Steaua Roşie, ianuarie 1965 (Anul 17, nr. 1-25)

1965-01-03 / nr. 1

4 P­ARIS PARIS 1 (Agerpres). — In mesajul său de Anul nou, a­­dresat poporului francez, preşedin­tele de Gaulle a confirmat că Franţa intenţionează şi de acum înainte să promoveze o politică in­dependentă proprie în cadrul alian­ţei atlantice. Aceasta înseamnă, a declarat el, că Franţa, „care nu tinde să domine pe nimeni, vrea să fie stăpînă pe soarta sa". Franţa re­devine „ea însăşi în domeniul poli­ticii, economiei, finanţelor, apără­rii". Cu alte cuvinte a subliniat preşedintele, ea respinge „toate M­OSCOVA MOSCOVA 2 (Agerpres). — C.C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. şi Consi­liul de Miniştri al U.R.S.S. au a­­dresat poporului sovietic cu prile­jul Anului nou un mesaj de felici­tare în care se arată că oamenii sovietici au întîmpinat noul an cu „sentimentul datoriei împlinite şi cu mîndrie legitimă". Anul 1964, se spune în mesaj, a fost un an al dezvoltării cu succes a societăţii sovietice, un an de luptă tenaa» L­ONDRA LONDRA 2 (Agerpres). — In mesajul adresat poporului en­glez cu prilejul Anului nou, pre­mierul Harold Wilson a declarat că noul an va avea pentru Anglia o însemnătate hotărîtoare într-o serie întreagă de probleme. După păre­rea lui, în 1965 există posibilitatea reală de a se stabili relaţii mult mai strînse între marile puteri. A­NKARA ANKARA 2 (Agerpres). — In mesajul radiodifuzat, adresat poporului turc cu prilejul Anului nou, preşedintele Consiliului de Miniştri al Turciei, Ismet Inonu, pentru înlăturarea dificultăţilor, de realizări remarcabile ale milioane­lor de oameni ai muncii. Anul care a trecut, se spune în mesaj, a fost un an de luptă activă dusă de P.C.U.S., guvernul sovietic şi întregul popor, pentru cauza pă­cii, libertăţii, întărirea independen­ţei naţionale a popoarelor şi pro­gresul social al omenirii. Fie ca anul 1965, ultimul an al septena­­lului, să devină anul unor noi şi glorioase victorii în construirea co­munismului în ţara noastră. Anul 1965 să fie un an de întărire con-Referindu-se la întîlnirile pe care le va avea luna aceasta la Bonn, Paris, Roma şi eventual la Was­hington, Harold Wilson şi-a expri­mat speranţa că ele vor duce la o discutare mai detaliată a probleme­lor de interes comun, că aceste convorbiri vor permite să se pre­gătească terenul pentru noi măsuri în direcţia controlului asupra arma­mentelor, dezarmării şi păcii, sistemele care sub lozinca „princi­piului supranaţional", a „integrării", sau „atlantismului", ne-ar ţine în realitate sub hegemonia binecunos­cută". Preşedintele Franţei s-a refe­rit în mod vădit la Statele Unite. De altfel, de Gaulle a citat de-a dreptul Statele Unite ca fiind con­curentul principal al Franţei. „Pre­siunea puterii economice america­ne se resimte şi la noi, a declarat el. Este clar că trebuie să produ­cem tot mai mult şi tot mai bine, să acumulăm şi să investim tot mai multe capitaluri, să dezvoltăm ne­încetat cercetările noastre ştiinţifice şi tehnice, pentru a nu ne pomeni ameninţaţi cu împotmolirea într-o şi-a exprimat speranţa că problema Ciprului va fi soluţionată în mod pozitiv. După ce a subliniat că în 1964 viaţa economică a Turciei „s-a aflat sub influenţa constantă a unei politici externe apropiate de o sta­re de război", Inonu a arătat că toate eforturile