Steaua Roşie, martie 1965 (Anul 17, nr. 50-76)
1965-03-02 / nr. 50
Proletari din toate ţările, unitî-vâ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 50 (2.165) Marţi, 2 martie 1965 4 pagini, 25 bani Introducerea noului in procesul de producţie - preocupare continuă întreprinderea iemn forestier (flefor) din Tg.-Mureş produce mobilă, binare şi ambalaje folosind ca materie primă cheresteaua, plăcile aglomerate, fibrolemnoase, placajul, panelul şi furnirul. Recepţionarea acestora cu grijă, manipularea şi depozitarea cu atenţie, în condiţiile prescrise, uşurează mult efortul muncitorilor din secţiile croit şi chiar de prelucrare. Se întîmplau cazuri cînd din neglijenţă, plăcile aglomerate, placajele, furnirele erau manipulate şi păstrate necorespunzător, degradîndu-se prin rupere sau fisurare. Remedierea acestora ducea la pierderi însemnate de materiale şi de timp. In vederea preîntîmpînării deficiențelor de acest fel s-au luat mai multe măsuri, printre care: instruirea muncitorilor din depozite; improvizarea din resurse locale a unor încăperi corespunzătoare în care materialul lemnos să fie ferit de intemperii. Tot în acest scop, în depozitele de cherestea au fost luate măsuri ca stivele să fie aşezate pe podvale din beton, la o înălţime de 40—50 cm de la sol şi acopemite cu panouri sau alte materiale. Pentru ca principalele materiale auxiliare să satisfacă tot mai bine cerinţele dictate de procesul de producţie, s-a introdus comandarea acestora numai după ce ele au fost studiate. De pildă, s-a ajuns la concluzia că hîrtia gumată folosită pentru asamblarea furnirelor, cu un gramaj cît mai mic de lipici şi o rezistenţă mare, satisface cerinţele. Astfel, ne-am propus să folosim mai mult hîrtia cu gramaj de 35— 65 gr/mp, la eliminarea căreia de pe suprafaţa pieselor furniruite se obţine o productivitate sporită. Hîrtia mai groasă se imprima în timpul presării în furnir, iar eliminarea ei reclamă șlefuirea furnirului pînă la adîncimea de presare a hîrtiei. In cadrul întreprinderii s-a introdus și se extinde folosirea cleiurilor cu priză rapidă, cum sînt cele realizate pe bază de ureoformaldehidă, aracetul pe bază de policlorură de vinil şi prenadezul pe bază de cauciuc. Dacă pînă nu de mult pentru furniruirea cu cleiuri de origină animală a fiecărei suprafeţe de un metru pătrat era nevoie da 4 ore, din care 20—30 de minute constituia timpul de pregătire, astăzi, folosindu-se cleiul orelit la cald, întreaga operaţie se reduce la cel mult 15 minute, timp după care piesa poate fi introdusă în procesul de producţie Tot în scopul creşterii productivităţii muncii s-a trecut la folosirea unor materiale noi ca de pildă,, lacurile poliesterice la lustruit şi poliuretanul sau cauciucul spongios, la tapiţarea mobilei. Prin introducerea în procesul de producţie a mai multor maşini de frezat cu turaţie sporită, de cepuit, da rindeluit la grosime, de găurit, de turnat lac, de aplicat adezivi şi multe altele, precum şi prin micile mecanizări ale utilajelor mai vechi, a fost posibilă reducerea muncii manuale la execuţia produselor noastre de la 66 la sută cît era în 1960, la 55 la sută la sfîrşitul anului 1964. In vederea executării unor reparaţii de burtă calitate la maşini, în termenele stabilite, întreprinderea, pe baza unui plan, s-a aprovizionat cu piese de scchimb de rezervă ca de pildă: capete de turnat pentru maşinile de turnat lac, plăci din aliaj de aluminiu pentru presele hidraulice, rulmenţi etc. Şi în domeniul fabricării mobilei, la baza realizării exemplare a indicatorilor de plan stă respectarea procesului tehnologic şi a normelor uzuale de fabricaţie. Furniruirea panourilor la presa hidraulică poate fi făcută între placi fixe can mobile. Noi folosim sistemul de presare cu plăci fixe. Aplicarea acestui