Steaua Roşie, decembrie 1964 (Anul 13, nr. 284-310)

1964-12-01 / nr. 284

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 284 (2.089) Marţi, 1 decembrie 1964 4 pagini, 20 bani 0 PROBLEMA IMPORTANTĂ: RECEPŢIONAREA EXIGENTĂ A NOILOR CLĂDIRI Aflată pe unul din locurile frunta­şe din ierarhia mondială, în ce pri­veşte ritmul de dezvoltare al ramu­rii construcţiilor de locuinţe, ţara noastră îşi menţine şi chiar îşi in­tensifică eforturile pentru păstrarea acestui binemeritat prestigiu. In acelaşi ritm cu toate regiunile ţării şi în regiunea Mureş construc­ţiile de locuinţe au cunoscut o im­perioasă dezvoltare. Perioada anilor 1959—1963 a însemnat pentru regiu­nea noastră darea în folosinţa oa­menilor muncii a 4.487 apartamen­te. Eforturile depuse de proiectanţi şi executanţi se concretizează în blocuri de locuit mai multe, mai confortabile, la un nivel înalt, carac­teristic construcţiilor din întreaga ţa­ră şi integrate armonios în sistema­tizarea generală a oraşelor regiunii. Printre noile cartiere care au răsă­rit în ultimii ani în diferite puncte ale oraşului Tg.-Mureş, demne de amintit, prin linia modernă şi gra­dul înalt de confort, sunt cvartale­le de locuinţe 7 Noiembrie, Mihai Viteazu, Victor Babeş, Babitş, Aleea Carpaţi, iar în regiune centrul mun­citoresc Bălan şi altele. Calitatea bună a noilor construc­ţii se datoreşte atît concepţiei de proiectare judicioasă, manifestata în primul rînd de grija pentru confortul viitorilor locatari, cît şi a execuţiei îngrijite în special la fini­sajele interioare şi exterioare. Pre­ocuparea continuă pentru aspec­tul şi calitatea viitoarelor locuinţe ale oamenilor muncii se manifestă nu numai în amenajarea şi dotarea construcţiilor ci şi la înfrumuseţa­rea teritoriului înconjurător prin crearea spaţiilor verzi şi a căilor de acces. O contribuţie de seamă la da­rea în folosinţă a unor construcţii de bună calitate îşi aduc comisiile de recepţie, înfiinţate în baza „Re­gulamentului contractelor de an­trepriză pentru construcţii", a „Normativului privind suprafeţele locuibile ale apartamentelor" apro­bate de Consiliul de Miniştri, co­misiile de recepţie au sarcina veri­ficării integrale a lucrărilor cuprin­se în proiecte, precum şi confor­mitatea execuţiei cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor teh­nice de execuţie în vigoare. In aju­torul beneficiarilor de investiţii din regiunea noastră, Sfatul popular re­gional a emis Decizia nr. 1.084/63, care soluţionează componenţa co­misiilor de recepţie şi modul de e­­fectuare al recepţiilor. Comisiile participînd în permanenţă la recep­ţii cumulează o experienţă bogată, fiind şi de un real ajutor în activi­tatea constructorului. Acolo unde comisiile de recepţie şi-au înţeles just rolul care le revine în preda­rea unor construcţii de bună calita­te şi au executat recepţii cu exi­genţă şi simţ de răspundere, rezul­tatele s-au arătat a fi din cele mai bune, ca de exemplu, blocurile din str. Babits. Redăm cîteva aspecte sesizate de inspectoratul regional pentru con­strucţii cu ocazia recepţiilor făcute la diferite blocuri de locuinţe, sau reieşite din controalele ulterioare. Urmărind îndeaproape la blocu­rile de locuinţe date în folosinţă, contribuţia recepţiei la îmbunătăţi­rea calităţii lucrărilor, s-a consta­tat că uneori procedura recepţiei are un caracter formal. Formalis­mul unor recepţii provine din faptul că beneficiarii de investiţii nu se preocupă în suficientă măsu­ră de convocarea la timp a comisii­lor de recepţie. La blocul de lo­cuinţe din Tg.-Mureş str. Trébely nr. 4 serviciul de investiţii al I.G.L. Tg.