Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)

1964-09-01 / nr. 206

NOI REALIZĂRI . IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA In întreprinderile metalurgice secţiile sculărie au un rol însemnat. De felul cum sunt executate aici matriţele, sculele sau dispozitivele, de­pinde în mare măsură calitatea şi aspectul produselor care urmează a fi fabricate. Măiestria oamenilor din atelierele de proiectare şi sculărie se reflectă într-un fel sau altul în întreaga gamă de produse care ies pe poarta întreprinderii. In fotografie: Instantaneu din atelierul de matriţerie de la I.U.I.U. Tg.-Mureş. Inginerul proiectant Emeric Kovács, împreună cu maistrul Partenie Ormenişan şi matriţerul Iosif Kajtar, în faţa unor ma­triţe care urmează să fie finisate. (Foto : BÉLA SZIGETI, tehnician). „ Intre colectivele care s-au an­gajat să întîmpine cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noas­tre de sub jugul fascist cu planul de producţie pe trei trimestre din acest an îndeplinit, se află şi cel al Unităţii de industrializare a lem­nului din Citrău. Recent, Carol Gali, secreta­rul organizaţiei de bază P.M.R. din această unitate, ne-a relatat prin telefon următoarele: — însufleţită întrecere socialistă care s-a desfășurat la noi în cinstea marii sărbători a avut drept rezul­tat îndeplinirea la data de 12 au­gust a angajamentului luat. Pînă la 118 august, colectivul nostru a rea­lizat peste angajament produse în valoare de 611.000 de lei.­­ Printre telegramă, colectivul întreprinderii de reparaţii utilaje şi mecanizare din Reghin ne infor­mează că prevederile planului pro­ducţiei marfă pe luna august au fost îndeplinite în a 18-a zi a aces­tei luni. Muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii acestei întreprinderi se angajea­ză că nu vor precupeţi nici un efort pentru a continua cu acelaşi succes întrecerea socialistă în sco­pul realizării exemplare a sarcini­lor de plan pe întreg anul. 10 Corespondentul nostru volun­tar A. SĂVULESCU ne relatează: Şi colectivul de la I.C.T. „Steaua ro­şie" din Fîntînele a înregistrat suc­cese de seamă în întrecerea socia­listă. El luptă cu însufleţire pentru a produce cantităţi cît mai însem­nate de curent electric peste pre­vederile planului. Paralel cu aceas­tă luptă, colectivul a reuşit să în­registreze pînă acum peste 800.000 de lei economii şi peste 1.000.000 de lei beneficii peste plan. Datorită avîntatei întreceri socia­liste, ridicării continue a nivelului tehnic şi profesional al salariaţilor, aplicării celor mai avansate metode de muncă, colectivul de aici a eco­nomisit însemnate cantităţi de com­bustibil. Cu cantitatea economisită pînă în prezent se pot produce peste 15.000 MWh. In fruntea întrecerii socialiste se află brigăzile din tura a lll-a exploa­tare, conduse de loan Damian, Francisc Nagy și Ladislau Balint, care au realizat economii în valoa­re totală de peste 215.000 de lei. Cu tot timpul noros, prevesti­tor de ploaie, în ziua cînd am poposit la C.A.C. Mărtiniş, raio­nul Odorhei, hotarul gospodăriei răsuna de zgomotul muncii. Co­lectiviştii se străduiesc să termi­ne toate muncile curente pină la începerea lucrărilor agricole de toamnă. Cea mai mare animaţie cunosc acum ariile. Zilnic 52 de atelaje şi o remorcă transportă ne­întrerupt snopii. Pînă zilele trecu­te, grîul recoltat de pe cele pes­te 300 ha a fost clădit în stoguri. Ariile sînt bine rînduite. La toa­te cele trei arii s-au clădit sto­guri separate din fiecare soi de grîu cultivat pe loturile semince­­re. Şi treierişul se desfăşoară în ritm susţinut. Maşinile lucrează fără întrerupere cîte 12—14 ore zilnic, astfel îneît la fiecare arie se treieră cîte un vagon de grîu. (Fotografia din stînga sus). Colectiviştii din Mărtiniş acor­dă atenţia cuvenită şi asigurării bazei furajere necesare animale­lor în perioada de iarnă. Săptă­­mîna trecută au început însiloza­­rea porumbului de nutreţ, a bu­ruienilor cosite de pe marginea drumurilor şi a rogozurilor. (Stînga jos). Tocătoarea lu­crează fără întrerupere. Pînă acum au fost însilozate 100 tone de nutre­ţuri. Pentru a putea depozita în bune con­diţii cele 2.970 tone nutreţuri de siloz, zile­le trecute co­lectiviştii au trecut la cură­ţirea şi amena­jarea gropilor pentru siloz şi săparea uneia noi. (Fotografia din dreapta jos). Pe lingă toa­te aceste sar­cini curente, colectiviștii n-au uitat nici de pregătirea lucrărilor de toamnă. Pe ba­za planului de fertilizare a so­lului au trecut la transportul gunoiului de grajd pe cîmp, iar membrii brigăzii de tractoare, pe lingă arăturile de vară, lu­crează și la pregătirea unui bun pat germi­nativ necesar însămînțărilor de toamnă. {Fotografia din dreapta sus). Cu aparatul de fotografiat la G.A.C. Martiniș PROLETARI DIN TOATE TARG?, UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI Al­ SFATULUI POPULAR