Steaua Roşie, ianuarie 1965 (Anul 17, nr. 1-25)

1965-01-03 / nr. 1

DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din ca­lendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea măreţelor obiective sta­bilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lu­crările recentei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios şi în ritm susţinut întreaga eco­nomie naţională, prin munca entuziastă şi perseve­rentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, preve­derile planului de stat pe anul 1964 au fost îndepli­nite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin intrarea în producţie a nu­meroase întreprinderi dotate cu tehnică modernă, alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însemnate re­surse materiale, ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat şi cooperative agricole de producţie au încheiat anul cu realizări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fun­damental al politicii partidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămîn­t şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul aces­tui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată ima­gine pe care ne-o oferă, este întruchipată munca fie­căruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale justeţei politicii partidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă .-------------------------------------COC cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi suc­cese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contempo­raneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii omenieşti. Alături de celelalte ţări socialiste, Romînia s-a mani­festat ca un factor activ al vieţii internaţionale, mili­­tînd cu perseverenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale di­ferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lărgit continuu relaţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi progres. DRAGI PRIETENI ŞI TOVARĂŞI, Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca în numele Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Con­siliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, să adresez cele mai călduroase urări de feri­cire, muncă spornică şi sănătate muncitorilor, ţăra­nilor, intelectualilor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile­­ tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi energia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internaţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile internaţionale, dezvoltarea colaborării paş­nice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul și vă adresez tradi­ţionala urare La Mulţi Ani. ]□----------------------------------— PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 1 (2.116) Duminică, 3 ianuarie 1965 4 pagini, 25 bani DOC Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă Preşedintele Cornsiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej,­ împreună cu preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, au primit joi la amiază la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. Şefii misiunilor diplomatice au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului nou, şi urări de prosperitate poporului romîn. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Şte­fan Voitec au mulţumit pentru fe­licitările şi urările exprimate şi s-au intreprint, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor di­plomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române a felicitat pe şefii misiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţă­rilor lor ţi a toaitit pen.tru, priete­nie, colaborare internaţională şi pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R.S.F. Iugosla­via, Arso Milatovici. (Agerpres) In mijlocul alegătorilor Zilele trecute, clubul muncito­resc de la Vlăhiţa s-a dovedit ne­încăpător. Muncitorii uzinelor de fier au venit aici să se întîlnească cu deputaţii lor, cu ing. Petru Tan­­ko, deputat în Marea Adunare Na­ţională şi cu Ioan Benkö, deputat în sfatul popular regional. In cadrul acestei întîlniri s-au discutat pe larg problemele ce-i frămîntă pe mun­citori şi în primul rînd iluminatul străzii de la uzină şi pînă la spital, canalizarea localităţii, înfiinţarea unui oficiu poştal, construirea unui complex comercial etc. MARGARETA MARTON corespondent voluntar Ultima seară a anului 1964. O seară plină de forfotă şi ani­maţie. Străzile tîrgumureşene sunt adevărate covoare vii. Tre­cătorii sunt grăbiţi şi mai veseli ca de obicei. In prag de An nou peste timpla oraşului n-a căzut nici măcar un fulg de nea. To­tuşi, imaginea lui e plină de far­mec E feerică. Vitrinele şi ne­­sfîrşitul colier de tuburi fluores­cente Inundă cu lumină întregul oraş. li imprimă prospeţime. ... Continuînd o frumoasă tra­diţie, tinerii din Tg.