-Mureş, a convocat comisia de recepţie numai cu două zile înain­tea datei recepţiei. P Prin această procedură nu se dă posibilitatea membrilor componenţi să-şi pla­nifice în timpul util participarea la recepţii. Efectuate cu comisii in­complete, recepţiile au eficacitate redusă în ceea ce priveşte sesiza­rea deficienţelor. Unii beneficiari ca U . G.R. din Re­ghin, Topliţa, Gheorghieni, Tîrnă­­veni, necunoscînd decizia Sfatului popular regional, cu toate că le-a fost comunicată, efectuează recep­ţii cu comisii compuse numai din beneficiari şi executanţi, comple­tate şi cu cîţiva delegaţi cu sarcini limitate. Un rol însemnat în mărirea efi­cacităţii comisiilor de recepţie, re­vin preşedinţilor de resort ai Sfatu­rilor populare raionale şi oraş Tg.­­Mureş, în calitate de preşedinţi de comisie, asistaţi de delegaţii or­ganelor tehnice în subordine, ser­viciile de sistematizare şi arhitec­tură. In cazurile de neparticipare a vicepreşedinţilor, beneficiarii au tendinţa să opteze în fruntea co­misiilor delegaţi cu atribuţii secun­dare, ca de exemplu, delegaţii ser­viciului de investiţii ai Sfatului popular regional. La unele recepţii, prin lipsa unui preşedinte de co­misie se nasc o serie de discuţii între beneficiar şi executant pe marginea deficienţelor constatate, care pînă la urmă rămîn nerezol­vate. O tendinţă de evitare a participă­rii la recepţii cît şi la discuţiile ridi­cate pe marginea constatărilor co­misiilor, se manifestă în prezent de către S.S.A. Tîrnăveni. Ar fi de dorit o participare per­manentă şi mai activă în comisiile de recepţie a proiectanţilor în spe­cial la obiectivele mai îndepărtate de sediul C.S.A.P.C., care privind cu exigenţă transpunerea proiectelor la a căror elaborare au contribuit, să obiecteze orice abatere de la forma iniţială, indicînd totodată şi măsu­rile necesare de remediere care se impun. Lipsa proiectanţilor de la recepţii, face ca o serie de defi­cienţe sau încălcări de proiecte să fie trecute cu vederea sau să nu fie rezolvate, întrucît, comisiile consi­dered că unele deficienţe sînt ne­­remediabile nu dispun de soluţii imediate pentru înlăturarea lor. Este cauza care a făcut ca şi în prezent deficienţele indicate mai jos, să ră­­mînă nerezolvate sau să fie rezolva­te de locatari prin soluţii necores­punzătoare. La unul din blocurile din Vlăhiţa, instalaţiile electrice ale apartamentelor au fost recepţionate cu modificări aduse proiectelor ca : înlocuirea conductorilor de cupru de la sonerii, cu secţiune mică, prin conductori INTENC, modificări în amplasarea locurilor de prize din bucătării şi antreuri. La unele blo­curi din Topliţa, nu au fost mon­tate rafturile la cămări, iar ba­teriile amestecătoare deservind chiu­vetele din bucătării, au fost înlocui­te cu robinete separate pentru apă caldă şi rece, situaţie care va fi re­zolvată de locatari prin diferite solu­ţii improvizate cu eficacitate func­ţională redusă. In multe cazuri, so­luţiile de finisaj interioare indicate de proiectant ca : placajele de fa­ianţă sau vopsitoriile de ulei din băi şi bucătării, gleţuirea pereţilor şi al­tele, sunt înlocuite pe considerente economice nejustificate şi care mic­şorează gradul de confort al aparta­mentelor ca de exemplu la blocul SARCHIZ SILVIU inspector din Inspectoratul regional pentru construcții IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) ui-au îndeplinit sarcinile anuale de plan Direcţia regională a Economiei Forestiere Aplicînd în producţie un însemnat număr de măsuri tehnico­­organizatorice, îndeosebi cu privire la creşterea indicilor de utilizare a mecanismelor şi reducerea pierderilor de exploatare, D.R.E.F. Tg.­­Mureş şi-a realizat la data de 30 noiembrie planul anual de pro­ducţie. Cele mai de seamă rezultate în producţie au fost obţinute de în­­reprinderile forestiere din Odorhei, Reghin şi Miercurea Ciuc. Pînă la data de mai sus, D.R.E.F. Tg.