guvernului turc vor tim­ă a prieteniei frăţeşti a ţărilor socialismului, de coeziune a tutu­ror forţelor păcii, libertăţii şi pro­gresului în lupta împotriva imperia­lismului, colonialismului şi agresiu­nii, un an de întărire continuă a păcii şi securităţii popoarelor. In numele poporului sovietic, C.C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietu­lui Suprem şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., au adresat călduroase felicitări şi cele mai bune urări popoarelor din ţările socialiste fră­ţeşti şi oamenilor muncii din în­treaga lume. Primul ministru englez şi-a expri­mat convingerea fermă că noul an va deveni anul unui progres real pe calea spre rezolvarea probleme­lor economice şi financiare care stau în faţa Angliei. El a amintit că în 1964, după venirea la putere a laburiştilor, guvernul englez a fost nevoit să adopte o serie de mă­suri energice în vederea înlăturării greutăţilor pe care Anglia le în­­tîmpină în prezent. mediocritate amară şi să ne trezim o colonie a capitalurilor străine". El a subliniat că tocmai în aceasta constă condiţia independenţei Franţei. Preşedintele a menţionat că Franţa este dispusă „să colaboreze în mod prietenesc" cu aliaţii săi, că ea lucrează la constituirea unei uniuni a ţărilor Europei occidenta­le, ea este „foarte activă" în pri­vinţa acordării de ajutor ţărilor în curs de dezvoltare şi dezvoltă rela­ţiile cu „ţările din Europa răsări­teană". Referindu-se la situaţia politică internă, de Gaulle a afirmat că „niciodată încă situaţia nu a fost atît de bună", fi îndreptate spre dezvoltarea eco­nomică a ţării. Şeful guvernului turc a promis că în cursul anului 1965 va fi rea­­lizată reforma agrară. El a amintit, de asemenea, că anul acesta vor avea loc în Turcia alegeri legislati­ve, afirmînd că acesta „este anul unor sarcini dificile". In cel de-al 7-lea an de la revoluţia din Cuba HAVANA 2 (Agerpres). — Cuba a păşit în anul 1965, cel de-al 7-lea an de la revoluţie, cu însemnate succese în economie. Au fost construite zeci de fabrici. Numai în anul 1964 au intrat în funcţiune 14 noi întreprinderi. Printre acestea se numără Fabrica de obiecte de uz casnic din ora­şul Santa-Clara. Ea produce anual 40.000 frigidere, 10.000 maşini de gătit şi numeroase alte obiecte de uz casnic. A început să producă fabrica pentru maşini şi piese de schimb necesare industriei extrac­tive şi industriei de zahăr. A in­trat în funcţiune Uzina de electrozi pentru sudură din Santiago de Cu­ba, Fabrica de caolină din insula Pinos, Fabrica de biciclete din ora­şul Kaibak­en şi numeroase alte întreprinderi. Cele mai mari şantiere din ţară sunt cele ale termocentralelor „Ren­te" din provincia Oriente şi „Mă­riei" din provincia Pinar del­ Rio. O dată cu intrarea lor în funcţiune va fi rezolvată problema alimentă­rii cu energie electrică a întreprin­derilor industriale, a agriculturii şi a populaţiei. Hota piscicolă s-a dezvoltat, fiind dotată cu noi nave de pescuit, ceea ce a dus şi la dezvoltarea prelu­crării peştelui. Mari succese au fost obţinute şi în agricultură. A spo­rit producţia de zahăr şi s-a dez­voltat creşterea animalelor. Cuba a obţinut succese uriaşe şi în domeniul învăţămîntului. Anul acesta numai în şcolile elementare învaţă 1.300.000 copii, adică de două ori mai mulţi decît în anul 1959. Zeci