Steaua Roşie, octombrie 1964 (Anul 13, nr. 232-258)
1964-10-01 / nr. 232
LA ÎNCEPUT DE AN UNIVERSITAR Azi începe noul an universitar! Zeci de mii de studenţi din întreaga ţară îşi reiau din nou locurile în amfiteatre şi biblioteci, în sălile de seminar şi laboratoare pentru a porni cu forţe reînnoite pe drumul plin de bucurii şi satisfacţii al cuceririi ştiinţei şi culturii. Centrele universitare ale ţării cunosc în această zi de toamnă o adevărată revărsare de veselie şi optimism pe care numai tinereţea, născută într-o ţară liberă, le poate răspîndi în jur. Reîntorşi pe băncile facultăţilor după cîteva luni de vacanţă petrecută în taberele studenţeşti de la munte sau mare, studenţii noştri sînt hotărîţi ca în acest an de învăţămînt, deschis sub semnul noilor străluciri aduse ţării de aniversarea celor douăzeci de ani de viaţă liberă, să obţină rezultate deosebite în activitatea lor, să-şi însuşească bogate şi , temeinice cunoştinţe manifestîndu-şi prin aceasta dragostea şi recunoştinţa faţă de partidul şi guvernul nostru, faţă de întregul popor pentru grija părintească şi atenţia cu care-i încurajează zi de zi, pentru minunatele condiţii de viaţă şi studiu create. Această hotărîre se poate citi deopotrivă pe feţele studenţilor mai mari, care nu peste mult timp vor pracliănci la faffTuftStîmi perttru a se îndrepta acolo unde este nevoie de priceperea şi munca lor, cît şi pe feţele celor careastăzi au făcut primul pas în minunata viaţă de student. Şi oraşul nostru, unul din tinerele centre universitare ale ţării, şi-a primit astăzi cei peste 2.000 de studenţi care vor urma în acest an cursurile de zi ale institutelor de învăţămînt superior, mai tînăr şi mai proaspăt ca oricînd. Cartierul studenţesc, un adevărat orăşel în miniatură în care siluetele celor trei cămine studenţeşti noi sau moderna şi impunătoarea clădire a cantinei par nişte nave în larg — îşi începe din nou viaţa plină de entuziasm tineresc, de farmec şi poezie... Cele trei institute de învăţămînt superior din oraş : Institutul de medicină şi farmacie, Institutul pedagogic de 3 ani şi Institutul de teatru, care şi-au deschis astăzi porţile pentru a-şi primi oaspeţii dragi, s-au pregătit din timp pentru a oferi cele mai bune condiţii de învăţămînt şi activitate practică viitorilor medici, profesori sau actori. Datoria studenţilor care inundă astăzi cu voioşia atît de specifică începutului de an sălilede cursuri, amfiteatrele şi bibliotecile, este de a învăţa temeinic, zi de zi, de a pătrunde tot mai adînc în tainele profesiilor pe care şi le-au ales. Numai astfel vor putea răspunde atenţiei şi grijii acordate, numai astfel vor putea deveni intelectuali de nădejde ai societăţii noastre. Le urăm spor lni muncă şi succes 'de film în noul an universităr"! Celor peste 110.000 de studenţi din ţara noastră, ciţi frecventează astăzi cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă, le sunt create, an de an, condiţii tot mai bune de învăţătură, de viaţă. Numai în ultimii cinci ani, pentru învăţămîntul superior, s-au mărit spaţiile de învăţămînt cu circa 97.600 mp, 25.300 noi locuri în căminele studenţeşti iar capacitatea cantinelor s-a mărit pentru încă 21.700 studenţi. • In anii regimului democratpopular numărul de studenţi la 10.000 de locuitori, a crescut de la 17, cît era în anul universitar 1938—1939, la 60 în anul trecut. . 70 Saltul uriaş făcut de învățămîntul superior în cei 20 de ani de la eliberare, se vădeşte în faptul că în prezent există 47 instituţii de învăţămînt superior cu 171facultăţi şi 211 secţii de specializare, faţă de numai 16 instituţii de învăţămînt superior, cu 33 facultăţi, existente în anul 19381. • Petroşeni, Piteşti, Craiova, Constanţa, Galaţi, Bacău, Suceava, Baia Mare, Oradea, Tg.-Mureş sunt noi ■centre universitare în care, în anii regimului democrat-popular, au luat fiinţă 40 de noi facultăţi. Noi cămine studenţeşti în centrul universitar Tg.