-Mureş a dat peste planul la zi 16.000 m­c buşteni de răşinoase, 1.100 m c buşteni diverse specii foioase, 17.000 m c bile şi manele de răşinoase, 3.600 m c lăzi de fag, iar mobilă în valoare de 1.400.000 lei. Ca urmare a îndeplinirii planului fizic, a indicatorilor calitativi, a sarcinilor de livrare a produselor, întreprinderea a realizat un bene­ficiu peste plan de 5.536.000 lei. S .lf E.T. Vav^M­alfluves Desfăşurînd larg întrecerea socialistă şi organizîndu-şi în condiţii bune munca, sub îndrumarea permanentă a comuniştilor, harnicii me­canizatori de la S.M.T. şi-au realizat la 28 noiembrie planul anual al lucrărilor agricole. Faţă de 122.770 hantri planificaţi, S.M.T. a realizat 123.354 hantri, ceea ce înseamnă o depăşire a planului anual de 4 la sută. Dintre cele 9 staţiuni cîte sunt în regiunea noastră, S.M.T. Tg.-Mu- »­reş este prima care şi-a realizat planul anual al lucrărilor agricole. Peste tot mecanizatorii care lucrează în cele 24 brigăzi perma­nentizate ale S.M.T. Tg.-Mureş au efectuat numai lucrări de calitate şi ca rod al strînsei colaborări ce există între ele şi brigăzile de cîmp din G.A.C., peste tot, pe suprafeţele lucrate mecanizat, gospodăriile colective şi-au depăşit producţiile planificate la hectar. Acum, preocuparea cea mai de seamă a mecanizatorilor de la S.M.T. Tg.-Mureş este, ca la realizările dobîndite pînă acum să adauge altele noi, continuînd cu efectuarea arăturilor adinei destinate culturi­lor de primăvară. Atelierul de zonă C.F.R. Tîrgu-Mureş Sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de bază, colectivul de muncă al Atelierului de zonă C.F.R. Tg.-Mureş a reuşit să realizeze înainte de termen planul de producţie pe anul 1964. Prin buna organizare a locului de muncă, lucrătorii de aici au reparat 2.555 de vagoane faţă de cele 2.553 vagoane planificate pe întreg anul. In acelaşi timp, imobilizarea vagoanelor în reparaţie s-a redus cu 28 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 15,2 la sută faţă de plan, iar preţul de cost a fost redus cu 6,5 la sută, econo­­misindu-se suma de 110.283 de lei. In întrecerea socialistă pentru realizarea planului s-au evidenţiat tovarăşii Rezső Kezek, Cornel Berţa, Alexandru Barabási, Iosif Rigó şi Emeric Csorba. EMIL CERGHIZAN lăcătuş F­IER VECHI OŢEL&RIK­OR De la începutul acestui an, coloc­­ivul I.C.M. Reghin a colectat şi ex­pediat oţelăriilor Hunedoarei 2.053 one de fier vechi, iar turnătoriilor din localitate peste 200 de tone ■ ontă. De asemenea s-au mai colec­­at şi expediat peste prevederile planului 67 tone fier vechi şi res­pectiv 92 tone fontă. In obţinerea acestor rezultate un­­port deosebit au adus şi colecti­vele întreprinderilor I.R.U.M. şi Re­publica ca şi sfatul popular raional, cooperativele săteşti din Breaza, Bărăgău, Monor şi Petrilaca. Coloc­­ivul depozitului I.C.M. Reghin este notant ca pina la sfîrşitul acestui an să mai colecteze și să expedieze oţelăriilor patriei peste 200 tone de fier vechi. Un reuşit program artistic Echipele culturale de la IPROFIL „23 August", I.O.I.L şi ILEFOR Tg.­­Mureş au prezentat, zilele trecute, în clubul I.I.S. „Electro-Mureş" un bogat şi variat program cultural. Cei peste 200 de spectatori au răsplătit cu vii aplauze măiestria dansatorilor şi a soliştilor vocali. In acest an, echipa culturală de la IPROFIL „23 August" a prezen­tat de 42 de ori spectacole în oraş şi la sate. FRANCISC TÖRÖK muncitor tîmplar Pe strada Mihai Viteazu din Tg.-Mureș. In numărul de azi: — Sport (pag. a 2-a). — Viaţa de partid: „întărirea continuă a rîndurilor parti­dului, în atenţia organizaţiei de bază" (pag. a 3-a). — Situaţia din Congo (pag. a 4-a). Echipa condusă de Ştefan Kecskés de la I.R.A. 2 din Tg.