Steaua Roşie, octombrie 1964 (Anul 13, nr. 232-258)

1964-10-01 / nr. 232

LA ÎNCEPUT DE AN UNIVERSITAR Azi începe noul an universitar! Zeci de mii de studenţi din întrea­ga ţară îşi reiau din nou locurile în amfiteatre şi biblioteci, în săli­le de seminar şi laboratoare pentru a porni cu forţe reînnoite pe dru­mul plin de bucurii şi satisfacţii al cuceririi ştiinţei şi culturii. Centre­le universitare ale ţării cunosc în această zi de toamnă o adevărată revărsare de vese­lie şi optimism pe care numai tinereţea, născută într-o ţară liberă, le poate răspîndi în jur. Reîntorşi pe băncile facul­tăţilor după cîte­­va luni de vacan­ţă petrecută în taberele studen­ţeşti de la munte sau mare, studen­ţii noştri sînt ho­­tărîţi ca în acest an de învăţămînt, deschis sub sem­nul noilor strălu­ciri aduse ţării de aniversarea celor douăzeci de ani de viaţă liberă, să obţină rezulta­te deosebite în activitatea lor, să-şi însuşească bogate şi , temei­nice cunoştinţe manifestîndu-şi prin aceasta dra­gostea şi recunoş­tinţa faţă de par­tidul şi guvernul nostru, faţă de în­tregul­­ popor pen­tru grija părin­tească şi atenţia cu care-i încu­ra­jează zi de zi, pentru minunatele condiţii de viaţă şi studiu create. Această hotărîre se poate citi deo­potrivă pe feţele studenţilor mai mari, care nu peste mult timp vor p­racl­iănci la faffTuftStîm­i perttru a­ se îndrepta acolo unde este nevoie de priceperea şi munca lor, cît şi pe feţele celor care­­astăzi au fă­cut primul pas în minunata viaţă de student. Şi oraşul nostru, unul din tinere­le centre universitare ale ţării, şi-a primit astăzi cei peste 2.000 de studenţi care vor urma în acest an cursurile de zi ale institutelor de învăţămînt superior, mai tînăr şi mai proaspăt ca oricînd. Cartierul studenţesc, un adevărat orăşel în miniatură în care siluetele celor trei cămine studen­ţeşti noi sau mo­derna şi impună­toarea clădire a cantinei par nişte nave în larg — îşi începe din nou viaţa plină de entuziasm ti­neresc, de farmec şi poezie... Cele trei insti­tute de învăţă­mînt superior din oraş : Institutul de medicină şi farmacie, Institu­tul pedagogic de 3 ani şi Institutul de teatru, care şi-au deschis as­tăzi porţile pen­tru a-şi primi oaspeţii­ dragi, s-­au pregătit din timp pentru a o­­feri cele mai bu­ne condiţii de în­văţămînt şi acti­vitate practică vii­torilor medici, profesori sau ac­tori. Datoria stu­denţilor care i­­nundă astăzi cu voioşia atît de specifică începu­tului de an sălile­­de cursuri, amfiteatrele şi bibliotecile, este de a învăţa temeinic, zi de zi, de a pătrunde tot mai adînc în tainele profesiilor pe care şi le-au ales. Numai astfel vor putea răspunde atenţiei şi grijii acordate, numai astfel vor putea deveni intelectuali de nădejde ai societăţii noastre. Le urăm spor lni muncă şi succes 'de film­ în n­oul an u­niversităr"!­­ Celor peste 110.000 de studenţi din ţara noastră, ciţi frecventează astăzi cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă, le sunt create, an de an, condiţii tot mai bune de învăţătură, de viaţă. Numai în ultimii cinci ani, pentru învăţămîntul superior, s-au mărit spaţiile de învăţămînt cu circa 97.600 mp, 25.300 noi locuri în căminele stu­denţeşti iar capacitatea cantine­lor s-a mărit pentru încă 21.700 studenţi. • In anii regimului democrat­popular numărul de studenţi la 10.000 de locuitori, a crescut de la 17, cît era în anul universitar 1938—1939, la 60 în anul tre­cut. .­­ 7­0 Saltul uriaş făcut de învă­țămîntul superior în cei 20 de ani de la eliberare, se vădeşte în faptul că în prezent există 47 instituţii de învăţămînt supe­rior cu 171­­facultăţi şi 211 sec­ţii de specializare, faţă­­ de nu­mai 16 instituţii de învăţămînt superior, cu 33 facultăţi, exis­tente în anul 19381. • Petroşeni, Piteşti, Craiova, Constanţa, Galaţi, Bacău, Sucea­va, Baia Mare, Oradea, Tg.