procedeu cere din partea muncito: VASILF. BOLBOCFANU , inginer șef lallefor Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 3-a) O formaţie a Ansamblului „Ciocîrlia" în turneu prin regiune Activitatea Ansamblului de muzică populară şi dansuri „Ciocîrlia" a Ministerului Afacerilor Interne este cunoscută şi apreciată nu numai în ţară ci şi peste hotare. Mulţi dintre membrii ansamblului au făcut parte din renumita formaţie „Rapsodia romînă" care, peste hotare — în America, Franţa, R.F. Germană, Olanda, R.D. Germană sau ,în Austria — au reprezentat cu cinste bogatul nostru folclor, bogata noastră artă. De aceea, ştirea că o formaţie de muzică populară a acestui ansamblu va întreprinde un turneu în regiunea noastră cu prilejul campaniei electorale pentru alegerile de la 7 martie, a fost primită cu mare bucurie şi satisfacţie. La Gheorghieni ca şi la Păltiniş-Ciuc, la Ciceu, Odorhei, Miercurea-Ciuc, Topliţa, Deda, Brîncoveneşti, Tg.-Mureş, mii de oameni ai muncii au aplaudat înalta măiestrie a grupului de orchestrând de sub conducerea iscusitului dirijor şi violonist Tudor Pană, virtuozitatea dansatorilor în dansurile populare „Suită de pe Someş", „Dans moldovenesc" etc., ca şi vocile pline de farmec, ale soliştilor vocali: Ileana Sărăroiu, Dumitru Constantin sau Maria Păunescu. . Luni, în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş, această formaţie de muzică populară şi de dansuri a Ansamblului „Ciocîrlia" a dat două spectacole care le-a atras admiraţia unanimă a sutelor de tîrgumureşeni nu numai prin robusteţea, optimismul şi vioiciunea fiecărei bucăţi interpretate, dar şi prin înalta măiestrie şi precizie intonaţională şi ritmică de care au dat dovadă toţi membrii formaţiei. Alături de numele pomenite am mai remarcat frumoasa prezentare a programului făcută de Lucica Ştefănescu, pe soliştii instrumentişti Marin Chisăr (fluier), Mihai Mihăiescu (acordeon), Dinu Filip (ţambal), Constantin Botez (clarinet), C. şi a întregului grup de dansatori. Această formaţie de muzică populară şi dansuri a Ansamblului „Ciocîrlia" urmează să mai prezinte spectacole la Sovata, Miercurea- Niraj, Sîngeorgiu de Pădure, Luduș, Iernut, Jidvei și Tîrnăveni. Raioanele regiunii în plină dezvoltare CIUC Casele alegătorului din raionul Ciuc sunt frecventate zi de zi de un număr tot mai mare de cetăţeni. Oamenii muncii studiază cu mult interes Manifestul Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei Populare, Constituţia R.P.R., Legea electorală şi alte materiale ilustrind succesele remarcabile obţinute de poporul nostru muncitor, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, în anii luminoşi ai socialismului. Este studiată amănunţit şi broşura intitulată „Dezvoltarea raionului Ciuc în anii puterii populare", editată de Consiliul regional al F.D.P.. Spicuim pe scurt din cuprinsul acestei broşuri: • In anii puterii populare s-a schimbat complet înfăţişarea raionului. Au luat fiinţă şi s-au dezvoltat cinci importante întreprinderi de interes republican, unităţi ale industriei locale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, în care lucrează peste 8.500 de muncitori. 9 An de an, prin grija partidului şi guvernului nostru, se acordă fonduri de investiţii tot mai mari pentru dezvoltarea industriei din raion. In anul 1964, de pildă, fondul de investiţii s-a ridicat la 125 milioane lei, faţă de 104 milioane lei în 1962 sau 60 milioane lei în anul 1960. Intre anii 1959—1964, producţia globală industrială din raion a crescut de peste 2 ori. In anul 1964 s-a realizat o producţie globală industrială cu 43,3 la sută mai mare decît în anul 1962. Anul trecut, prin munca însufleţită desfăşurată de colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, s-a obţinut o producţie peste plan în valoare