Steaua Roşie, februarie 1965 (Anul 17, nr. 26-49)

1965-02-02 / nr. 26

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 26. (2.141) Marţi, 2 februarie 1965 4 pagini, 25 bani LUNA CÂRŢII LA SATE La fel ca în anii precedenţi, şi în februarie a. c. va avea loc „Luna cărţii la sate". Această sărbătoare tradiţională a cărţii constituie o nouă dovadă grăitoare a grijii par­tidului şi guvernului faţă de ridica­rea nivelului cultural al oamenilor din mediul rural, şi în general, faţă de răspîndirea culturii la sate. Atenţia deosebită acordată popu­larizării şi difuzării cărţii, ce-şi găseşte expresia în or­ganizarea „Lunii cărţii la sa­te", constituie în acelaşi timp recu­noaşterea şi accentuarea rolului cărţii politice, profesionale şi bele­tristice. In perioada 1949—1964 s-au editat în ţara noastră peste 37.000 de volume, într-un tiraj de aproape 505 milioane exemplare. Numai între anii 1960 şi 1963, au apărut 9.172 titluri de cărţi politi­ce, tehnice şi beletristice, într-un tiraj de 124.522.000 exemplare. In Romînia burghezo-moşierească, în decurs de 60 de ani ediţiile ope­relor lui Eminescu abia au atins un tiraj de 100.000 de exemplare, in timp ce în anii puterii populare, numai între 1950 şi 1964, operele marelui poet român au apărut în peste 1.500.000 de exemplare. In aceeaşi perioadă, operele lui I.L. Caragiale au fost editate tot în 1.500.000 de exemplare, iar tirajul operelor lui M. Sadoveanu se apropie de 4 mi­lioane exemplare. Aceste cifre sînt dovezi incontestabile ale preţuirii moştenirii literare progresiste şi ale dragostei şi interesului crescînd pe care le manifestă poporul nostru faţă de creaţiile titanilor literaturii noastre. Acelaşi interes îl manifestă citi­torii şi faţă de creaţiile literare con­temporane. Astfel, numai între 1960—1963, au apărut 750 titluri de cărţi din operele scriitorilor noş­tri contemporani, într-un tiraj de aproape 10 milioane exemplare. Din anul 1954 şi pînă la începutul anului trecut, operele lui Tudor Arghezi au fost editate în aproape 800.000 de exemplare. Editarea cărţilor politice, tehnice şi beletristice într-un tiraj atît de m­are a asigurat condiţiile pentru ca tezaurul culturii române şi uni­versale, cuceririle ştiinţei şi tehni­cii în continuă dezvoltare, să de­vină accesibile poporului munci­tor. O contribuţie însemnată aduc la aceasta, prin bogatul lor fond de cărţi, bibliotecile săteşti şi co­munale, precum şi reţeaua vastă de difuzare a cărţii din­­mediul rural. Anul trecut, în comunele şi sa­tele regiunii noastre au funcţionat 33 librării şi standuri de cărţi. La popularizarea şi difuzarea cărţii şi­­au dat contribuţia şi cele 300 de secţii de librărie din cadrul maga­zinelor cooperatiste. De asemenea, la munca de popularizare a cărţii au participat aproape 600 de difu­­zori voluntari, precum şi specialiştii din agricultură. Ca un rezultat al activităţii lor, anul trecut s-au în­registrat rezultate frumoase în di­fuzarea cărţii. Astfel, populaţia sa­telor a cumpărat cărţi în valoare de 3 milioane lei, sumă care de­păşeşte cu circa 500.000 Iei pe cea din anul 1963. Unul din obiectivele principale ale lunii cărţii la sate este dezvol­tarea pe mai departe a rezultatelor obţinute în domeniul popularizării şi difuzării cărţii. Mase tot mai largi de oameni ai muncii de la sate vor fi atraşi la lectură, vor în­drăgi cartea, ceea ce va constitui, fără îndoială, o nouă contribuţie la ridicarea nivelului lor cultural, la îmbogăţirea cunoştinţelor lor pro­fesionale. Manifestările care vor fi organizate cu prilejul lunii cărţii vor urmări tocmai