-Mu­reş sunt noi ■centre universitare în care, în anii regimului demo­crat-popular, au luat fiinţă 40 de noi­ facultăţi. Noi cămine studenţeşti în centrul universitar Tg.-Mureş. -Don- Alte colective de întreprinderi raportează îndeplinirea înainte de termen a planului pe 9 luni C.I.L. REGHIN Linia mereu ascendentă pe grafi­cele întrecerii socialiste din între­prinderile industriale din Reghin constituie dovada cea mai grăitoare a muncii pline de elan ce se desfă­şoară pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de plan şi a angajamen­telor luate. Muncind cu hărnicie şi elan, mun­citorii, inginerii şi tehnicienii de la C.I.L. şi-au realizat sarcinile de plan pe nouă luni înainte de termen , la producţia globală la 5 septembrie, iar la producţia marfă la 12 septem­brie. De la începutul anului şi pînă la 22 septembrie, colectivul întreprin­derii a dat peste plan produse în valoare de 6.530.000 lei la produc­ţia globală, şi de 6.591.000 lei la producţia marfă. FHarmonica în turneu­ ­ Filarmonica de stat din Tg.-Mu­reş a plecat ieri într-un turneu de cîteva zile prin ţară. Primul concert l-a prezentat ieri seară în faţa publicului din Braşov. In următoarele două zile Filarmo­nica va prezenta cîte un concert la Sinaia şi Ploieşti. In cadrul concer­telor din acest turneu Filarmonica va interpreta printre altele Suita I de George Enescu și Simfonia a V-a de Beethoven. Dirijor Remus Geor­­gescu, solist Ion Voicu, artist al poporului. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!­A ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 232 (2.037) Joi, 1 octombrie 1964 4 pagini, 20 bani Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Galaţi GALAŢI 30 (coresp. Agerpres). — Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlă­­deanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Ră­­dulescu, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Janos Fazekas, ministrul industriei alimentare, au făcut în zilele de 29 şi 30 septembrie o vizită în regiu­nea Galaţi. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi şi Combina­tul chimic de la Brăila, nava trau­­ler de pescuit oceanic „Galaţi"­, sosită de cîteva zile din prima cursă experimentală de pescuit, pre­cum şi faleza şi scara monumen­­tală-esplanadă din oraşul Galaţi. In timpul vizitei, oaspeţii au fost însoţiţi de tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. al P.M.R., prim­­secretar al Comitetului regional Ga­laţi al P.M.R., Constantin Dumitra­­che, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional Galaţi, şi alţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeţii au fost întîmpinaţi cu căldură de oameni ai muncii. Plenara Consiliului regional al sindicatelor Ieri, a avut loc la Tg.-Mureş, ple­nara Consiliului regional al sindica­telor Mureş-Autonomă Maghiară. La lucrările plenarei au participat tov. Lakatos Francisc, membru al Biroului Comitetului regional P.M.R., şi un număr însemnat de invitaţi­, conducători ai întreprinderilor, in­stituţiilor şi şantierelor, activişti sindicali.­­ Plenara a fost deschisă de tova­răşul Iosif­ Anderko, preşedintele Biroului executiv al C.R.S., care a adus un călduros­ salut delegaţilor şi invitaţilor la plenară. La primul punct al ordinei de zi, ing. Lazăr Alexandru, membru în Biroul executiv al Consiliului regio­nal al sindicatelor, a prezentat ra­portul privind activitatea desfăşu­rată de organele şi organizaţiile sindicale privind organizarea şi des­făşurarea întrecerii socialiste pentru realizarea sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor pe primele trei tri­mestre ale anului 1964 şi măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea îndeplinirii planului şi a angaja­mentelor pe trimestrul IV/1964. La discuţii au luat cuvîntul nu­meroşi delegaţi şi invitaţi, preşedinţi ai consiliilor locale ale sindicate­lor, preşedinţi de sindicate, direc­tori şi ingineri şefi din întreprin­deri. Sesiunea Sfatului popular al oraşului Tg.