-Mureş în­tîmpină Anul nou în somptuosul Palat cultural. Peste 600 de evi­denţiaţi în întrecerea socialistă, profesori, studenţi şi ingineri, actori, medici şi funcţionari, u­­temişti de cele mai diferite pro­fesii, s-au întîlnit în palatul plin de lumină. Acum, cînd reflectoa­rele s-aprind, în sala mare, asis­tă la un frumos spectacol de va­rietăţi. Actorii Constantin Diplan şi Vasile Vasiliu prezintă nume­roşilor spectatori un program a­­tractiv şi variat din care, bineîn­ţeles, nu lipsesc momentele ve­sele aplaudate chiar la scena deschisă. Rînd pe rînd, pe scenă se perindă solişti, actori, dansa­tori ... Ne mai desparte doar o jumă­tate de oră de cumpăna nopţii scăldate în lumini. Finalul pro­gramului este neobişnuit. In sa­lă se face lumină. Totul strălu­ceşte ! Intră cîţiva tineri îmbră­caţi în minunate costume naţio­nale. Pluguşorul. Urările încep pe drumul dintre spectatori. Di­recţia — scena ! Alte şi alte urări pentru anul care vine, aplauze, aplauze neîntrerupte. Urale ! ... Moment emoţionant! O­­rologiile bat pentru ultima oară în anul 1964, clinchetul paharu­lui cu vin atinge înălţimi neo­bişnuite, bucuria e atotstăpînă şi entuziasmul n-are margini! Toa­te culoarele Palatului sînt presă­rate cu mese. In jurul lor, şase sute de tineri — fete şi băieţi. Cu inimi deschise, ei rîd cu toa­tă faţa, se îmbrăţişează, se felici­tă şi ochii le joacă în dulci la­crimi de fericire şi bucurie. Sînt clipe care cîntă şi oamenii cu u­­ralele lor, le acompaniază. Clipele se scurg pe neobserva­te la „Carnavalul tineretului". Programul este bogat. Nu lipsesc surprizele plăcute, antrenante Renumita Sală de oglinzi e cen­trul de atracţie — orchestra cîn­tă, oaspeţii valsează. Prin faţa o­­glinzilor se perindă tinerii pe­rechi, perechi. întreaga rezervă de măşti şi coifuri s-a epuizat. Serpentinele îmbrăţişează pe dansatori. Ninge cu confeti. Şa­se sute de interlocutori răspund la fel: ne simţim foarte bine, sîntem fericiţi, mai fericiţi ca ori­cînd. — Pentru noi e o adevărată plăcere să cîntăm tinerilor. Am fericitul prilej să cînt pentru a treia oară la „Carnavalul tinere­tului". Ce aş putea să spun ? O mie şi una de lucruri şi toate plă­cute şi frumoase. De pildă des­pre dans. Priviţi, tinerii dansează frumos, ritmic, sînt mai vioi. Toc­mai am avut un schimb de păreri — cum se spune — cu toţi membrii orchestrei pe această temă. Saxofonistul amator, meca­nicul Gheorghe Crancea, tobo­şarul, contabilul Virgil Moldovan sau oricare instrumentist din or­chestră, are aceeaşi părere şi fie­care dorim ca şi la viitoarele re­­vel­ioane să cîntăm aici. După părerea noastră, este cel mai reuşit Revelion din ultimii ani. Scurta declaraţie ne-a făcut-o acordeonistul Emeric Tar de la Banca de stat Tg.-Mureş, şeful orchestrei. In scurtele momente dintre pauze e foarte greu să găseşti tineri fără preocupări. Sînt atîtea posibilităţi de a-ţi petrece timpul în modul cel mai plăcut. Apoi, sînt prietenii pe care trebuie neapărat să-i feliciţi, să le u­­rezi bucurii şi fericire în Noul an, să toastezi împreună cu ei. Dar, cîte şi cîte nu-s de făcut într-o noapte atît de fermecă­toare ! Strungarul Victor Radu evidenţiat în întrecerea socialistă de la I.U.I.U. cutreieră încăperile Palatului. II cunosc atîţia tîrgu­­mureşeni şi fiecare vrea să-l feli­cite şi să-i ureze noi şi noi suc­cese. lată-l — face un scurt po­pas. Işi încearcă ... norocul. Şi, tocmai la şatra de pescuit, „Pes­carul" e vesel, a prins în undiţă o... găleată. Bineînţeles, de di­mensiuni mai mici şi, pent alţii, de-o vîrstă mai fragedă re, deocamdată, îşi constă palate de nisip. — La fel ca toţi pârtiei­­­la „Carnavalul tineretului" simt foarte bine. Vreau îi folosesc acest prilej şi să tuturor „La mulţi ani", ferit nd­ succese în muncă. Declaraţii similare au mulţi tineri, printre care­­ danul Ladislau Bartha de la 2, Rozalia Roth de la I.L. Unul care se bucură în mo­sebit de atenţia tuturor panţilor este studentul tu­nar. — După cum se vede — ne-a declarat norocosul student — am păşit cu dreptul în Noul an. Am cîştigat la tombolă un pur­cel. Şi încă ceva : o minge şi o... linguriţă. Desigur, m-am bucurat foarte mult. Dar, adevărata bucu­rie o am aici, în mijlocul tineri­lor tîrgumureşeni care petrec mi­nunat noaptea de Revelion. Fie­care clipă este bogată, iar voia bună nu conteneşte. In ce mă priveşte, referitor la întrebarea dv. despre planuri de viitor, am o singură dorinţă mai mare, pe care vreau neapărat să o văd îm­plinită. Sînt student în ultimul an la agronomie în Cluj Vreau ca la examen să obţin medie mare, aşa cum mi-o ■ — Şi dumneavoastr­­e de cîştigătoare a ■ ne relataţi ? — Sînt elevă în clasa a XI-a la Şcoala medie „Unirea". Mă nu­mesc Eugenia Cheorghiţă. Sînt bucuroasă şi mă simt bine aici. Tortul cîştigat ne-a făcut o bucu­rie în plus, tuturor de la masă. Şi eu am o dorinţă asemănătoare cu a studentului din Cluj. Am în faţă examenul de maturitate. Ca să-mi văd visul împlinit, adică să devin studentă la medicină, trebuie să învăţ mult, să obţin note mari la examen. Tocmai de aceea învăţ continuu. Sînt con­vinsă că voi reuşi. ... Dimineaţă. Prima diminea­ţă din Noul an. In Palatul cultu­ral tinerii cîntă, dansează, se fe­licită. A fost o noapte splendidă, plină de entuziasm, o noapte de ■t P. GIURGIU Prin faţa oglinzilor se perindă multe perechi de tineri. Fiecare îşi admiră ţinuta. Coiful de hîrtie, serpentinele şi confetiile sînt mai strălucitoare ca oricînd. Atîtea lumini multicolore şi atîta bucurie întîmpină un an nou. In numărul de azi: — Gînduri de An nou (pag. a 2-a). — Revelion 1964-1965 (pag. a 2-a). — Steaua roșie Magazin (pag. a 3-a). — Mesaje de Anul nou (pag. a 4-a). Sesiunea a XVI-a a Sfatului popular regional In conformitate cu art. 9 din Legea nr. 6/1957, de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare, în ziua de 7 ianuarie 1965, orele 8 di­mineaţa va avea loc sesiunea a XVI-a a Sfatului popular al regiu­nii Mureş-Autonomă Maghiară, cu următoarea ordine de zi: 1. — Analiza executării planu­lui local şi a bugetului pe anul 1964 şi aprobarea planului local şi a bugetului pe anul 1965. — Coraportul comisiilor perma­nente. Tîrgu-Mureş, la 30 decembrie 1964. — Preşedinte, Secretar, GERE MIHAI RADU ŞTEFAN Veşti din raionul Tîrnăveni . Membrii brigăzii ştiinţifice nr. 1 de pe lingă Comitetul raional pen­tru cultură şi artă din Tîrnăveni, au fost, de curînd, oaspeţii colec­tiviştilor din Şoimuş, Corbeşti şi Velţ. La căminul cultural din Velţ, în faţa a 150 de colectivişti, medi­cul Francisc Pleş, profesorul Vla­dimir Strilciuc şi procurorul Nico­­lae Cristian, au răspuns — temei­nic argumentat — la 26 de între­bări puse de cei prezenţi. Dintre problemele lămurite amintim: boli­le la copii în anotimpul rece; via­ţa pe alte planete etc. • Datorită muncii educative desfăşurate de organizaţia U.T.M. şi diriginţii claselor, în colabora­re cu părinţii, elevii Şcolii medii nr. 1 din Tîrnăveni au depus la C.E.C. suma de 17.195 de lei. Cele mai mari sume depuse aparţin ele­vilor clasei a Xl-a B (diriginte Dénes Sándor), celor din clasele a X-a A şi a Xl-a C. • Unitatea de pionieri de la Şcoala de 8 ani din comuna Velţ numără 68 de membri. De la în­ceput,al anului şcolar, conform pla­nului de­­ mu­că al unităţii, pio­nierii au desfăşurat interesante ac­tivităţi, ca de pildă: organizarea de carnavaluri; seri de basme; dru­meţii locale; vizionări de diafilme şi filme în cadrul matineelor du­minicale ş. a. De curînd, unitatea şi-a mărit efectivul cu încă 9 elevi silitori din clasa a lll-a, printre ca­re se numără: Ioan Gogu, Maria Dragoman, Ioan Bănceu, Maria Baia şi alţii. • Conducerea căminului cultu­ral din Velţ a organizat, pentru co­lectiviştii necuprinşi în cursurile învăţămîntului agrozootehnic, un ciclu de 19 conferinţe pe diferite teme, privind munca în unităţile agricole socialiste. La primele 5 lecţii au participat peste 100 de colectivişti. ŞTEFAN COVRIG profesor Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne DECRET Pentru fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare. Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 mar­tie 1965 . Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne DECRETEAZĂ: Art. unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare, vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, Bucureşti, 2 ianuarie 1965, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Nr. 1. Ultima noapte a anului 1964. După orele 22 pe străzile Tg- Mureşului era lume mai puţină, dar mai grăbită ca de obicei. Oa­menii, de toate vîrstele, se în­dreptau spre restaurante, spre cluburi pentru a petrece tradiţio­nala sărbătoare a Revelionului cu veselie, joc şi bucurie. La ore­le 0, ciocnind pahare cu băuturi alese, ei şi-au luat rămas bun de la 1964, urîndu-şi pentru Noul an multe succese în activitatea lor, multă sănătate şi fericire. Dar nu toată lumea a petrecut Revelionul la restaurante, cluburi sau în familie. Mulţi a­u sărbăto­rit acest eveniment la locurile de muncă. In cabina locomotivei 230.149, mecan­cul Valer Mărginean, cu privirea aţintită la lumina sema­foarelor, îşi lua rămas bun de la anul 1964. După ce trenul acce­lerat 412/406 a părăsit staţia Gheorghieni, mecanicul de loco­motivă Vaier Mărginean, strîn­­gînd puternic mîinile fochistului, a anunţat, prin fluieratul lung al locomotivei, intrarea în noul an, 1965. In timp ce sute de mii de oameni la cumpăna dintre ani ciocneau pahare, oamenii de pe locomotivă erau la datorie. La ora 0, trenul personal 4.016 se găsea în gara Deda-Bistra. Cei doi tovarăşi de muncă de pe lo­comotivă, mecanicul Secs Adal­bert şi fochistul Dumitru Spiri­don, felicitîndu-se reciproc, şi-au urat noi şi noi succese în mun­că, în realizarea visurilor, sănăta­te şi multă fericire. La despărţi­rea de anul 1964 se aflau la da­torie, pe locomotive, şi mecani­cii Gheorghe Mîndru, Liviu Ar­­deleanu, Carol Kacso, fochiştii Istrate Cîrpac, Iosif Csiszár, Şte­fan Babă şi mulţi alţii. In staţia C.F.R. Tg.-Mureş, im­piegatul de mişcare depozitor Ioan Florea a dat cale liberă ulti­mului tren din anul 1964. Şeful de tură Gheorghe Hosu priveşte spre arătătoarele orologiului. Pes­te cîteva minute ele se vor su­prapune în dreptul orei 12. In a­­cel moment anul 1964 va ceda locul lui '65. Gheorghe Hosu, şi la fel ca el, impiegatul exterior Ştefan Ormenişan, şefii de ma­nevră Emil Andrei şi Ludovic Ki­rályfalvi şi mulţi alţii care se a­­flau la datorie, priveau cu ochii minţii fapte din anul de la care îşi luau rămas bun cu duioşie şi apoi cu faţa plină de zîmbetele certitudinii împlinirilor din anul care spune „bine v-am găsit" şi-au strîns mîinile urîndu-şi „La mulţi ani !". DE GARDĂ O durere de măsele e în stare să-ţi strice cea mai bună dispozi­ţie. In ciuda tratării cu ... rări-P. POPȘOR (Continuare în pag .a 2-a) Ioan Orza, Francisc Torzsa, Iosif Tordai, Alexandru Munteanu, Vasile Dózsa, Alexandru Bartuş, Ioan Pin­­tea, Béla Iszlai, Victor Şulea, Petru Borşoş, Alexandru Almăşan, Mihai Fülöp. Turnători, strungari, şlefui­tori, matriţeri, frezori. Oameni cu­noscuţi în toată întreprinderea, frun­taşi, oameni de nădejde. In fiecare zi, în fiecare lună ei s-au aflat în rîndul întîi al întrecerii pentru obţi­nerea unor produse de înalt nivel calitativ. Ei şi atîţia alţi evidenţiaţi în întrecerea socialistă, au fost în tot cursul anului 1964 pilde vii, mobilizatoare pentru întregul colec­tiv al întreprinderii de utilaje pen­tru industria uşoară din Tg.-Mureş. Concomitent cu bătălia pentru realizarea exemplară şi înainte de termen a sarcinilor de plan, colec­tivul întreprinderii s-a străduit să-şi îndeplinească angajamentele luate în întrecere, să-şi respecte cu cinste cuvîntul. Aşa s-a şi î­ntîm­plat. In a 26-a zi de decembrie a anului 1964, la I.U.I.U, s-a făcut bilanţul muncii. Angajamentele luate au fost depăşite integral, iată, la producţia globală, angajamentul era de 500.000 de lei. Realizat: 506.000 lei. Faţă de 450.000 lei cît era an­gajamentul la producţia marfă, s-au înregistrat 675.000 de lei. Preţul de cost a fost redus peste sarcina pla­nificată cu 210.000 de lei , cu 10.000 de lei mai mult decît era angajamentul. Şi beneficiile peste plan sunt mai mari decît s-a anga­jat iniţial colectivul : 650.000 de lei, faţă de 500.000 de lei. Planul de producţie pentru anul acesta este şi aici mobilizator: la producţia globală este cu 10,1 la sută mai mare, iar la producţia marfă cu 6,5 la sută. Turnătorii, strungarii, şlefuitorii, matriţerii, frezorii, întregul colec­tiv, în frunte cu comuniştii, s-au an­gajat că şi în ultimul an al şese­­natului, se vor situa în rîndul celor fruntaşi şi vor raporta noi şi însem­nate succese în îmbunătăţirea cali­tăţii produselor şi realizarea exem­plară a sarcinilor de plan. ARTHUR WITTNER corespondent voluntar „Scîntei vlăhiţene". (Fotó : Z. HARAGOS)

Next