aceste obiective. La căminele culturale, în şcoli, la biblioteci, vor fi organizate şe­zători literare, conferinţe despre li­teratură, mai cu seamă despre căr­ţile al căror conţinut interesează direct membrii cooperativelor agri­cole de producţie. Specialiştii din agricultură vor vorbi oameni,or mnunci­ de la sate despre felul cum pot fi valorificate în practică cu­noştinţele referitoare la cultivarea pămîntului şi la creşterea animale­lor. De asemenea, vor fi recoman­date cărţile de specialitate şi bro­şurile care dau răspuns la proble­mele cotidiene ridicate de practica agricolă. Bibliotecile şi librăriile să­teşti vor organiza expoziţii şi stan­duri de cărţi, în cadrul cărora vor fi prezentate noutăţile. De aseme­nea, se va cere părerea cititorilor în legătură cu planurile editoriale. Intîlnirile cu scriitorii şi cu re­dactorii editurilor s-au bucurat în­totdeauna de o mare popularitate. Cu prilejul lunii cărţii la sate vor fi organizate 15 asemenea întîlniri, la Lunca de Sus şi Lunca de Jos, Praid, Valea Largă, Ibăneşti, Corund şi în alte comune. Auto-librăria Uniunii regionale a cooperativelor de consum se va deplasa în această perioadă în nu­meroase comune şi sate, precum şi în exploatările forestiere, cu un bogat stoc de cărţi, printre care multe noutăţi. In aceste zile, colectivele depo­zitelor raionale de cărţi vor depu­ne eforturi susţinute pentru apro­vizionarea corespunzătoare a libră­riilor şi magazinelor cooperatiste cu cărţi politice, tehnice şi bele­tristice. Comitetele raionale de cultură şi artă, conducătorii căminelor cultu­rale săteşti, au întocmit programul­­manifestărilor care vor avea loc în cadrul lunii cărţii la sate. Succesul acestei acţiuni depinde în bună măsură de felul cum îşi vor orga­niza munca unităţile însărcinate cu popularizarea şi difuzarea cărţii. Organizaţiile de partid din comu­ne şi sate vor trebui să antreneze organizaţiile de masă, instituţiile culturale şi cadrele didactice la or­ganizarea în bune condiţii a tutu­ror acţiunilor din cadrul „Lunii cărţii la sate". Să se urmărească, ca manifes­tările programate cu acest prilej să se soldeze cu reuşită deplină, ca numărul cititorilor să crească verti­ginos, iar cartea să pătrundă în cît mai multe cămine, contribuind la obţinerea de noi succese în acti­vitatea prodigioasă a oamenilor muncii de la sate, pentru înflorirea scumpei noastre patrii socialiste. -¡o ®o- In zilele noastre, cînd progresul tehnic nu cunoaşte limite, rolul cărţii tehnice creşte într-un ritm nestăvilit. La îndemîna muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor stau biblioteci bine înzes­trate, din care nu lipseşte nici o lucrare mai importantă din lite­ratura de specialitate. In fotografie: aspect de la biblioteca tehnică din cadrul Com­binatului chimic din Tîrnăveni. Expoziţie de cărţi tehnice La Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş s-a deschis o expo­ziţie de cărţi tehnice, intitulată „Cartea tehnică în sprijinul produc­ţiei". Cu prilejul deschiderii expo­ziţiei, ingineri din marile întreprin­deri tîrgumureşene au prezentat ce­le mai noi cărţi tehnice din dome­niile construcţii de maşini, cons­trucţii şi montaj, din industria fo­restieră etc. Vizitatorii expoziţiei primesc explicaţii şi lămuriri des­pre cărţile tehnice noi apărute. in numărul de azi: — Propuneri de candidaţi ai F.D.P. (pag. a 2-a) — Sport (pag. a 2-a) — Oraşele şi satele noastre tot mai bine gospodărite (pag. a 3-a) — Calitatea reparaţiilor în cen­trul atenţiei (pag. a 3-a) IN ANGAJAMENTE INSUFLEŢITOARE ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE ANUL 1965 Uzinele de fier din VlăhiţaFontă peste plan Fonta şi piesele realizate de Uzi­nele de fier Vlăhiţa sînt cunoscute în zeci de întreprinderi metalurgice din ţară. Calitatea acestora a adus o faimă bună muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor acestui im­portant obiectiv industrial din re­giunea noastră. Pe baza experienţei pozitive, a descoperirii şi valorifică­rii de noi rezerve de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan pe anul 1965, colectivul uzi­nei s-a angajat să îmbunătăţească calitatea produselor şi să dea peste prevederile planului: • 1.400.000 lei la producţia globală; • 2.000.000 lei la producţia marfă; Ceea ce reprezintă: 9 250 tone de fontă; 9 200 tone piese turnate din fontă; 9 120 tone cocs economisit şi altele. Din care pînă la 1 Mai: 9 400.000 lei la producţia glo­bală; 9 450.000 lei la producţia marfă. Pentru îndeplinirea angajamente­lor luate a fost antrenat în întrece­re întreg colectivul de muncitori, tehnicieni şi îngineri şi întocmit un plan de măsuri tehnico-organi­­zatorice, care cuprinde printre al­tele: introducerea unei benzi trans­portoare deasupra gurii de încărca­re a furnalelor, ceea ce va permite încărcarea simultană a celor două furnale; procurarea și darea în ex­ploatare în cadrul turnătoriei a 4 mașini automate de format; me­canizarea preparării nisipurilor de formare prin dotarea turnătoriei cu 2 amestecătoare şi o maşină de preparat nisip; iniţierea a 4 cursuri de ridicare a calificării pentru strun­gari, turnători, furnalişti şi persona­lul din cadrul serviciului control tehnic de calitate şi altele. Măsuri concrete — confecţii de calitate Muncitorii şi tehnicienii de la Fabrica de confecţii din Odorhei, cu prilejul analizei cifrelor de plan pe anul 1965 s-au angajat ca în anul acesta să îmbunătăţească cali­tatea lucrărilor şi să dea peste plan: • 500.000 Iei la producţia glo­bală • 500.000 lei la producţia marfă 9 100.000 lei economii la pre­ţul de cost 9 100.000 lei beneficii. Din care pînă la 1 Mai: 9 200.000 Iei la producţia glo­bală 9 200.000 lei la producţia marfă • 30.000 lei economii la preţul de cost • 30.000 lei beneficii. In vederea îndeplinirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate, în planul M.T.O. s-au prevăzut printre altele: centralizarea finisaju­lui confecţiilor; introducerea a 13 maşini noi de călcat; procurarea şi darea în exploatare a 5 rifuziii noi de cusut nasturi; dotarea sec­ţiei croit cu 4 aparate pentru tăiat capătul șpanului și altele. Conveierul verde în discuţia specialiştilor A intrat de acum în practica consiliilor agricole regional şi ra­ionale de a pune periodic în dis­cuţia specialiştilor o serie de pro­bleme la ordinea zilei, legate de buna desfăşurare a procesului de producţie în diferite sectoare de activitate. O astfel de discuţie, sau mai bine-zis, consfătuire, a fost organizată, zilele trecute,­de către consiliul agricol regional — secţia de creştere a animalelor — unde s-a dezbătut cu specialiştii din mai multe cooperative agricole, proble­ma organizării raţionale a conveie­­rului verde. Conveierul verde este sistemul de organizare a bazei furajere prin care se asigură hrănirea animalelor (şi în special a vacilor de lapte) cu nutreţuri verzi şi suculente, fără în­trerupere, din primăvară pînă în toamnă. Practica anilor trecuţi a arătat că lipsa furajelor verzi , şi suculente, în special la începutul primăverii şi la sfîrşitul verii, este cauzată de slaba organizare a con­­veierului verde sau din lipsa lui intr-o serie de cooperative agrico­le. Acest fapt atrage după sine şi scăderea producţiei de lapte în a­­ceste perioade. lată de ce, consfă­­­tuirea organizată pe această temă, acum la început de an, a fost bine venită. Inginerii din cooperativele agri­cole au urmărit cu această ocazie rezultatele cercetărilor de la Sta­ţiunea experimentală Tg.