de mii de tineri se pre­gătesc pentru a deveni ingineri şi tehnicieni. Ocrotirea sănătăţii constituie o preocupare permanentă a guvernu­lui revoluţionar. Au fost construite numeroase spitale, policlinici, dis­pensare, în anul 1965 va fi dat în exploatare spitalul „V. I. Lenin" din oraşul Olghin, una dintre cele mai mari instituţii sanitare din ţară. In cei 6 ani de după revoluţie au fost obţinute mari succese şi în domeniul cultural, au fost publica­te mai multe cărţi decît în întreaga istorie a Cubei. P­E SCURT HAGA 2 (Agerpres). — Ministrul afacerilor interne al Olandei, E. H. Toxopeus, a prezen­tat Camerei deputaţilor un proiect de lege care prevede stabilirea vîrstei alegătorilor la 21 de ani în loc de 23 de ani, cum era pînă a­­cum. MOSCOVA 2 (Agerpres). — Direcţia centrală de statistică din U.R.S.S. comunică îndeplini­rea cu succes a sarcinilor suplimen­tare ale planului la producţia de îngrăşăminte minerale. în Uniunea Sovietică au fost obţinute în anul 1964 aproximativ 25.500.000 tone de îngrăşăminte, ceea ce depăşeş­te cu 5.500.000 producţia anuală din 1963. COPENHAGA 2 (Agerpres). — Pe șantierele navale din Dane­marca a fost construită pentru U.R.S.S. nava refrigerator „Gulfs­­tream", cu un tonaj de 2.500 tone Noua navă a fost predată Uniunii Sovietice și a plecat din Danemar­ca în prima sa cursă. SOFIA 2 (Agerpres). — Guvernele Republicii Populare Bulgaria şi Republicii Congo (Braz­zaville) au căzut de acord să sta­bilească relaţii diplomatice la rang de ambasade. VARŞOVIA 2 (Agerpres). — Agenţia P.A.P. anunţă că la Ca­­raci a fost semnat un acord de colaborare economică între R. P. Polonă şi Pakistan. STEAUA ROȘIE Adunarea Generală a O.N.U. îşi va relua activitatea la 18 ianuarie NEW YORK 31 (Agerpres). — Adunarea Generală a Organiza­ţiei Naţiunilor Unite şi-a suspen­dat activitatea pînă la 18 ianuarie. Această hotărîre a fost adoptată în şedinţa din după-amiaza zilei de 30 decembrie, după ce a fost re­glementată problema alegerii unui alt stat în locul Marocului, al că­rui mandat în Consiliul de Secu­ritate a expirat la sfîrşitul anului 1964. După mai multe consultări neoficiale şi scrutine, Iordania şi Mali au căzut de acord să-şi îm­partă mandatul de doi ani, fiecă­reia revenindu-i să fie reprezentată în Consiliul de Securitate cîte un an. Iordania a obţinut majoritatea necesară numai după ce, pe baza unei înţelegeri — practicată de altfel şi în trecut la O.N.U. — s-a căzut de acord asupra împărţirii mandatului. In legătură cu problemele finan­ciare, Adunarea Generală a O.N.U. a dat mandat secretarului general U Thant să reconsidere bugetul, urmînd ca în 1965 cheltuielile să nu depăşească pe cele din 1964. Adunarea Generală a adoptat propunerea ca Conferinţa pentru comerţ şi dezvoltare să devină un organ permanent al O.N.U. Potri­vit propunerii făcute, ea urmează să se întrunească la fiecare trei ani. Rezoluţia Consiliului de securitate cu privire la situaţia din Congo NEW YORK (Agerpres). — La 30 decembrie, Consiliul de Securitate a adoptat cu 10 voturi şi o abţinere (Franţa) proiectul co- I­mun de rezoluţie al Coastei de Fildeş şi Marocului cu privire la situaţia din Congo cu amendamen­tul prezentat de U.R.S.S. la cererea celor 18 ţări africane — iniţiatoa­rele convocării Consiliului de Secu­ritate. „Consiliul de Securitate — se spune în rezoluţie — subliniind cu nelinişte înrăutăţirea situaţiei în Republica Congo, regretînd eveni­mentele care au avut loc în aceas­tă ţară, convins că rezolvarea pro­blemei Congoului depinde de paci­ficarea naţională şi restabilirea or­­dinei sociale, amintind rezoluţiile Adunării Generale şi Consiliului de Securitate în această problemă, avînd în vedere eforturile Organi­zaţiei Unităţii Africane îndreptate spre acordarea de ajutor guvernu­lui Republicii Congo şi celorlalte grupări politice din Congo pentru a găsi mijlocul de reglementare paşnică a divergenţelor lor. 1. — Propune tuturor statelor să se abţină de la amestec sau să înceteze amestecul în treburile in­terne ale Congoului; 2. — Adresează chemarea de încetare a focului în conformitate cu rezoluţia Organizaţiei Unităţii Africane din 10 septembrie 1964; 3. — Consideră că potrivit re­zoluţiei Organizaţiei Unităţii Afri­cane din 10 septembrie 1964, mercenarii trebuie să fie rechemaţi de urgenţă din Congo. 4. — Cere Organizaţiei Unităţii Africane să-şi continue eforturile în vederea organizării ajutorării guvernului Republicii Congo pen­tru realizarea pacificării naţionale, potrivit rezoluţiei Organizaţiei Uni­tăţii Africane din 10 septembrie 1964; 5. — Roagă toate statele să a­corde Organizaţiei Unităţii Africa­ne ajutor în îndeplinirea acestei sarcini; "­­....... ....­­6. — Roagă Organizaţia Unită­ţii Africane, în conformitate cu ar­ticolul 54, să ţină la curent Con­siliul de Securitate cu toate acţiu­nile pe care le va întreprinde în cadrul acestei rezoluţii; 7.­­ Propune secretarului gene­ral al Organizaţiei Naţiunilor Uni­te să urmărească evoluţia situaţiei din Congo şi să prezinte Consiliu­lui de Securitate un raport la mo­mentul oportun. A IX-a aniversare a independenţei Sudanului KHARTUM­­ (Agerpres). — La 1 ianuarie s-a sărbătorit la Khartum a IX-a aniversare a inde­pendenţei Sudanului. Cu această ocazie, în capitala ţării a avut loc, în prezenţa primului ministru su­danez, Serr El-Khatim El-Khalifa, şi a altor personalităţi oficiale, o pa­radă militară. Luînd cuvîntul la ceremonie, pri­mul ministru a vorbit despre reali­zările înfăptuite în Sudan în pe­rioada de la dobîndirea indepen­denţei. El a subliniat importanţa lichidării regimului militar şi a instaurării unui guvern civil în Su­dan. în ce priveşte politica externă a ţării El-Khalifa, s-a referit la poziţia Sudanului de condamnare a inter­venţiei străine în Congo şi a imixtiunii în afacerile interne ale altor ţări africane. După alegerile din Nigeria LAGOS (Agerpres).­­ Potrivit cifrelor publicate la La­gos, partidul de guvernămînt A­­lianţa Naţională Nigeriană (N.N.A.), de tendinţă conservatoare, care grupează şapte partide reprezen­­tînd în special nordul Nigeriei, a obţinut o importantă majoritate în parlamentul ţării în urma alegerilor generale din această săptămînă. A­­lianţa Naţională a obţinut 173 de locuri din cele 312 cîte numără Camera reprezentanţilor, în timp ce partidul de opoziţie ,Marea Alian­ţă Progresistă Unită (U.P.G.A.) şi-a adjudecat doar 32 de locuri. LAGOS 2 (Agerpres). — Corespondenţii din Nigeria ai a­­genţiilor de presă relevă existenţa unei „atmosfere de gravă criză politică, riscînd să pună în pericol unitatea ţării". Partidul de opozi­ţie, Marea Alianţă Progresistă Unită (U.P.G.A.) a dat publicităţii o de­claraţie în care face cunoscut că nu va recunoaşte nici un guvern alcătuit în urma alegerilor de la 30 decembrie pe care, după cum se ştie, acest partid le-a boicotat. Declaraţia subliniază că recentele alegeri s-au desfăşurat în mod frau­dulos. In plus, un mare număr de cetăţeni, în special din regiunile în care U.P.G.A. se bucură de o mare influenţă, nu s-au prezentat la vot. Preşedintele republicii, Azikiwe, a refuzat, după cum se ştie, să-i încredinţeze lui Tafawa Balewa, li­derul Alianţei Naţionale Nigeriene, sarcina de a alcătui noul guvern. -------po------­ Declaraţiile premierului Lester Pearson OTTAWA (Agerpres). — Lester Pearson, primul ministru al Canadei, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că ţara sa a fost invitată să participe la o conferinţă restrînsă a N.A.T.O. în problema constituirii forţelor nu­cleare multilaterale, care va avea loc, probabil la Haga, la sfîrşitul lunii ianuarie. Convocarea acestei conferinţe a fost iniţiată de S.U.A., Anglia, Germania occidentală, Ita­lia şi Olanda, după ce la sesiunea din decembrie 1964 a Consiliului ministerial N.A.T.O. s-au manifestat contradicţii serioase între membrii N.A.T.O. în privinţa creării forţe­lor nucleare ale N.A.T.O. Pearson a subliniat că la conferinţă vor fi examinate diferitele puncte de ve­dere asupra forţelor nucleare mul­tilaterale şi că ea va avea un ca­racter consultativ. Aspect din oraşul Kişi (R. P. Chineză). Duminică 3 ianuarie 1965, în sala de sport a Grupului şcolar comercial din Tg.-Mureş, asociaţia sportivă „Comerţul" organizează primul concurs de tenis de masă al anului. întrecerile încep la orele 9 dimineaţa şi se vor desfăşura in­dividual, cu participarea tuturor asociaţiilor sportive din oraş, in­­scrierile se vor face la faţa locu­lui. în zilele de 6, 7 şi 8 ianuarie 1965, la Braşov se va organiza fa­za de zonă a concursului republi­can pentru centrele de copii la te­nis de masă. La întreceri participă reprezentanţii regiunilor Hunedoa­ra, Braşov şi Mureş-Autonomă Ma­ghiară. O nouă staţiune ştiinţifică la Polul Nord MOSCOVA 2 (Agerpres).­­ La începutul primăverii, pe o banchiză în derivă din bazinul po­lar central va fi creată staţiunea ştiinţifică în derivă „Polul Nord- 14". Colaboratorii noii staţiuni vor studia natura bazinului Arctic din regiunea situată la nord de insula Vranghel. La Binh Gia continuă luptele SAIGON 2 (Agerpres).­­ Agenţiile de presă anunţă că în localitatea Binh Gia, care de o săp­­tămînă se află în mîinile patrioţi­lor sud-vietnamezi, continuă lup­tele. în urma insucceselor din ul­timele zile, în ziua de 1 ianuarie, de pe bordul elicopterelor america­ne au fost lansate două batalioane de paraşutişti, plus arme şi muni­ţii. Considerînd dificilă situaţia, oraşul Binh Gia, aflîndu-se numai la 65 km de Saigon, generalul Nguyen Khanh, comandantul şef al forţelor armate sud-vietnameze, s-a deplasat personal la faţa locu­lui. Sîmbătă dimineaţa, luptele din acest oraş continuau, dar, în ciuda artileriei şi zecilor de bombardiere antrenate în luptă, patrioţii con­tinuau să-şi menţină poziţiile. LEOPOLDVILLE 2 (Agerpres). — Printr-un decret prezidenţial, alegerile legislative din Congo (Leopoldville), care fuseseră pro­gramate pentru 1 februarie, au fost amînate cu 45 de zile, se spu­ne în