de 16 milioane lei. « Anul trecut, în întreprinderile industriale din raion s-au înregistrat 263 propuneri de inovaţii, din care 149 au fost introduse în producţie, prin care s-a realizat o economie de 2 milioane Iei. • Planul productivităţii muncii, în anul 1964, a fost realizat în proporţie de 102,6 la sută. 19 Cele 29 cooperative agricole de producţie din raion obţin an de an rezultate tot mai frumoase în întărirea lor economico-organizatorică, în creşterea producţiei vegetale şi animale, în sporirea veniturilor ţăranilor cooperatori. Valoarea fondului de bază este de aproape 60.000.000 Iei, faţă de 35.600.000 lei în anul 1962. Staţiunea de maşini şi tractoare din Miercurea Ciuc deţinea la sfîrşitul anului 1964, 178 de tractoare fizice, 83 de semănători mecanice, 29 de combine, precum şi un mare număr de alte maşini agricole. 9 In anul 1964, prin aplicarea pe scară largă a metodelor agrotehnice înaintate, 10 cooperative agricole de producţie din raion, printre care cele din Topliţa, Sînmărtin, Caşinul Nou, au realizat producţii medii între 25.000—29.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar. Cooperativa agricolă de producţie din Sînmărtin, la cartofi, pe 340 de hectare, a realizat o producţie medie de 19.000 kg la hectar. 9 Cooperativele agricole de producţie deţin în proprietate obştească 25.000 de bovine, 23.600 de ovine, 3.150 de porcine, faţă de 14.600 bovine, 17.123 ovine şi 2.846 porcine în 1962. 9 In anul 1964, prin unităţile comerţului de stat şi cooperatist s-au vîndut de două ori mai multe mărfuri decît în 1960. . .9 In prezent, în raion funcţionează 4 spitale, 21 circumscripţii sanitare şi un mare număr de case de naştere, înzestrate cu aparatură modernă. De ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii se ocupă 86 de medici şi numeroase cadre medii sanitare. „ Anul trecut, în raion s-au dat în folosinţă 33 noi săli de clasă. In acest an şcolar frecventează şcolile peste 14.000 de elevi, faţă de 6.990 în anul şcolar 1938—1939. Pentru învăţămînt, în anul 1964 s-au alocat 18 milioane de lei. Elevilor din clasele I—VIII li se distribuie anual manuale gratuite în valoare de peste 500.000 lei. „ In raion există 37 de cinematografe, frecventate anual de peste 1 milion de spectatori. Funcţionează şi 43 cămine culturale, două case raionale de cultură, două cluburi de uzină, 62 de biblioteci etc. Numai pentru construirea Casei raionale de cultură din Miercurea Ciuc s-au alocat 5 milioane de lei. Mina Bălan este una din unităţile din raionul Ciuc, care în anii puterii populare a cunoscut o mare dezvoltare. Prin însemnatele fonduri de investiţii alocate de stat pentru cercetările geologice, în scopul descoperirii şi punerii în valoare a resurselor naturale din regiune. Mina din Bălan s-a dezvoltat an de an. Această mină, închisă în timpul celui de-al doilea război mondial, ca neavînd rezerve, a devenit în prezent una din cele mai importante mine din ţară. Faţă de 6.000 tone minereu extras în 1938, în condiţii de muncă grele, astăzi în mina reutilată şi dezvoltată se extrag anual 460.000 tone de minereu. SPRE NOI ÎNFĂPTUIRI ! In sala căminului cultural din Veţca, raionul Tg.-Mureş, s-au adunat peste 200 de cetăţeni. încă înainte de începerea adunării, tovarăşii Dionisie Bartha, candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, Carol Szabó, candidat în alegerile pentru sfatul popular regional şi Sigismund Izsák, candidat în alegerile pentru sfatul popular raional, s-au întreţinut cu alegătorii, au discutat asupra rezolvării propunerilor făcute cu prilejul întîlnirilor şi despre alte probleme ce frămîntă pe cetăţenii din comună. — Bilanţul bogat al celor patru ani care au trecut de la alegrile precedente — a arătat candidatul Dionisie Bartha — constituie un izvor de