-Mureş, privind organizarea conveierului verde, calităţile diferitelor plante din cadrul conveierului, cît şi suc­cesiunea lor. Gall Ödön, inginer cu baza furajeră la Consiliul agricol raional Odorhei, a demonstrat ce­lor prezenţi prin diferite scheme şi tabele, modul de organizare a celor trei tipuri de conveier în condi­ţii locale diferite. Astfel, el a scos in evidenţă faptul că conveierul verde natural se bazează pe folo­sirea diferitelor tipuri de păşuni şi fîneţe naturale, în special din zona de munte; conveierul verde artifi­cial se bazează pe folosirea plante­lor furajere cultivate (secară, bor­­ceag, porumb, lucernă etc.), iar pentru conveierul mixt se folosesc atît păşunile şi fîneţele, cît şi plan­tele cultivate. In funcţie de zona în care se găseşte unitatea se vor folosi şi aceste tipuri de conveier. De un real folos pentru îmbogăţi­rea cunoştinţelor specialiştilor mu­reşeni, în direcţia organizării bazei furajere, au fost şi expunerile ţinu­te la această consfătuire de către profesorii universitari Viorel Po­­pescu şi Virgil Haţeganu, de la In­stitutul agronomic din Cluj. Ioan Oltean, inginer-şef la Trustul Gostat, a împărtăşit celor prezenţi la consfătuire din bogata experien­ţă a G.A.S. în organizarea conveie­rului verde. Vorbitorul a arătat că in cadrul conveierului verde, gos­podăriile de stat şi-au îndreptat a­­tenţia spre cultivarea unor supra­feţe mari cu lucernă, plantă care asigură la o singură coasă peste 10.000 kg masă verde la ha. Pe te­renurile mai sărace, situate în pan­tă, unde trifoiul şi lucerna nu dau rezultate bune, gospodăriile de stat au extins pe mari suprafeţe cultura sparcetei, care dă 50.000—60.000 kg masă verde la ha. Intr-un viitor apropiat G.A.S. vor extinde cultura sparcetei pe o suprafaţă de peste 3.000 ha teren nemecanizabil. Gu­liile furajere, varza şi morcovii cul­tivaţi în cultură dublă în cadrul conveierului aduc sporuri mari la producţia de lapte. Gospodăria de stat din Sîncrai, de pildă, numai prin introducerea în hrana vacilor a verzei, morcovilor şi guliilor a reu­şit să sporească producţia de lapte pe vacă furajată cu peste 4 I pe zi. Exemplul gospodăriilor de stat care, prin asigurarea furajelor verzi şi suculente în tot timpul anului, au reuşit să realizeze peste 3.000 l lapte pe vacă furajată, va trebui ur­mat în viitor şi de către cooperati­vele agricole. Din cele discutate la consfătuire, cît şi din concluziile trase de tov. dr. Emil Păsat, şeful secţiei de creştere a animalelor, s-au desprins o serie de sarcini urgente în vede­rea organizării unei temeinice baze furajere. Mai întîi se cere din partea ingi­nerilor agronomi să acorde o mar­ e. GABOR (Continuare în pag. a 2-a) NOI CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE IN ORAŞUL REŞIŢA. (Foto: AL. IONESCU — Agerpres) Sortare mai bună In urma unei ample analize asupra rezultatelor obţinute în perioada anilor trecuţi, colec­tivul de la întreprinderea „Vin­­ah­oo!" a studiat posibilităţile existente pentru o sortare mai bună a băuturilor şi o îmbute­­liere perfectă. O dată cu dezbaterea cifrelor de plan pe 1965 colectivul de aici s-a angajat să realizeze pes­i­te plan:­­9 300.000 lei la producţia globală 9 200.000 lei la producţia marfă 9 100.000 lei la economii 9 100.000 lei la