-Mureş execută piese de schimb pentru motoare auto ca palete ventilatoare, tuburi pentru evacuarea gazelor din carter etc. In urma rezul­tatelor obţinute, această echipă s-a situat în ultimele 4 luni printre evidenţiatele întrecerii socialiste. In fotografie: loan Boar, loan Cseh, Iosif Jakobovics, Ștefan Kecskés șef de echipă, Carol Papp și Alexandru Nagy discutînd despre calitatea pieselor realizate. Ş­TIRI DIN ŢARA INSTALAŢIE DE FORAJ PENTRU MARI ADÎNCIMI Seria agregatelor de foraj pentru mari adîncimi produse de indus­tria noastră constructoare de ma­şini a fost completată cu o nouă instalaţie — 4 Dh-315, omologată recent la Uzina „1 Mai" din Plo­ieşti. Echipată cu patru motoare Diesel de 700 CP fiecare şi conver­­tizoare hidraulice de cupru, noua instalaţie este destinată pentru fo­rajul sondelor de ţiţei şi gaze pînă la adîncimi de 7.000 metri cu pră­jini de 4,5 ţoli. Sarcina ei nomi­nală de lucru (la cîrlig) este de 315 tone. Instalaţia este prevăzută cu pompe de noroi de mare pu­tere care asigură o presiune pînă la 200 kilograme — forţă pe centi­metru pătrat. Avînd dotare com­pletă, această instalaţie este aptă atît pentru forajul sondelor de ex­ploatare, cît şi de explorare. Turla instalaţiei, de formă pira­midală, are o înălţime, măsurată de la podul sondei, de 51 metri. Construită cu un înalt grad de centralizare şi mecanizare a comen­zilor, instalaţia 4 Dh-315, proiecta­tă în întregime în ţara noastră, poate fi condusă de la pupitrul sondorului şef. LUCRĂRI IN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII ALIMENTĂRII CU APĂ In planul de investiţii al Sfatului popular al Capitalei pe anul în curs au fost cuprinse mai multe obiective menite să ducă la îmbu­nătăţirea continuă a alimentării cu apă a oraşului. Unul dintre aces­tea este dublarea conductei de a­­ducţiune Argeş-Arcada, lucrare ca­re cuprinde o nouă staţie de pom­pare cu o capacitate de 120.000 m­c pe zi şi un al doilea apeduct în lungime de 10 km. Lucrările sînt în curs şi vor fi terminate pînă la sfîrşitul acestui an. A fost ex­tinsă de asemenea staţia de pom­­pare-sud, cu încă patru grupuri de pompe şi un rezervor de 10.000 m­c. Tot de la această staţie s-a dat parţial în funcţiune o nouă ar­teră de mare capacitate, care îm­bunătăţeşte debitul şi presiunea apei în cartierul Balta Albă şi zona de sud a oraşului. O NOUĂ CENTRALĂ DE TERMOFICARE La Galaţi, în noul cartier munci­toresc Ţiglina a fost dată în ex­ploatare o nouă centrală de ter­moi­­­care, cea mai mare din oraşul şi regiunea Galaţi. Ea are o putere instalată de 2X50 gigacalorii pe oră, întregul utilaj şi instalaţiile au fost fabricate în ţară, iar construc­ţia executată de întreprinderea de construcţii orăşeneşti din Galaţi. In prezent, centrala poate asigura deservirea cu apă caldă şi încălzi­rea a 10.000 de apartamente, avînd posibilitatea să-şi extindă capacita­tea la deservirea a 15.000 de apar­tamente. Procesul de funcţionare a centralei este complet automatizat. CIMENT ALUMINOS Fabrica de ciment din Comarnic a început producţia industrială a cimentului aluminos. Noul tip de ciment este folosit cu succes la fabricarea betoanelor refractare, la construirea de rezervoare, pardo­seli, rigole, tencuieli, în industria chimică, alimentară şi de celuloză. Printre caracteristicile cimentului aluminos se remarcă rezistenţa mare la acţiuni corozive, la tem­peraturi înalte şi la compresie, re­zistenţă la variaţii brusce de tem­peratură, la acţiunea substanţelor chimice, face priză şi se întăreşte la temperaturi scăzute sub punctul de îngheţ, are un volum constant (dilatarea și contractarea sînt foarte reduse). Pregătiri pentru iarnă Piscicultorii gospodăriei agricole cu apă. In curînd vor fi puse în de stat din Zau de Cîmpie, raionul funcţiune două pompe menite să Luduş, au trecut din timp la pre-­servească schimbării apei din aceste găti­rile pentru iarnă. In vederea bazine. Pentru menţinerea unei bunei întreţineri a puietului pe timp temperaturi corespunzătoare în ca­­pul iernii, s-au construit canale din zinc, s-a asigurat încălzirea apei pe beton pentru alimentarea bazinelor cale artificială. Plantari de arbori ornamentali Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Tg.