adîncă satisfacţie şi încredere în viitor pentru toţi cetăţenii ţării noastre. Patria noastră socialistă înaintează cu paşi fermi pe calea progresului economic. Acest lucru este demonstrat de ritmul în care se dezvoltă industria noastră socialistă. La sfîrşitul acestui an, nivelul producţiei industriale va fi de 2,25 ori mai mare decît în 1959, faţă de 2,1 cît prevedeau Directivele Congresului al IIl-lea al P.M.R. Vorbitorul a scos în evidenţă şi succesele de seamă obţinute în regiunea noastră, prin munca însufleţită a oamenilor muncii, romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi. Prin politica înţeleaptă a partidului şi guvernului, regiunea noastră cunoaşte o continuă dezvoltare şi înflorire. In perioada 1951—1964 au fost construite, în regiune, aproximativ 30 de obiective industriale noi, iar altele au fost lărgite şi reutilate. Producţia industrială globală a regiunii a fost în anul 1964 de 10 ori mai mare decît în 1938. In regiune s-au construit două centrale electrice importante, la Fîntînc*le «$? 'preot, care au n mmire importanţă pentru economia naţională. In numele ţăranilor cooperatori, Iosif Toth s-a angajat ca în cinstea alegerilor de la 7 martie să pregătească, temeinic campania agricolă de primăvară, pentru obţinerea în acest an de producții cît mai mari la toate culturile. La 7 martie, alegeri Cânii F.DI. In mijlocul alegătorilor La oraşe şi sate, într-o atmosferă de mare însufleţire, continuă adunările cetăţeneşti şi întîlnirile candidaţilor Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare cu alegătorii. Aceste adunări constituie o puternică manifestare a participării nemijlocite şi entuziaste a oamenilor muncii la dezbaterea şi rezolvarea treburilor obşteşti. Trecînd în revistă marile realizări obţinute în ultimii patru ani, oamenii muncii îşi exprimă hotărîrea de a-şi consacra şi în viitor hărnicia, energia şi priceperea cuceririi, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, de noi culmi pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, al înfloririi patriei noastre dragi, al bunăstării şi fericirii celor ce muncesc. Cu spirit de buni gospodari Sîmbătă după-amiază, în noul cămin cultural din Şiclod, raionul Odorhei, s-au adunat sute de cetăţeni din sat, bărbaţi şi femei, ţineţi şi vîrstnici, pentru a se întîlni cu scriitorul Kovács György, membru al C.C. al P.M.R , candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi cu alţi candidaţi ai F.D.P. Tovarăşul Samuel György, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, candidat în circumscripţia electorală comunală nr 13, a înfăţişat tabloul realizărilor obţinute în ultimii ani în comună. — In 1958, cu sprijinul statului am construit în comună patru săli de clasă. Totodată s-au reconstruit şcolile existente. In anul 1962 a început construirea unui cămin cultural. Anul trecut, la realizarea acestei construcţii au participat 627 de cetăţeni. Ştefan Manga, preşedintele U.R.C.C. Odorhei, candidat în alegerile pentru sfatul popular raional, printre altele, a vorbit despre creşterea continuă a bunăstării oamenilor muncii, oglindită şi în volumul sporit al desfacerilor prin unităţile cooperaţiei. Pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei an de an se construiesc la sate tot mai multe magazine moderne, iar cele vechi se înzestrează cu mobilier nou. Anul trecut, de pildă, pentru dezvoltarea reţelei de desfacere s-au alocat 1.300.000 lei, din care 350.000 lei pentru construirea magazinului din Şklod. Tovarăşul Ludovic Szávay, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Odorhei, candidat în alegerile pentru sfatul popular regional, a scos în evidenţă succesele remarcabile obţinute în regiune, în toate domeniile de activitate. Prin politica înţeleaptă a partidului şi guvernului