-Mureş Ieri după-amiază a avut loc se­siunea a XXIII-a a Sfatului popular al oraşului Tg.-Mureş. Deputaţii au dezbătut problemele legate de lăr­girea şi modernizarea reţelei co­merciale, asigurarea aprovizionării şi buna deservire a populaţiei cu produse industriale, alimentare, le­gume şi fructe, precum şi pregăti­rile pentru însilozările de iarnă. Pe baza raportului prezentat de comitetul executiv şi a discuţiilor purtate, sesiunea a adoptat hotărîri menite să ducă la o tot mai bună aprovizionare şi deservire a oame­nilor muncii din oraș. -pao Şcoală nouă la Mica . Pentru a crea condiţii cît mai bune desfăşurării procesului de în­văţămînt, cetăţenii din comuna Mica, raionul Tîrnăveni, au hotărît construirea unei şcoli noi de 8 ani. Din contribuţia­ voluntară în bani a locuitorilor comunei au fost procu­rate aproape toate materialele nece­sare noului edificiu. Cetăţenii comunei, h­otărîţi să-şi aducă din plin contribuţia la înălţa­rea noii construcţii, s-au angajat ca lucrările necalificate să le execute prin muncă patriotică. Astfel, la transportul materialelor, săpatul şi turnatul fundaţiei şi executatul zi­dăriei, în frunte cu deputaţii Ale­xandru Marton, Rozalia Tîrcă, Cata­lina Vass, Ştefan Szakács, Iuliana Molnár şi alţii, cetăţenii, au executat, pînă acum, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de 25.000 lei. I.R.U.M.REGHIN Făcînd bilanţul suceselor întrece­rii socialiste, colectivul de munci­tori, ingineri şi tehnicieni de la I.R.U.M. Reghin raportează îndepli­nirea planului producţiei globale şi marfă pe 9 luni ale anului 1964. Sarcinile de plan pe cele trei tri­mestre au fost realizate la 24 sep­tembrie, dîndu-se peste plan o pro­ducţie globală în valoare de 692.000 lei. Rezultatele obţinute pînă în pre­zent constituie un nou imbold pen­tru colectivul întreprinderii, care şi-a luat angajamentul ca şi pe vii­tor să muncească cu şi mai mare e­­lan pentru realizarea şi depășirea sarcinilor de plan. ­73xt5rtdc^ rețeaua telefonică In scopul efectuării unor convor­biri telefonice mai rapide, în re­giunea noastră s-au executat în a­­cest an importante lucrări de extin­dere a reţelei telefonice. Au fost instalate noi circuite telefonice in­terurbane între Gheorghieni — Miercurea-Ciuc şi Tg.-Mureş — So­­vata, Gheorghieni — Lăzarea şi Gheorghieni — Ciumani, între O­dorhei — Vlăhiţa şi lernut — Sîn­­paul. O lucrare importantă realizată în acest an este modernizarea centra­lelor telefonice de la Lacul Roşu, lernut şi Cîrţa, unde alimentaţia acestora cu energie electrică a fost modernizată. De asemenea sunt în curs de ca­blare reţelele telefonice de pe stră­zile Babitş, Mihai Viteazu şi Emi­­nescu din Tg.-Mureş. O lucrare de mare importanţă pentru buna deser­vire a convorbirilor telefonice care în curînd va începe, este instalarea unor circuite prin modulaţie de frecvenţă (pe un circuit se pot efec­tua deodată 4—5 convorbiri) între Tg.-Mureş — Reghin şi Tg.