comunicatul oficial dat pu­blicităţii la 1 ianuarie. Alegerile vor avea deci loc între 17 şi 31 martie. Această amînare, subliniază comunicatul, a fost determinată „de dificultăţi de ordin material" şi pentru a permite „asigurarea unei desfăşurări normale a alegeri­lor, dînd autorităţilor, candidaţilor şi alegătorilor timpul suficient pen­tru o consultare populară cu ade­vărat democratică". -----------------­ Amânarea alegerilor din Congo (Leopoldville) Cinema DUMINICĂ, 3 IANUARIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Teama. Progresul: filmele Vînătoarea şi Griji. Steagul roşu: filmul Viaţă particulară. Tineretului: filmul M-am îndrăgostit la Copenhaga. Muncitoresc: filmul Banda de Iaşi. Flacăra: filmul Primul troleibuz. Casa de cultură a sindicatelor: fil­mul Ivailo. LUNI, 4 IANUARIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Şapte ani de căsnicie. Progresul: filmul judecătorul de minori. Steagul ro­şu: filmul Doi în stepă. Tineretu­lui: filmele Locotenent Cristina şi Drama Ciocîrliei. Muncitoresc: fil­mul întuneric în plină zi. Flacăra: filmul Păpuşile nid. Casa de cul­tură a sindicatelor: filmul Ivailo. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Domnul Topaze. Luduş — Flacă­ra: filmul Domnul Topaze. Miercu­rea Ciuc — Harghita: filmul Limu­zina neagră. Odorhei — Muncito­resc: filmul Viaţă particulară. Re­ghin — Patria: filmul Doi colonei. Victoria: filmul Uraganul. Tîrnă­­veni — Melodia: filmul încurcă­tură blestemată. Topliţa: filmul Kozara. Teatru Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia romînă, prezintă dumincă, la orele 15,30 comedia „Judecata", de Teodor Roşca, iar la orele 20, comedia tragică „Domnişoara Nas­­tasia" de C. M. Zamfirescu. ★ In organizarea Teatrului de stat din Tg.-Mureş, luni, la orele 20, va fi prezentat un spectacol de va­rietăţi intitulat „Luna veseliei". ★ Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş secţia maghiară, prezin­tă duminică, la orele 11 şi 16, „Poveste din pădure". ★ Studenţii Institutului de teatru din­ Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, duminică, la orele 20, „Romeo şi Julieta" de Shakespeare. t­eleviziuna DUMINICA, 3 IANUARIE 19.00 •— Jurnalul televiziunii; 19.10 — Pentru copii şi şcolari; 20.10 — Mozaic muzical, în în­cheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Universitatea populară La Casa de educaţie sanitară, luni, la orele 18, î­n cadrul cursu­lui „Cunoştinţe medicale", va fi ţinută o expunere intitulată „Struc­tura chimică a organismului: gră­simi, vitamine". Conferenţiar: dr. Eugen Medi, şef de lucrări. La casa de cultură a sindicate­lor (sala nr. 6), luni, la orele 18 în cadrul cursului „Geografia econo­mică şi politică a lumii", va fi ţi­nută expunerea cu titlul „Condiţii­le şi resursele naturale ale Asiei". Conferenţiar: Kacsó Ödön, profe­sor. @ RADIO LUNI, 4 IANUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate. Măsuri pentru obţinerea le­gumelor timpurii; 9,35 — Muzică din operete şi comedii muzicale; 11,00 — Muzică uşoară; 11,30 — Melodii populare; 13,10 — Muzi­că populară; 14,30 — Vreau să ştiu; 15,35 — Muzică uşoară ro­­mînească; 16,32 — Muzică popu­lară; 17,15 — Muzică de estradă; 17,40 — Tinereţea ne e dragă; 18,15 — Revista economică Radio; 18,35 — Tangouri; 18,50 — Cine ştie cîştigă; 19,30 — Din