nostru, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară cunoaşte o continuă dezvoltare şi înflorire. Partidul şi statul nostru au acordat o atenţie deosebită refarcerii patrimoniului forestier, exploatat neraţional şi distrus în trecut. In ultimii 15 ani în regiune s-au executat reîmpăduriri pe o suprafaţă de 60000 de hectare. Condiţiile de muncă şi de viaţă ale muncitorilor din exploatările forestiere s-au îmbunătăţit an de an. Numeroase operaţii în exploatările forestiere se execută azi mecanizat. Vorbind despre dezvoltarea agriculturii, tovarăşul Szávay a scos în evidenţă grija deosebită a partidului şi guvernului pentru asigurarea agriculturii cu tot mai multe tractoare şi maşini agricole, îngrăşăminte chimice etc. Anul trecut, de pildă, cooperativele agricole de producţie din regiune au primit peste 23.000 tone de îngrăşăminte chimice, cantitate ce depăşeşte de două ori pe cea primită în anul 1962. Luînd cuvîntul, scriitorul Kovács György, membru al C.C. al P.M.R., Laureat al Premiului de Stat, a relevat atmosfera de avînt politic cu care masele largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate întîmpină alegerile de la 7 martie. Infăţişînd măreţul tablou al succeselor dobîndite de ţara noastră pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, vorbitorul a subliniat că cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente au fost ani de noi şi remarcabile realizări în industrializarea ţării, în dezvoltarea agriculturii socialiste, înflorirea culturii şi ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Volumul producţiei industriale s-a dublat faţă de 1959, realizîndu-se un ritm mediu anual de creştere de 14,8 la sută, în comparaţie cu 13 la sută prevăzut în planul sesenat. Ritmul în care industria noastră se va dezvolta în anii următori este demonstrat de faptul că numai producţia globală a anului 1965 va reprezenta trei sferturi din întreaga producţie a primului cincinal. Vorbitorul a scos în evidenţă şi succesele de seamă obţinute în întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producţie, în creşterea producţiei de cereale, a numărului de animale şi a productivităţii acestora. Votul dat la 7 martie candidaţilor Frontului Democraţiei Populare va exprima hotărîrea oamenilor muncii de a lupta pentru obţinerea de noi şi noi succese în lupta pentru realizarea sarcinilor puse în faţă de către partid şi guvern, pentru înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Populară Romînă. însufleţită adunare la Crăieşti Intr-o adunare însufleţită, sute de cetăţeni din Crăieşti, raionul Tîrnăveni, s-au întîlnit cu candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Cu acest prilej, Ioan Popa, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Bălcaciu, candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, Ioan Rusu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, candidat în alegerile de deputaţi pentru sfatul popular comunal şi Emil Giura, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, candidat în alegerile pentru sfatul popular regional, au vorbit celor prezenţi despre măreţele succese obţinute în ultimii ani, sub conducerea partidului, în comuna Crăieşti, în raionul Tîrnăveni, în regiune, precum şi în întreaga ţară. Cooperativa agricolă de producţie din comună se dezvoltă an de an, asigurînd membrilor ei venituri tot mai frumoase. Valoarea fondului de bază al cooperativei a ajuns la 5 milioane de lei, constituind principalul izvor al bunăstării ţăranilor, cooperatori. Cetăţenii prezenţi la adunare şi-au exprimat hotărîrea ca la 7 martie să-şi dea cu încredere votul pentru candidaţii F.D.P., şi să lupte cu forţe sporite pentru obţinerea de noi succese în întărirea cooperativei de producţie, în buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunei. Casa