beneficii Din care pînă la 1 Mai: 9 100.000 lei la producţia globală 9 70.000 lei la producţia marfă 9 40.000 lei la economii 9 40.000 lei la beneficii -o®o-LUPTA IN PANTĂ împrejurimile păreau înmărmu­rite sub nesfîrșita mantie albă, ima­culată. Omătul gros dădea imensu­lui tablou natural un iz sobru, mo­numental și proaspăt. Sub cuşma de nea, genele brazilor au rămas burate de peste noapte. Fierul se lipea de palmă. Era un ger în va­lea Mureșului... In gara din Topliţa, obişnuitul flux şi reflux de ceferişti din orele predării schimbului avea o nuanţă aparte. Se întîmplase ceva. Cefe­riştii păreau neliniştiţi. Erau mai preocupaţi ca de obicei. Pe porta­tivul de linii de oţel, ceva nu era în regulă. Parcă erau prea multe vagoane — staţia era plină. O par­te din ele trebuia să plece, restul urmau să ajungă la punctele de în­cărcare sau descărcare. La ora sta­bilită, impiegatul de mişcare Con­stantin Cojocaru a preluat serviciul de la confratele său Augustin Şuş­­man. Totuşi, Şuşman nu a plecat. Ce se întîmplase? A fost anulat un tren local de marfă. Vagoanele pentru el aşteptau de cîteva ore în gară, la Topliţa. Stăteau. Timpul se scurgea văzînd cu ochii. Şi, pentru ceferişti, timpul înseamnă aur. Va­goanele n-au voie să amorţească pe linii. Ele sînt făcute să circule cît mai repede. Dar mărfurile din ele? Să ajungă cît mai urgent la destinaţie şi în cele mai depline condiţii de siguranţă. Şuşman nu vroia să plece acasă, nici în ruptul capului. Spera. Ştia el ce ştia. Se consulta mereu cu Cojocaru. Aştep­ta momentul. Şi, iată, sosise trenul mult aşteptat! Venise Coga! Din­­tr-o privire, cei doi impiegaţi au măsurat trenul lui Coga, în toată lungimea lui. Trenul local 4.898 în direcţia Cheorghieni a intrat în ga­ră cu tonaj apropiat de cel admis. Ce era de făcut? Impiegaţii au făcut un calcul. Dacă mecanicul Coga ar adăuga vagoanele din gară, ar în­semna un tonaj sporit — un plus, de aproape 500 de tone. Cam unul pe aşa un urcuş, pe aşa vreme. — Să vedem ce spune Coga — şi-a zis Cojocaru, îndreptîndu-se spre locomotivă. După cîteva minute, trenul avea cale liberă pînă în staţia Cheor­ghieni. Locomotiva lui Coga a pus şirul lung de vagoane în mişcare îndrăzneţul mecanic a luat o hotă­­rîre mare. De altfel, tînărul comu­nist Remus Coga este foarte dîrz Cînd ia o hotărîre şi-o pune 1a suflet. Şi, niciodată nu se pripeşte Intîi gîndeşte, calculează şi apoi se angajează. In Depoul de la Tg.­­Mureş, unde lucrează, de-a lunga traseelor pe care le străbate el este cunoscut ca un om cumpătat, me­canic bun, corect şi lucid în toate acţiunile. Nu întîmplător a fost tri­mis la cursurile speciale de perfec­ţionare pentru locomotivele Diesel­­electrice. ...Alerga locomotiva D. E. 771 pe Valea Mureşului în sus. In gară la Topliţa, la aparate, ceferiştii stă­teau ciorchine. Urmăreau curajoasa cursă. Intre Călăuţaş şi Subcetate, trenul a parcurs distanţa în timpul reglementar. Urma traseul cel mai greu — Ditrău — Cheorghieni. Lo­comotiva lui Coga continua să a­­lerge. Lupta în pantă era cîștigată. Herghelia de cai putere era în mîini bune. Viteza nu trebuia să scadă sub o anumită limită. Trenul era lung și o viteză sub limita minimă putea avea urmări neplăcute. Dar Coga avea grijă. Trenul, cu aproa­pe 500 de tone peste sarcina obiș­nuită, a ajuns cu bine la Gheor­ghieni. In două scrisori recente, cores­pondenţii noştri voluntari AUREL MARC şi IOAN ŞAIGU ne roagă să-i transmitem mecanicului Remus Coga felicitările calde ale tuturor feroviarilor din gara Topliţa. Le sa­tisfacem cu plăcere dorinţa... P. COZMEANU

Next