comoara folclorului nostru; 19,46 — Muzi­că uşoară; 21,15 — Muzică de dans; 22,15 — Muzică uşoară. Programul II: 8,35 — Melodii populare; 9,20 — Muzică de es­tradă; 10,00 — Muzică din ope­rete; 12,06 — Muzică uşoară; 12,30 — Cîntece şi jocuri popu­lare; 13,58 — Arii şi duete din operete; 15,05 — Muzică uşoară romînească; 15,30 — Pagini din opere comice; 16,00 — Muzică ușoară; 17,10 — Muzică populară; 19,05 — Doine și jocuri populare; 19,30 — Jurnalul satelor; 20,40 — Melodii distractive. •k TG.-MUREȘ. 5—5,30 în limba romînă. Melodii distractive — Din activitatea Consiliului agricol raional Ciuc — Jocuri populare. 5,30—6 în limba maghiară: Muzi­că uşoară — Spicuiri din planuri­le de producţie pe noul an — Rapsodie pentru orchestră populară de Hubesz Valter. 14,30—15 în limba maghiară: Jurnalul cores­pondenţilor din întreprinderi — Cîntă orchestra de muzică popu­lară Muszka Sándor — Ghid cul­tural. 17—17,30 în limba romî­nă. Jurnal de luni — Sport — Fragmente din operete. 17,30— 18,30 în limba maghiară — Din săptămînă-n săptămînă — Prelu­crări de folclor — Sport — Muzi­că de dans. Cum va fi vremea ? Timpul probabil. Vreme schim­bătoare, cu cerul mai mult acope­rit, favorabil precipitaţiilor sub for­mă de ninsoare, local lapoviţă. Temperatura în general staţionară, noaptea coboară pînă la minus 10 şi minus 12 grade în raioanele Topliţa, Gheorghieni, Ciuc şi pînă la minus 4 şi minus 5 grade în rest; ziua temperatura oscilează între minus 4 şi 0 grade. Vînt cu intensificări temporare din sud­­vest și vest. Locul polei și depu­nere de chiciură. n­­ir Vizita în S.U.A. a tovarăşului Corneliu Mănescu WASHINGTON 2. — Trimisul special Agerpres, I. Gălăţeanu, transmite: Vizita prin S.U.A. a ministrului afacerilor externe al R. P. Române, Corneliu Mănescu, însoţit de Mir­­cea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Vasile Pun­­gan, director în Ministerul Aface­rilor Externe, a luat sfîrşit. Ultima zi a fost consacrată vizitării compa­niei de electricitate Cosolitated Edison, una din cele mai mari din S.U.A. Joi dimineaţa, oaspeţii au făcut o vizită la sediul din New York al acestei companii. Otto Manz, vicepreşedinte executiv, a prezentat oaspeţilor aspecte ge­nerale ale activităţii companiei. Uzinele ei produc 24 miliarde KWh anual. în afară de electrici­tate, livrările de abur şi gaz metan constituie principale surse de veni­turi ale companiei. în cursul după-amiezii a fost vizitată uzina atomo-electrică In­dian Point, de lîngă New York. Construirea uzinei a început în a­­nul 1957 și a fost dată în exploa­tare în 1962. LOTO-CENTRAL La tragerea Loto-Central din sea­ra zilei de 1 ianuarie 1965, au fost extrase următoarele numere : 58, 85, 71, 28, 47, 55, 31, 34, 19, 30. Suplimentar: 66, 53, 8. Tragerea în obiecte, excursii şi bani : I — 57, 51, 40. II — 58, 72, 35. III — 44, 85, 50. IV. — 7, 41, 15, 57. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 2. Telefoane 26.88, 26.89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. 1­0 . Tiparul : întreprinderea poligrafică Tg-Mureş. Comanda 56. V — 62, 32, 18, 49. VI — 76, 61, 38, 56. VII — 8, 87, 54, 79. VIII — 12, 79, 14, 7, 50. IX — 35, 67, 9, 70, 84. X — 7, 15, 6, 19, 40. XI — 65, 43 , 42, 52, 75. XII — 7, 76, 40, 69, 17. XIII — 42, 10. XIV — 44, 49. Fond de premii : 3.677.901 lei.

Next