-Mureş se în­grijeşte îndeaproape de înfrumuse­ţarea oraşului. Printre acţiunile în­treprinse în această direcţie se nu­mără şi plantarea în cartiere şi străzi a peste tr­ooo bucăţi arbori ornamentali. Pînă în prezent s-au făcut plantări în toate circumscrip­ţiile oraşului şi în continuare se în­locuiesc pe diferite străzi arborii bătrîni, cu puieţi. Producţie sporită de lapte, la un preţ de nost redus Situată la numai cîţiva kilo­metri depărtare de oraşul Tîrnă­veni gospodăria de stat din Seu­­ca îşi întinde pămînturile pe mai bine de 2.700 de hectare. O par­te a acestor terenuri, cca. 1.500 de hectare sunt destinate cultu­rii porumbului şi griului, alte a­­proape 300 de hectare sunt plan­tate cu viţă de vie, iar peste 700 de hectare sunt destinate cul­turilor furajere. Profilul gospodă­riei de stat din Seuca — după cum ne spunea şi Iov. Dumitru Cucui, inginerul-şef — este pro­ducţia de grîu, lapte şi struguri. Producţia de grîu a gospodăriei a fost anul acesta de 2.600 kg la hectar, la un preţ de cost sub cel planificat. La fel şi la stru­guri au fost obţinute recolte ca­re au ajuns pînă la 11.000 kg la hectar. Aceeaşi este situaţia şi în cea de-a treia ramură de pro­ducţie a gospodăriei. Lucrătorii din zootehnie depăşesc, lună de lună, planul de livrare al lapte­lui şi, ceea ce este foarte impor­tant, la un preţ de cost cu 10 bani sub cel planificat la litru. In sectorul zootehnic al gospo­dăriei de stat din Seuca ponde­rea o au vacile de lapte. In pre­zent, efectivul de vaci al gospo­dăriei este de 590 capete, ur­­mînd ca pînă la sfîrşitul anului acest număr să ajungă la 697. Producţia planificată pe anul 1964, este de 3.150 de litri de lapte în medie de fiecare vacă furajată. Din bilanţul făcut de conducerea gospodăriei la data de 25 noiembrie reiese că pînă la acea dată s-a realizat o pro­ducţie medie de 2.960 de litri de lapte. Mergînd cu acelaşi ritm, se prevede realizarea unei pro­ducţii medii de 3.270 de litri, deci o depăşire de 120 de litri de lapte de fiecare vacă. Fără îndoială, îngrijitorii de a­­nimale de la gospodăria de stat din Seuca au obţinut un frumos rezultat în sporirea producţiei de lapte. LA COMPLEXUL ZOOTEHNIC SEUCA ANUL ARE NUMAI 11 LUNI In cadrul succeselor obţinute pe gospodărie, pe loc de frunte se află îngrijitorii de animale din cadrul complexului zootehnic din Seuca. Format din 4 graj­duri (cu o capacitate de 428 vaci), o creşă pentru viţei (100 capete), o altă creşă pentru vi­ţei cu maternitate, un grajd pen­tru tăuraşi, magazie, lăptărie, mori, baterii de siloz, farmacie şi punct de însămînţări artificia­le, complexul poate fi considerat o unitate zootehnică puternică. In acest complex sînt îngrijite peste 720 de bovine din care peste 400 de vaci de lapte. Zilele acestea, o dată cu în­cheierea lunii noiembrie, munci­torii complexului au raportat realizarea sarcinilor planului de producţie pe întreg anul 1964 privind producţia de lapte. Spo­rirea producţiei de lapte s-a rea­lizat cu o economie de peste 420.000 de unităţi nutritive, fapt ce a contribuit la reducerea pre­ţului de cost pe fiecare litru de lapte cu cca. 25 de bani sub nivelul planificat. De asemenea, complexul şi-a realizat şi depă­şit sarcinile de plan privind creş­terea în greutate a animalelor obţinîndu-se pînă la 28 noiem­brie un spor de creştere în greu­tate cu aproape 20.000 de kg peste sarcina de plan. Şi în a­­ceastă direcţie au fost realizate economii de furaje echivalent cu cca. 90.000 de unităţi nutritive. Pretutindeni la toți indicatorii principali ai planului de produc­ţie sînt obţinute realizări care fac cinste întregului colectiv de muncă al gospodăriei agricole de stat din Seuca. Recent, la