REGIONAL_____________________________ Anul XIII. Nr. 206 (2­011)­­ Marţi, 1 septembrie 1964 4 pagini, 20 bani în numărul de azi: — Sport (pag. a 2-a). — Un îndrăgostit al pădurii (pag. a 2-a). — După o săptămînă (pag. a 3-a). — Atenţie cuvenită creşterii a­­nimalelor (pag. a 3-a). COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Romîne şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Por­ţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, pre­cum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. In Italia , cari a 2.19 it tari Oamenii muncii din oraşul Reghin vorbesc cu îndreptăţită mîndrie despre o mare realiza­re a lor. A fost termi­nat teatrul de vară de la „Pădurea rotundă". In mai puţin de patru luni, prin munca însu­fleţită a cetăţenilor din cele 68 circumscripţii electorale, a muncito­rilor şi funcţionarilor din întreprinderile şi instituţiile din oraş, a elevilor, s-a dat în fo­losinţă un frumos tea­tru de vară cu 2.000 de locuri. La construirea aces­tui teatru au partici­pat, prin muncă patrio­tică, peste 7.000 de oameni. S-au săpat peste 22.000 m­c de pămînt. In total s-au realizat 280.000 de ore de muncă patriotică. Menţionam că întreaga lucrare s-a realizat prin muncă patriotică. Va­loarea lucrărilor trece de 800.000 lei. S-au evidenţiat, prin parti­ciparea activă la aceas­tă mare lucrare, cetă­ţenii din circumscrip­ţiile nr. 8, 11, 7, 26, precum şi muncitorii de la C.I.L., I.F., I R.U.M., „Republica" şi elevii din oraş. Peste 100 de propuneri de inovaţii De la începutul anului şi pînă în prezent, cabinetul tehnic al între­prinderii „Electro-Mureş" din Tg.­­Mureş a primit 101 propuneri de inovaţii. Din acestea 40 au fost deja aplicate în producţie, iar 34 sînt în stadiu de experimentare. Eco­nomiile antecalculate, prin introdu­cerea acestor inovaţii, se cifrează la 119.000 lei. TIBOR ZAGELKA coresp. voluntar Schimb de experienţă cu tehnicienii radio meşteşugăreşti din toate regiunile ţării. In faţa participanţilor la schim­bul de experienţă, se vor prezenta conferinţe legate de activitatea lor ca de pildă: „Care sunt măsură­torile ce trebuie folosite pentru a se asigura o funcţionare corectă a diferitelor circuite ale magnetofoa­­nelor." Aceste conferinţe vor cu­prinde mai multe teme: înregistra­rea magnetofonică pe bandă; re­ceptori cu tranzistori; radio-recep­­toare cu tuburi; aparate de măsu­ră folosite în repararea aparatelor de radio. După predarea şi dezbaterea te­melor amintite mai sus se va tre­ce la demonstrarea lor practică în atelierele de specialitate din ora­şele Tg.-Mureş şi Tîrnăveni. Schimbul de experienţă ce se va organiza la Tg.-Mureş va contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor spe­cialiştilor d­in ţară cărora populaţia se adresează cu încredere pentru a le repara şi întreţine aparatele de radio, magnetofoanele, picupu­­rile şi alte asemenea obiecte. Intre 7 şi 12 septembrie a.c. UCECOM Bucureşti organizea­ză la Tg.-Mureş, în cadrul coope­rativei „Metalul", un schimb de ex­perienţă la care vor lua parte teh­nicienii radio de la cooperativele Vacanţă plăcută An de an elevii şcolilor de toate gradele îşi petrec vacanţa de vară în mod tot mai plăcut. Creşte con­tinuu numărul celor care participă la diferite excursii, la drumeţii sau pleacă în tabere. Din raionul Re­ghin, de pildă, anul acesta au fost trimişi în taberele de la Năvodari, Homorod, Lunca Bradului şi Bran peste 300 de elevi. Pe lîngă şcolile de la sate din raion au funcţionat 55 tabere locale şi 35 de cluburi. La drumeţiile organizate au parti­cipat 14.500 elevi şi 210 cadre di­dactice. Aproape 3.200 de elevi şi 260 cadre didactice au luat parte la diferite excursii în regiunea noas­tră și în alte regiuni. Lucrările celui de-al Iil­ea Congres internaţional de ştiinţa solului In Sala Palatului R. P. Romíne au încăput luni dimineaţă lucrările celui de-al Vlll-lea Congres inter­naţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1.200 de specia­lişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, pro­fesori, cercetători, conducători de institute de cerce­tări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.) ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei internaţionale pentru energia atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bârlădea­­nu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Romî­ne, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Romîne, preşedintele Comitetului de organiza­re a celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej a rostit cuvîntarea inaugu­rală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Ch. Ionescu-Siseşti, din partea Academiei R. P. Romîne şi a Institutului cen­tral de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din Ithaca New York, fost preşe­dinte al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului ca­re au salutat pe participanţii la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secreta­rul general al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa so­lului, a prezentat darea de seamă asupra activităţii Asociaţiei în perioada anilor 1960—1964. Şedinţa plenară de după-amiază a fost consa­crată prezentării proiectului hărţii mondiale a soluri­lor. In legătură cu acest proiect, au prezentat refe­rate : prof. dr. V. A. Kovda, directorul departamen­tului ştiinţelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L.