-Mureş. -Don- Alte colective de întreprinderi raportează îndeplinirea înainte de termen a planului pe 9 luni C.I.L. REGHIN Linia mereu ascendentă pe graficele întrecerii socialiste din întreprinderile industriale din Reghin constituie dovada cea mai grăitoare a muncii pline de elan ce se desfăşoară pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. Muncind cu hărnicie şi elan, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la C.I.L. şi-au realizat sarcinile de plan pe nouă luni înainte de termen , la producţia globală la 5 septembrie, iar la producţia marfă la 12 septembrie. De la începutul anului şi pînă la 22 septembrie, colectivul întreprinderii a dat peste plan produse în valoare de 6.530.000 lei la producţia globală, şi de 6.591.000 lei la producţia marfă. FHarmonica în turneu Filarmonica de stat din Tg.-Mureş a plecat ieri într-un turneu de cîteva zile prin ţară. Primul concert l-a prezentat ieri seară în faţa publicului din Braşov. In următoarele două zile Filarmonica va prezenta cîte un concert la Sinaia şi Ploieşti. In cadrul concertelor din acest turneu Filarmonica va interpreta printre altele Suita I de George Enescu și Simfonia a V-a de Beethoven. Dirijor Remus Georgescu, solist Ion Voicu, artist al poporului. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!A ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 232 (2.037) Joi, 1 octombrie 1964 4 pagini, 20 bani Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Galaţi GALAŢI 30 (coresp. Agerpres). — Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Janos Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut în zilele de 29 şi 30 septembrie o vizită în regiunea Galaţi. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi şi Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler de pescuit oceanic „Galaţi", sosită de cîteva zile din prima cursă experimentală de pescuit, precum şi faleza şi scara monumentală-esplanadă din oraşul Galaţi. In timpul vizitei, oaspeţii au fost însoţiţi de tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., primsecretar al Comitetului regional Galaţi al P.M.R., Constantin Dumitrache, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Galaţi, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeţii au fost întîmpinaţi cu căldură de oameni ai muncii. Plenara Consiliului regional al sindicatelor Ieri, a avut loc la Tg.-Mureş, plenara Consiliului regional al sindicatelor Mureş-Autonomă Maghiară. La lucrările plenarei au participat tov. Lakatos Francisc, membru al Biroului Comitetului regional P.M.R., şi un număr însemnat de invitaţi, conducători ai întreprinderilor, instituţiilor şi şantierelor, activişti sindicali. Plenara a fost deschisă de tovarăşul Iosif Anderko, preşedintele Biroului executiv al C.R.S., care a adus un călduros salut delegaţilor şi invitaţilor la plenară. La primul punct al ordinei de zi, ing. Lazăr Alexandru, membru în Biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor, a prezentat raportul privind activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile sindicale privind organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste pentru realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor pe primele trei trimestre ale anului 1964 şi măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea îndeplinirii planului şi a angajamentelor pe trimestrul IV/1964. La discuţii au luat cuvîntul numeroşi delegaţi şi invitaţi, preşedinţi ai consiliilor locale ale sindicatelor, preşedinţi de sindicate, directori şi ingineri şefi din întreprinderi. Sesiunea Sfatului popular al oraşului Tg.-Mureş Ieri după-amiază a avut loc sesiunea a XXIII-a a Sfatului popular al oraşului Tg.-Mureş. Deputaţii au dezbătut problemele legate de lărgirea şi modernizarea reţelei comerciale, asigurarea aprovizionării şi buna deservire a populaţiei cu produse industriale, alimentare, legume şi fructe, precum şi pregătirile pentru însilozările de iarnă. Pe baza raportului prezentat de comitetul executiv şi a discuţiilor purtate, sesiunea a adoptat hotărîri menite să ducă la o tot mai bună aprovizionare şi deservire a oamenilor muncii din oraș. -pao Şcoală nouă la Mica . Pentru a crea condiţii cît mai bune desfăşurării procesului de învăţămînt, cetăţenii din comuna Mica, raionul Tîrnăveni, au hotărît construirea unei şcoli noi de 8 ani. Din contribuţia voluntară în bani a locuitorilor comunei au fost procurate aproape toate materialele necesare noului edificiu. Cetăţenii comunei, hotărîţi să-şi aducă din plin contribuţia la înălţarea noii construcţii, s-au angajat ca lucrările necalificate