-Mureş — Miercurea-Ciuc. In numărul de azi: Internaţionala. I şi rolul ei istoric (pag. 2—3). Unde măiestria se îmbină cu iscusinţa (pag. a 3-a), îndrumarea comitetelor şi comisiilor de femei de la sate — în centrul atenţiei (pag. a 3-a). VEŞTI din regiunile ţării La Combinatul carbonifer Valea Jiului s-a deschis zilele acestea o universitate tehnică, care este frec­ventată de 130 de ingineri în spe­cialităţile: exploatări miniere, elec­tromecanici şi prepararea cărbune­lui. Prin racordarea la reţeaua de înaltă tensiune a localităţilor Pîr­­joaia, Strunga şi Satu Nou, în raio­nul Adamclisi, regiunea Dobrogea, au fost terminate lucrările de elec­trificare. In prezent, în regiune sunt complet electrificate trei raioane. Constructorii navali ai Uzinelor mecanice din Tur­nu Severin au lan­sat la apă 2 noi șlepuri de cîte 1.000 tone fiecare. Datorită muncii entuziaste a tuturor muncitorilor, numai în cursul lunii septembrie au fost lansate la apă 4 vase, iar de la începutul anului numărul navelor realizate aici se ridică la 19­ La gurile de exploatare Lala și Ciotîna din cadrul întreprinderii fo­restiere Iacobeni, regiunea Suceava, s-au dat în folosinţă două cabane noi pentru muncitorii forestieri. Noile cabane, cu etaj, au fiecare cîte 6—7 camere, magazii, bucătă­rii, săli de mese etc. Specialiştii de la Fabrica de pro­duse refractare „Proletarul" Turda în colaborare cu un grup de cerce­tători de la Institutul de cercetări al Ministerului Industriei Construc­ţiilor, au pus recent la punct teh­nologia de fabricaţie a unui nou produs: cărămizile refractare izola­toare diatomitice. Aceste cărămizi micşorează radiaţiile cuptorului şi pierderile de căldură şi vor fi folo­site la cuptoarele rotative din­ fabri­cile de ciment. (Agerpres) Tovarăşului J Yao Tze-dun Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului Liu Şa­o-ţi Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului Ciu De Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului Ciu En-lai Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Romîne şi al poporului român, vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor chinez un fier­­binte salut frăţesc şi cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Populare Chineze a încunu­­nat lupta revoluţionară îndelungată dusă cu eroism şi abnegaţie de poporul chinez, sub conducerea încer­catului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, împotriva forţelor coalizate ale reacţiu­­nii interne şi internaţionale, a inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze, eveniment de uriaşă însemnătate istorică, a zdruncinat din temelii poziţiile imperialis­mului în Asia, a adus o contribuţie considerabilă la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un nou şi puternic im­puls mişcării de eliberare naţională, luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, harnicul şi înzestratul popor chinez, călăuzit de partidul său co­munist, a înfăptuit adînci transformări revoluţionara în toate domeniile vieţii sociale, a desfăşurat o gigan­tică muncă constructivă, obţinînd remarcabile reali­ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne Textul acestui mesaj de felicitări, a fost înmînat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer tovarăşului Ciu En­ PERIN­ Zări în­­dezvoltarea economiei şi culturii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor ţărilor socialiste sporesc continuu uriaşa forţă materială şi moral-politică a sistemului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea pro­blemelor vieţii internaţionale, în lupt­a dusă de ţările so­cialiste, de celelalte forţe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate. Nutrind sentimente de adîncă prietenie şi stimă faţă de poporul frate chinez, poporul român se bucură din toată inima de marile succese obţinute în cei 15 ani de existenţă a Chinei Populare. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de priete­nie frăţească, colaborare şi întrajutorare tovărăşească dintre popoarele român şi chinez, dintre Republica Populară Romînă şi R.P. Chineză se vor dezvolta con­tinuu pe baza trainică a marxism-leninismului, în inte­resul ambelor popoare, al unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. In această zi de mare sărbătoare, vă adresăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor, chinez, cele mai sincere urări de noi succese în fău­rirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască şi să se întărească prietenia frăţească­­dintre popoarele român şi chinezi ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne lai cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin în ziua de 29 septembrie. Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării R.P. Chineze Miercuri după-amiază, la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romîne din Bucureşti, a avut loc o adunare festivă organizată de Comitetul executiv al Sfatului popular al Capi­talei şi Institutul român pentru re­laţiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze. Au participat Gheorghe Apostol, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.R., prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Anton Breitenhofer, membru al C.C. al P.M.R., membru al Consi­liului de Stat, Bujor Almăşan, mem­bru al C.C. al P.M.R., ministrul mi­nelor și energiei electrice, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R., Petre Constantinescu-Iaşi, membru al Consiliului de Stat, Voinea Ma­­rinescu, ministrul sănătăţii şi preve­derilor sociale, reprezentanţi ai con­ducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cultură şi ar­tă, generali şi ofiţeri superiori. Au fost prezenţi şefii unor mi­siuni diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi alţi membri ai Corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Chineze şi R.P. Romîne. Adunarea a fost deschisă de Oc­­tav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. Au luat apoi cuvîntul acad. Gheorghe Mihoc, rectorul Universi­tăţii Bucureşti. A vorbit apoi ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, Liu Fan. In încheierea adunării a fost pre­zentat un spectacol artistic. (Agerpres). Gospodăriile­­din cadrul Trus­tului regional Gostat acordă o deosebită atenţie culturii cerea­lelor de toamnă. Acest lucru re­iese şi din rezultatele obţinute. O serie de gospodării agricole de stat din cadrul Trustului au obţinut anul acesta în medie peste 2.600 kg grîu la hectar. Producţiile mereu sporite se datoresc în primul rînd politicii partidului nostru de dotare a gospodăriilor agricole de stat cu un bogat parc de tractoare şi maşini agricole, asigurarea uni­tăţilor cu cantităţi sporite de în­grăşăminte chimice şi naturale (ca efect al creşterii numărului de animale), folosirii de soiuri de mare productivitate şi prin­­tr-o muncă susţinută a munci­torilor, inginerilor şi tehnicieni­lor care au urmărit să aplice în­tregul complex de măsuri agro­tehnice în condiţii mai bune ca în anii trecuţi. Ţinînd cont de recomandările Consiliului Superior al Agricul­turii privind cultura griului de toamnă pentru anul agricol 1964—1965 şi învăţînd din prac­tica gospodăriilor noastre, spe­cialiştii noştri au acordat o deo­sebită atenţie amplasării culturii griului mai ales după acele cul­turi care părăsesc devreme tere­nul. Acest lucru ne-a determinat să acordăm o atenţie deosebită efectuării la timp a arăturilor de vară care au fost executate la o adîncime de 25—30 cm. Conco­mitent cu arătura au fost încor­porate în sol îngrăşăminte chi­mice (dînd 300 kg superfosfat şi 100 kg azotat la ha), precum şi îngrăşăminte organice. Pentru a pregăti în condiţiuni cît mai bune terenul şi după trifoliene, noi am renunţat la coasa a lll-a după care de obicei terenul se usucă iar arătura devine bolo­vănoasă. Pentru ca lucrările de pregă­tire a terenului cît şi însămînţa­­tul să fie efectuat la un nivel