­­Bramao, şef al biroului de resurse triondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţio­nale de ştiinţa solului. Pe marginea referatelor au a­­vut loc discuţii. Timp de 10 zile participanţii la Congres vor dez­bate probleme actuale, teoretice şi practice ale cu­noaşterii solurilor, în vederea sporirii producţiei agricole. (Agerpres). Cuvîntarea tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Stimaţi prieteni şi oaspeţi, Doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Con­siliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romîne, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiin­ţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Con­gres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala ţării noas­tre. Congresul dv., întrunind sa­vanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin am­ploarea participării, cît şi prin însemnătatea problemelor în dez­batere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este ne­îndoielnic că acest vast schimb de experienţă între specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contri­buţie de seamă la progresul ştiin­ţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a ca­pacităţii lui de producţie — sus­cită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de în­semnătate majoră pentru îmbună­tăţirea alimentaţiei şi a condiţii­lor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri stră­lucite care au amplificat în pro­porţii grandioase forţa şi posibi­lităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia, imense su­prafeţe de terenuri favorabile a­­griculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se de­gradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan inter­naţional pentru ridicarea econo­mică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pă­­mîntului. Sîntem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o des­făşoară Asociaţia dumneavoastră — important for de colaborare in­ternaţională în domeniul ştiinţe­lor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai efi­ciente mijloace de ridicare a fer­tilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea pro­ducţiei agricole, contribuţia sub­stanţială adusă la elaborarea hăr­ţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mon­diale de pedologie, savanţii ro­­mâni au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi iar progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizite­le în unităţi industriale şi agri­cole, în instituţii de cercetare, în­­văţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cu­noaşterii mai îndeaproape a acti­vităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din pre­ocupările noastre îfi aceste do­menii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbi­te pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii e­­conomii naţionale, a pus conco­mitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşte­rea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale con­strucţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hra­na populaţiei, aprovizionarea in­dustriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, re­organizată pe baze noi, este o­­rientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utiliză­rii tot mai largi a tehnicii mo­derne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei in unităţi specializate, cu înaltă producti­vitate şi eficienţă economică — proces în cursul căruia se va rea­liza transformarea treptată a pro­ducţiei agricole intr-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrări­lor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispu­nem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundenţă de produse agricole. Un obiect de permanentă pre­ocupare pentru specialiştii şi or­ganele noastre agricole îl consti­tuie utilizarea raţională a fondu­lui funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stă­vilirea şi combaterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse aces­tui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, a­­ducerea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămînturi­­lor fertile din luncile principale­lor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvol­tării agriculturii au solicitat şi so­licită o grijă deosebită pentru pre­gătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor pro­fesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activi­tate ştiinţifică, pentru îmbunătă­ţirea conducerii cercetărilor şi le­garea cît mai strînsă a ştiinţei a­­gricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., pre­ţioasa activitate pe care o desfă­şuraţi se bu­cură de o înăltă con­sideraţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face hatura mai darnică, spre binele omului. O,asemenea activitate este legată ,organic, indisolubil, de menţine­rea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută şi sprijină­ contactele dintre oamenii de ştiin­ţă din toate ţările, ca factor de întărire a colaborării internaţio­nale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale, (aplauze) îmi exprim convingerea că lu­crările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace", vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare interna­ţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pa­cea, bunăstarea și prietenia po­poarelor! Urez Congresului dumneavoas­tră cel mai deplin succes! (aplau­ze puternice). Pregătiri pentru noua recoltă Majoritatea unităţilor agricole so­cialiste din regiune au terminat tre­ieratul păioaselor. De acum s-a tre­cut intens la pregătirea recoltei anului viitor. Pînă la 30 august, în regiune s-au efectuat arături de în­­sămînţare pe o suprafaţă de peste 10.000 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost arate de către gospodăriile colective din raioanele Tîrnăveni, Ciuc, Odorhei şi Tg.-Mureş. Paralel cu efectuarea arăturilor de vară şi a celor de însămînţare, ca urmare a creşterii efectivelor de animale, se încorporează în sol cantităţi sporite de îngrăşăminte na­turale. După cum ne informează corespondentul Sandu Căţănaş, gospodăria colectivă din Bărboşi şi-a propus să fertilizeze în această toamnă peste 200 ha cu gunoi de grajd. Pînă zilele trecute colecti­viştii de aici au transportat în cîmp 900 tone îngrăşăminte naturale din care o bună parte au fost deja în­corporate în sol o dată cu arătura. Petru Dan, preşedintele colectivei „Drumul păcii" din Tg.-Mureş — Mureşeni, ne relatează că şi în gos­podăria lor se fac temeinice pregă­tiri pentru recolta anului viitor. Producţiile de 1.750 kg grîu şi 2.500 kg orz obţinute anul acesta în medie la ha se datoresc în bună măsură pregătirii din timp a patu­lui germinativ şi fertilizării solului. Ţinînd cont de aceasta, colectiviştii de aici acordă acum o importanţă mult mai mare acestor lucrări. O dată cu condiţionatul seminţelor şi executarea arăturilor, ei au trans­portat la cîmp peste 100 de vagoa­ne de îngrăşăminte naturale. Şi la G.A.C. Fărăgău, raionul Re­ghin, se fac intense pregătiri pen­tru recolta din anul viitor. Brigada de tractoare condusă de I. Balaş a terminat efectuarea arăturilor de vară pe suprafaţa de 220 ha. Se evi­denţiază în mod deosebit tractoris­tul Ioan Hurghiş, care a efectuat toate lucrările la un înalt nivel ca­litativ. Pentru sîrguinţa şi munca de calitate depusă, acest tractorist a fost premiat­­şi de către gospodă­ria colectivă cu 100 kg grîu şi po­rumb. Remorcile de la S.M.T., pre­cum şi 10 atelaje ale gospodăriei lucrează neîntrerupt la transportul îngrăşămintelor pe cîmp. Pînă acum au fost încorporate în sol peste 1.500 tone gunoi de grajd. Pe o bună parte din suprafeţele îngră­şate se va însămînţa grîul de toamnă. Arături pe suprafeţe cît mai mari La gospodăria agricolă colectivă din oraşul Reghin, tractoriştii se străduiesc ca în timpul cel mai scurt să termine arăturile pe în­treaga suprafaţă planificată. Pînă zilele trecute, mecanizatorii de la staţiunea din aceeaşi localitate au efectuat arăturile de vară pe o su­prafaţă de peste 150 ha. L. REICN­EMBERGER corespondent voluntar | Mai multe furaje pentru animale In aceste zile, lucrătorii de pe ogoare se străduiesc să asigure ba­za furajeră necesară numărului sporit de animale. In partea de jos a regiulu­i a început coasaall­a pe fînețele naturale, iar în raioanele de munte se dă bătălia pentru­­ strîngerea finului de pe ultimele I suprafeţe. In gospodăriile agricole­­ de stat a început însilozatul po­rumbului, acţiune ce se desfăşoa­ră intens, după planuri operative judicios întocmite. In raioanele Ciuc, Gheor­ghieni şi Topliţa, fîne­ţele de munte au fost recoltate în proporţie de peste 85 la sută, iar în raionul Odorhei această acţiune se apropie de sfirşit. La G.A.C. Gorneşti, Voivodeni, raionul Re­ghin, Mădăraş, Band şi în alte gos­podării din raionul Tg.-Mureş a în­ceput cositul otavei. Alexandru Tă­­băran din Toldal, ne informează că membrii gospodăriei colective de aici au cosit în mai puţin de 2 zile trifoiul şi otava de pe o su­prafaţă ce depăşeşte 50 de ha. La cosit s-au evidenţiat în special co­lectiviştii Nicolaie Moldovan, Ioan Ceu, Alexandru Costin şi alţii, care au cosit fiecare furajele de pe o­­ suprafaţă de 0,80 ha.

Next