să le execute prin muncă patriotică. Astfel, la transportul materialelor, săpatul şi turnatul fundaţiei şi executatul zidăriei, în frunte cu deputaţii Alexandru Marton, Rozalia Tîrcă, Catalina Vass, Ştefan Szakács, Iuliana Molnár şi alţii, cetăţenii, au executat, pînă acum, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de 25.000 lei. I.R.U.M.REGHIN Făcînd bilanţul suceselor întrecerii socialiste, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la I.R.U.M. Reghin raportează îndeplinirea planului producţiei globale şi marfă pe 9 luni ale anului 1964. Sarcinile de plan pe cele trei trimestre au fost realizate la 24 septembrie, dîndu-se peste plan o producţie globală în valoare de 692.000 lei. Rezultatele obţinute pînă în prezent constituie un nou imbold pentru colectivul întreprinderii, care şi-a luat angajamentul ca şi pe viitor să muncească cu şi mai mare elan pentru realizarea şi depășirea sarcinilor de plan. 73xt5rtdc^ rețeaua telefonică In scopul efectuării unor convorbiri telefonice mai rapide, în regiunea noastră s-au executat în acest an importante lucrări de extindere a reţelei telefonice. Au fost instalate noi circuite telefonice interurbane între Gheorghieni — Miercurea-Ciuc şi Tg.-Mureş — Sovata, Gheorghieni — Lăzarea şi Gheorghieni — Ciumani, între Odorhei — Vlăhiţa şi lernut — Sînpaul. O lucrare importantă realizată în acest an este modernizarea centralelor telefonice de la Lacul Roşu, lernut şi Cîrţa, unde alimentaţia acestora cu energie electrică a fost modernizată. De asemenea sunt în curs de cablare reţelele telefonice de pe străzile Babitş, Mihai Viteazu şi Eminescu din Tg.-Mureş. O lucrare de mare importanţă pentru buna deservire a convorbirilor telefonice care în curînd va începe, este instalarea unor circuite prin modulaţie de frecvenţă (pe un circuit se pot efectua deodată 4—5 convorbiri) între Tg.-Mureş — Reghin şi Tg.-Mureş — Miercurea-Ciuc. In numărul de azi: Internaţionala. I şi rolul ei istoric (pag. 2—3). Unde măiestria se îmbină cu iscusinţa (pag. a 3-a), îndrumarea comitetelor şi comisiilor de femei de la sate — în centrul atenţiei (pag. a 3-a). VEŞTI din regiunile ţării La Combinatul carbonifer Valea Jiului s-a deschis zilele acestea o universitate tehnică, care este frecventată de 130 de ingineri în specialităţile: exploatări miniere, electromecanici şi prepararea cărbunelui. Prin racordarea la reţeaua de înaltă tensiune a localităţilor Pîrjoaia, Strunga şi Satu Nou, în raionul Adamclisi, regiunea Dobrogea, au fost terminate lucrările de electrificare. In prezent, în regiune sunt complet electrificate trei raioane. Constructorii navali ai Uzinelor mecanice din Turnu Severin au lansat la apă 2 noi șlepuri de cîte 1.000 tone fiecare. Datorită muncii entuziaste a tuturor muncitorilor, numai în cursul lunii septembrie au fost lansate la apă 4 vase, iar de la începutul anului numărul navelor realizate aici se ridică la 19 La gurile de exploatare Lala și Ciotîna din cadrul întreprinderii forestiere Iacobeni, regiunea Suceava, s-au dat în folosinţă două cabane noi pentru muncitorii forestieri. Noile cabane, cu etaj, au fiecare cîte 6—7 camere, magazii, bucătării, săli de mese etc. Specialiştii de la Fabrica de produse refractare „Proletarul" Turda în colaborare cu un grup de cercetători de la Institutul de cercetări al Ministerului Industriei Construcţiilor, au pus recent la punct tehnologia de fabricaţie a unui nou produs: cărămizile refractare izolatoare diatomitice. Aceste cărămizi micşorează radiaţiile cuptorului şi pierderile de căldură şi vor fi folosite la cuptoarele rotative din fabricile de ciment. (Agerpres) Tovarăşului J Yao Tze-dun Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului Liu Şao-ţi Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului Ciu De Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului Ciu En-lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne şi al poporului român, vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor chinez un fierbinte salut frăţesc şi cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lupta revoluţionară îndelungată dusă cu eroism şi abnegaţie de poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, împotriva forţelor coalizate ale reacţiunii interne şi