calitativ cît mai înalt, la începu­tul lunii septembrie, la nivelul Trustului regional Gostat a fost ţinut un instructaj ce a avut loc la gospodăria agricolă de stat Seuca la care au participat toţi directorii, inginerii şefi, meca­nicii de la G.A.S. Cu acest pri­lej s-a discutat despre amplasa­rea griului pe cele mai cores­punzătoare terenuri, despre so­iuri, densitate, adîncime, pregă­tirea personalului care va lucra la semănat, modul cum se re­glează semănătoarea SU 29 etc. Cunoscînd soiul de grîu care a dat cele mai bune rezultate, noi am stabilit ca în toamna aceasta la semănat gospodăriile agricole de stat să folosească numai se­minţe provenite din soiurile Be­­zostaia­­ (în proporţie de 70 la sută) şi Harrach. La semănat a­­vem în vedere ca mai întîi în timpul cel mai scurt să semănăm griul provenit din soiul Bezos­­taia şi apoi Harrachul. Cît pri­veşte epoca optimă, aceasta este cuprinsă între 1 septembrie—20 octombrie. Griul semănat în a­­cest interval de timp a dat şi în anii precedenţi cele mai bune rezultate, lucru pe care îl vom aplica întocmai şi anul acesta. Pentru ca însămînţările să se efectueze la un înalt nivel cali­tativ, au fost luate măsuri ca nici o suprafaţă de teren să nu fie însămînţată fără a avea în prea­labil avizul inginerului şef din fiecare G.A.S. Acesta va verifica modul cum e pregătit terenul, dacă­ maşina e bine reglată, să­­mîr­ţa tratată etc. La semănat au fost repartizaţi cei mai buni me­­c­anizatori iar din partea Trustu­lui regional Gostat un membru din consiliul de conducere va supraveghea şi controla pe toată perioada desfăşurării lucrărilor modul cum se face semănatul, precum şi celalalte lucrări agri­cole. In ceea ce priveşte norma de sămînţă ce se dă la hectar, ea e stabilită în mod diferenţiat. Pen­tru soiul Bezostaia se va asigura o densitate de 520 boabe germi­­nabile la­te, iar pentru Harrach cîte 420—450 boabe germinabi­­le la feg. Adîncimea de semănat este cuprinsă între 5—8 cm. Ca o regulă de care trebuie să ţină seama toţi mecanizatorii este că modul de funcţionare a semănăturii se va verifica cu re­gularitate de mai multe ori pe zi. La semănat se va folosi nu­mai sămînţă verificată, tratată cu antimăturice. Acolo unde semă­năturile în anul precedent au fost atacate de viermele de sîrmă, boabele se tratează cu Aldrin. Pentru a ne încadra în epoca optimă, lucru deosebit de im­portant în vederea obţinerii u­­nor producţii sporite la ha, s-a stabilit un ritm zilnic la semănat de 650 ha. De asemenea, în ve­derea folosirii cu un randament cît mai sporit ,şi înlăturării defec­ţiunilor ivite într-un timp cît mai scurt, maşinile vor lucra grupat, ceea ce va permite ca ele să fie mai uşor controlate, asigurîndu-se astfel peste tot executarea unor lucrări de bună calitate. . ^ec*ii'nd pregătirea terenului şi a­semănatul la un nivel agroteh­nic superior avem siguranţa că la anul vom obţine o producţie medie pe Trustul regional Gos­tat de peste 2.600 kg grîu la ha. IOAN OLTEANU inginer şef al Trustului regional Gostat Tg.-Mureş Sir­ii n­oir Lucrările agricole de toamnă­­ la timp şi de calitate Semănatul griului la un înalt nivel agrotehnic Intense pregătiri la G.A.C. Valea­ Largă La gospodăria colectivă din V­alea Largă, raionul Luduş, se fac intense pregătiri în vederea însămînţări­­lor de toamnă. Cu scopul de a insămînţa toată supra­faţa de grîu în epoca optimă, de cîteva zile a început recoltatul şi eliberarea te­re­nurilor pe care va fi se­mănat griul. Sfecla de za­năr a fost recoltată pînă acum de pe o suprafaţă de peste 110 de hectare. Paralel cu eliberarea terenului, mecanizatorii de la S.M.T. Luduş execută arituri şi pregătesc terenul pentru semănat. ILIE VLASA corespondent voluntar

Next