînt de pildă, tovarăşii Alexandru Scridon, Anton Rézműves, Alexandru Luca şi alţii. In prezent în fabrica noastră, avem peste 500 muncitori purtători ai insignei „Prieten al cărţii". (TOROK FRANCISC). La Cerghid, raionul Tîrnăveni, paralel cu muncile agricole actuale, Sfatul popular desfăşoară o activitate susţinută pentru înfrumuseţarea comunei. S-au reparat şi văruit ambele clădiri ale şcolii. S-a împrejmuit şcoala din satul Cerghid (1.520 m). S-a construit un podeţ în faţa şcolii din Cerghizel şi s-a separat şi văruit sediul Sfatului popular. Iată cum toţi deputaţii comunei noastre, caută ca în cinstea marii aniversări de la 23 August, să îndeplinească onorabil mandatul încredin- , tat de alegători, în ce priveşte gospodărirea mai bună a comunei. (PETRU NI NOI PRIETENI Al ÎŞI ÎNDEPLINESC CU CINSTE MANDATUL ÎNCREDINŢAT CÂRŢII Laminorul de la Oțelul Roșu. Pe marginea unei scrisori în mod obişnuit, la redacţia unui ziar sosesc zilnic zeci de scrisori, iată însă, că de la un timp încoace numărul lor creşte zi de zi, iar faptele prinse în mănunchiul rîndurilor devin tot mai vrednice de laudă. Roadele marii întreceri ce se desfăşoară în cinstea celei de-a XX-a aniversări a Eliberării se cer arătate, iar făuritorii lor, aceşti oameni simpli dar inimoşi, nu trebuie daţi uitării. In astfel de cazuri, oricît ne-am strădui, nu reuşim nici pe departe să redăm întreg acest iureş al hărniciei. Iată, bunăoară, scrisoarea aceasta primită de la corespondentul nostru voluntar TEODOR BENDRIŞ, secretar al Comitetului raional U.T.M. Reghin. Despre cîte fapte ale tineretului din raion, care de care mai lăudabile, nu se vorbeşte în scrisoare! Şi cîtor nume de tineri harnici, laurii faptelor nu le pregătesc cununi! Citim în scrisoare că peste 1.400 de tineri din întreprinderile raionului sînt antrenaţi în întrecerea socialistă şi că 210 dintre ei, cum ar fi: Dumitru Boaru şi Marian Traian de la I.R.U.M., Dumitru Belean şi Aurelia Pop de la C.I.L., Aurel Grama şi Ioan Marin de la întreprinderea „Republica", Valentin Merdaru de la I.P.M.S. şi mulţi alţii, se menţin lună de lună în rîndul celor evidenţiaţi în producţie. Oare e puţin acest lucru?! Oare e lipsit de semnificaţie faptul că datorită avîntului muncitorilor de la Complexul de industrializare a lemnului din localitate, în majoritate tineri, planul de producţie al acestei întreprinderi a fost depăşit în trimestrul II cu 14,9 la sută la producţia globală, cu 10,8 la sută la producţia marfă şi cu 2,9 la sută la creşterea productivităţii muncii?! In fiecare produs peste plan din cele a căror valoare însumează pe raion numai în primele 6 luni ale anului peste 13 milioane şi jumătate lei, e o părticică din hărnicia şi elanul tineresc, din dorinţa de a întîmpina ziua de 23 August, sărbătoarea Eliberării cu lauri da realizări. Cele arătate mai sus nu sînt singurele izbînzi. Scrisoarea tovarăşului Bendriş abundă în cifre, fapte şi nume. Desprindem doar faptul că 530 de tineri şi-au înscris numele printre inovatori şi că aceşti cercetători ai noului au prezentat de la începutul anului şi pînă acum 109 propuneri de inovaţii dintre care multe au fost deja aplicate. Valoarea antecalculată a acestora trece de 529.000 lei. Cifre în aparenţă seci, dar cît de încărcate în străduinţe şi căutării După ce scrisoarea ne poartă printre harnicii tineri din întreprinderile oraşului Reghin, deodată ne duce taman în Băla, satul de la marginea raionului, printre tinerii mecanizatori de aici, nu mai puţin destoinici decît strungarii, gaterişti sau turnătorii fabricilor din oraş. Aici la Băla, prin intermediul scrisorii facem cunoştinţă cu cei 10 utemişti din brigada de tractoare. Aflăm despre ei faptul că deşi proaspeţi absolvenţi ai şcolii de mecanizatori agricoli, destoinicia lor şi-a spus cuvîntul prin depăşirea planului de lucrări cu 123 hectare de arătură normală. Numele tînărului Dănilă Olteanu, care şi-a realizat planul lucrărilor agricole în proporţie de 125 la sută a devenit deja cunoscut. Scrisoarea secretarului comitetului raional U.T.M. ne invită însă să mergem mai departe, să facem cunoştinţă cu tinerii din Batoş, Dedrad, Lueru, Gorneşti, Voivodeni şi din alte gospodării agricole colective care participă cu mult avînt la lucrările agricole din G.A.C. Ne vei scuza tovarăşe Bendriş, dacă n-o să reuşim să înşirăm numele tuturor celor fruntaşi, dintre care totuşi cele ale lui Ioan Dan din Cedrad, Nicolae Săcăleanu din Lueriu, Traian Bucur din Băla, trebuie consemnate. Ne vei scuza căci n-am amintit nici unul din cei zece mii de tineri care au participat la muncile patriotice contribuind la colectarea a 700 tone de fier vechi, la împădurirea a 77 ha (cu 2 hectare peste angajamentul luat), la curăţirea a 6.000 hectare de păşune, la amenajarea bazelor sportive, la înfrumuseţarea oraşului şi satelor raionului etc. Spaţiul nu ne permite consemnarea tuturor faptelor lor. Aceasta, întrucît avîntul şi hărnicia acestor tineri, mulţi de-o vîrstă cu viaţa noastră liberă, nu cunoaşte margini. Deşi neconsemnate faptele lor dau strălucire măreţelor victorii pe care întreg poporul nostru le obţină sub conducerea partidului. M. FILIMON După o scrisoare trimisă de corespondentul voluntar Teodor Bendriş, secretar al Comitetului raional U.T.M. Reghin