internaţionale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze, eveniment de uriaşă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialismului în Asia, a adus o contribuţie considerabilă la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un nou şi puternic impuls mişcării de eliberare naţională, luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, harnicul şi înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adînci transformări revoluţionara în toate domeniile vieţii sociale, a desfăşurat o gigantică muncă constructivă, obţinînd remarcabile reali GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne Textul acestui mesaj de felicitări, a fost înmînat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer tovarăşului Ciu En PERIN Zări îndezvoltarea economiei şi culturii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor ţărilor socialiste sporesc continuu uriaşa forţă materială şi moral-politică a sistemului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vieţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socialiste, de celelalte forţe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie şi stimă faţă de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obţinute în cei 15 ani de existenţă a Chinei Populare. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească, colaborare şi întrajutorare tovărăşească dintre popoarele român şi chinez, dintre Republica Populară Romînă şi R.P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism-leninismului, în interesul ambelor popoare, al unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor, chinez, cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască şi să se întărească prietenia frăţeascădintre popoarele român şi chinezi ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne lai cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin în ziua de 29 septembrie. Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării R.P. Chineze Miercuri după-amiază, la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romîne din Bucureşti, a avut loc o adunare festivă organizată de Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei şi Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au participat Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Anton Breitenhofer, membru al C.C. al P.M.R., membru al Consiliului de Stat, Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.M.R., ministrul minelor și energiei electrice, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R., Petre Constantinescu-Iaşi, membru al Consiliului de Stat, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cultură şi artă, generali şi ofiţeri superiori. Au fost prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi alţi membri ai Corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Chineze şi R.P. Romîne. Adunarea a fost deschisă de Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. Au luat apoi cuvîntul acad. Gheorghe Mihoc, rectorul Universităţii Bucureşti. A vorbit apoi ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, Liu Fan. In încheierea adunării a fost prezentat un spectacol artistic. (Agerpres). Gospodăriiledin cadrul Trustului regional Gostat acordă o deosebită atenţie culturii cerealelor de toamnă. Acest lucru reiese şi din rezultatele obţinute. O serie de gospodării agricole de stat din cadrul Trustului au obţinut anul acesta în medie peste 2.600 kg grîu la hectar. Producţiile mereu sporite se datoresc în primul rînd politicii partidului nostru de dotare a gospodăriilor agricole de stat cu un bogat parc de tractoare şi maşini agricole, asigurarea unităţilor cu cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice şi naturale (ca efect al creşterii numărului de animale), folosirii de soiuri de mare productivitate şi printr-o muncă susţinută a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor care au urmărit să aplice întregul complex de măsuri agrotehnice în condiţii mai bune ca în anii trecuţi. Ţinînd cont de recomandările Consiliului Superior al Agriculturii privind cultura griului de toamnă pentru anul agricol 1964—1965 şi învăţînd din practica gospodăriilor noastre, specialiştii noştri au acordat o deosebită atenţie amplasării culturii griului mai ales după acele