adunarea de dare de seamă şi alegeri care a avut loc în or­ganizaţia de partid a gospodăriei s-a reliefat în mod clar că re­zultatele obţinute se datoresc muncitorilor, tehnicienilor şi in­ginerilor din gospodărie, pârtiei-'' păr­ii­lor însufleţite la realizarea sarcinilor de producţie, preocu­pării conducerii gospodăriei pen­tru continua ridicare a nivelului de cunoştinţe profesionale al tu­turor lucrătorilor din gospodărie. METODE — OAMENI Evidenţă, control riguros, în­drumare permanentă, iată cîte­va obiective care în cadrul com­plexului zootehnic din Seuca au contururi precise. Pe brigadierul Constantin Lambrino l-am întîlnit aprofundat în calcule. Pe hîrtia imaculată se înşirau nume, cifre. Cu cîteva lămuriri primite am înţeles rostul calculelor. Eviden­ţa realizărilor obţinute pe com­plex este la zi, ţinută pe oa­meni, pe grupe de producţie, pe grajduri. Să redăm şi noi cî­teva din aceste nume şi cifre: Io­sif Osvatty plan 36.600 1 reali­zat (la 28. XI.) 38.251 1, Gabor Mihai, plan 40.300 1 realizat 47.082 1, Vasile Bîrsan, Mihai Ci­­fu şi alte, şi alte nume şi cifre. Dar să redăm şi lămuririle pri­mite din partea brigadierului: Io­sif Osváth este unul din îngriji­torii mulgători ai complexului. De la cele 13 vaci îngrijite, el trebuia să obţină în acest an 36.600­­ de lapte şi a realizat 38.251 litri. Aceste cifre vorbesc de la sine. Din cei 31 de mul­gători din cadrul complexului mulţi şi-au realizat sarcinile pla­nului anual încă în prima deca­dă a lunii noiembrie. Mulgătorul Vasile Bîrsan ne-a spus precis: am încheiat planul pe 1964 încă la 13 noiembrie. Realizări la tot pasul. Cum au fost ele obţinute? „Foarte simplu, ne răspund toţi cei întrebaţi , am respectat indicaţiile specialiş­tilor, am hrănit animalele şi le­­am îngrijit aşa cum am învăţat la cercurile agrozootehnice“. Es­te foarte adevărat. Pentru fieca­re grupă de­ vaci au fost întoc­mite raţii de hrănire periodice calculate după greutatea corpo­rală, etatea şi producţia anima­lelor. La animalele cu un poten­ţial zootehnic ridicat, s-a intro­dus furajarea stimulativă cu nu­treţuri concentrate peste raţia o­­bişnuită. Administrarea furajelor se face numai sub formă prepara­tă. Fînurile de trifoi şi lucernă sînt măcinate şi administrate anima­lelor sub formă de făină. In ra­ţia animalelor sînt incluse fura­je însilozate, fîn, concentrate. Ra­ţiile sînt întocmite variat, urmă­­rindu-se o proporţie cît mai bu­nă intre unităţile nutritive şi al­bumina digestibilă. Animalele primesc în raţie şi sărurile mi­nerale de care au nevoie. Pe scurt, animalelor li se asigură tot ceea ce este necesar pentru realizarea unei producţii sporite de lapte. Orarul de grajd este respectat cu stricteţe de toţi în­grijitorii de animale. Invăţămîntul agrozootehnic de masă, consfătuirile de producţie, permanentizarea îngrijitorilor de animale, toate acestea au avut o contribuţie directă în îmbună­tăţirea activităţii complexului. * Prin realizările obţinute, mun­citorii complexului zootehnic se situează pe loc de frunte pe gos­podărie în întrecerea dintre lu­crătorii din sectorul de creştere a animalelor, iar gospodăria de stat din Seuca se numără prin­tre gospodăriile de stat fruntaşe pe Trustul regional gestat Tg.­­Mureş în sporirea producţiei de lapte. Pentru toate succesele ob­ţinute, colectivul de muncă­ al gospodăriei merită călduroase felicitări. V. OLTEANU N. R. N-ar fi lipsită de inte­res organizarea la această gos­podărie de stat a unui schimb de experienţă cu crescătorii de animale din gospodăriile colec­tive din raion. Asemenea schim­buri de experienţă ar putea fi organizate şi la Zagăr,­ Jidvei şi în alte gospodării de stat, punîn­­du-se accent pe metodele a­­vansate aplicate în gospodăriile de stat în privinţa îngrijirii şi furajării raţionale a animalelor. LA G.A.S. SEUCA

Next