culturi care părăsesc devreme terenul. Acest lucru ne-a determinat să acordăm o atenţie deosebită efectuării la timp a arăturilor de vară care au fost executate la o adîncime de 25—30 cm. Concomitent cu arătura au fost încorporate în sol îngrăşăminte chimice (dînd 300 kg superfosfat şi 100 kg azotat la ha), precum şi îngrăşăminte organice. Pentru a pregăti în condiţiuni cît mai bune terenul şi după trifoliene, noi am renunţat la coasa a lll-a după care de obicei terenul se usucă iar arătura devine bolovănoasă. Pentru ca lucrările de pregătire a terenului cît şi însămînţatul să fie efectuat la un nivel calitativ cît mai înalt, la începutul lunii septembrie, la nivelul Trustului regional Gostat a fost ţinut un instructaj ce a avut loc la gospodăria agricolă de stat Seuca la care au participat toţi directorii, inginerii şefi, mecanicii de la G.A.S. Cu acest prilej s-a discutat despre amplasarea griului pe cele mai corespunzătoare terenuri, despre soiuri, densitate, adîncime, pregătirea personalului care va lucra la semănat, modul cum se reglează semănătoarea SU 29 etc. Cunoscînd soiul de grîu care a dat cele mai bune rezultate, noi am stabilit ca în toamna aceasta la semănat gospodăriile agricole de stat să folosească numai seminţe provenite din soiurile Bezostaia (în proporţie de 70 la sută) şi Harrach. La semănat avem în vedere ca mai întîi în timpul cel mai scurt să semănăm griul provenit din soiul Bezostaia şi apoi Harrachul. Cît priveşte epoca optimă, aceasta este cuprinsă între 1 septembrie—20 octombrie. Griul semănat în acest interval de timp a dat şi în anii precedenţi cele mai bune rezultate, lucru pe care îl vom aplica întocmai şi anul acesta. Pentru ca însămînţările să se efectueze la un înalt nivel calitativ, au fost luate măsuri ca nici o suprafaţă de teren să nu fie însămînţată fără a avea în prealabil avizul inginerului şef din fiecare G.A.S. Acesta va verifica modul cum e pregătit terenul, dacă maşina e bine reglată, sămîrţa tratată etc. La semănat au fost repartizaţi cei mai buni mecanizatori iar din partea Trustului regional Gostat un membru din consiliul de conducere va supraveghea şi controla pe toată perioada desfăşurării lucrărilor modul cum se face semănatul, precum şi celalalte lucrări agricole. In ceea ce priveşte norma de sămînţă ce se dă la hectar, ea e stabilită în mod diferenţiat. Pentru soiul Bezostaia se va asigura o densitate de 520 boabe germinabile late, iar pentru Harrach cîte 420—450 boabe germinabile la feg. Adîncimea de semănat este cuprinsă între 5—8 cm. Ca o regulă de care trebuie să ţină seama toţi mecanizatorii este că modul de funcţionare a semănăturii se va verifica cu regularitate de mai multe ori pe zi. La semănat se va folosi numai sămînţă verificată, tratată cu antimăturice. Acolo unde semănăturile în anul precedent au fost atacate de viermele de sîrmă, boabele se tratează cu Aldrin. Pentru a ne încadra în epoca optimă, lucru deosebit de important în vederea obţinerii unor producţii sporite la ha, s-a stabilit un ritm zilnic la semănat de 650 ha. De asemenea, în vederea folosirii cu un randament cît mai sporit ,şi înlăturării defecţiunilor ivite într-un timp cît mai scurt, maşinile vor lucra grupat, ceea ce va permite ca ele să fie mai uşor controlate, asigurîndu-se astfel peste tot executarea unor lucrări de bună calitate. . ^ec*ii'nd pregătirea terenului şi asemănatul la un nivel agrotehnic superior avem siguranţa că la anul vom obţine o producţie medie pe Trustul regional Gostat de peste 2.600 kg grîu la ha. IOAN OLTEANU inginer şef al Trustului regional Gostat Tg.-Mureş Sirii noir Lucrările agricole de toamnă la timp şi de calitate Semănatul griului la un înalt nivel agrotehnic Intense pregătiri la G.A.C. Valea Largă La gospodăria colectivă din Valea Largă, raionul Luduş, se fac intense pregătiri în vederea însămînţărilor de toamnă. Cu scopul de a insămînţa toată suprafaţa de grîu în epoca optimă, de cîteva zile a început recoltatul şi eliberarea terenurilor pe care va fi semănat griul. Sfecla de zanăr a fost recoltată pînă acum de pe o suprafaţă de peste 110 de hectare. Paralel cu eliberarea terenului, mecanizatorii de la S.M.T. Luduş execută arituri şi pregătesc terenul pentru semănat. ILIE VLASA corespondent voluntar