agronomului din Iernut Deşi înfiinţată abia la sfîrşitul anului trecut, Casa agronomului din Iernut a devenit un sfătuitor de nădejde al lucrătorilor din agricultura regiunii. In scurta perioadă de activitate, Casa agronomului a dat răspuns la atîtea şi atîtea probleme legate de munca de fiecare zi a lucrătorilor unităţilor agricole socialiste, i-a făcut să înţeleagă o serie de probleme noi, necunoscute sau mai puţin cunoscute. Detalii în legătură cu activitatea desfăşurată, am aflat de la tov. inginer Gavril Boier, directorul Casei agronomului. El ne-a relatat bunăoară, că de la înfiinţarea ei, Casa agronomului şi-a axat activitatea pe popularizarea în rîndul lucrătorilor din agricultură, a experienţei unităţilor agricole. De asemenea, cadrele tehnice şi de conducere au fost puse la curent cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi practicii agricole înaintate. Pînă în prezent, Casa agronomului a iniţiat aproape 200 de consfătuiri şi instructaje, la care au participat peste 1.260 de oameni din agricultura. Zilele trecute s-a încheiat cursul de scurtă durată, la care au participat 110 şefi de brigadă din S.M.T. Luduş, Tîrnăveni, Sărmaş şi Reghin. (Cursul a fost organizat de Consiliul agricol regional, serviciul S.M.T.) Cu acest prilej au fost popularizate metodele cele mai eficace aplicate de mecanizatorii din diferite staţiuni de maşini şi tractoare din regiunea noastră şi din alte regiuni, au fost prezentate noile maşini agricole de fabricaţie românească, cum ar fi: semănătoarea de porumb SPC 6, cu o mare productivitate, tractoarele UTOS 650—651 şi altele. După încheierea cursului, şefii de brigadă au fost supuşi unei examinări. Rezultatele au fost semnificative. Numeroşi şefi de brigadă au dat răspunsuri foarte bune. Cursuri de scurtă durată au mai fost ţinute şi cu îngrijitorii de taurine din raionul Luduş. La conferinţele ţinute au fost dezbătute probleme de importanţă deosebită pentru sporirea şi îmbunătăţirea efectivelor de animale, ca cele privind însămînţările artificiale, asigurarea bazei furajere, folosirea unor raţii echilibrate şi economice în hrana animalelor etc. O mare parte din conferinţele ţinute au fost însoţite de filme tehnico-documentare şi diafilme. Tot în cadrul Casei agronomului, în două serii, s-a făcut instruirea medicilor veterinari de la circumscripţiile sanitar-veterinare şi a personalului tehnic de la centrele de însămînţări artificiale. S-au mai ţinut cursuri de scurtă durată şi cu inginerii şi contabilii şefi din cooperativele agricole de producţie, precum şi cu contabilii şefi din gospodăriile agricole de stat. Cei care vin să şi împrospăteze cunoştinţele profesionale la Casa agronomului beneficiază de cele mai bune condiţii de studii: săli de cursuri, săli pentru seminarii, laboratoare, o bibliotecă înzestrată cu cărţile necesare (peste 6.400 de volume). La buna desfăşurare a procesului de învăţămînt îşi dau concursul peste 60 de specialişti şi lucrători fruntaşi din unităţile agricole socialiste: ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari, ingineri din S.M.T., G.A.S. şi alţii, care expun lecţii şi organizează demonstraţii practice. Pentru a veni în sprijinul inginerilor agronomi din cooperativele agricole de producţie, Casa agronomului şi-a propus extinderea şi îmbunătăţirea activităţii caselor laborator. In acest an, pe lîngă cele existente, vor lua fiinţă în regiunea noastră cca. 30 de case laborator (la Iernut, Grindeni, Cuci, Valea Largă, Pogăceaua etc.), care vor fi înzestrate cu aparatură de specialitate. Pentru a ajuta concret activitatea caselor laborator din cooperativele agricole de producţie se vor organiza schimburi de experienţă pe grupe de raioane. SIMION POPA Un grup de şefi de brigadă aflaţi în laboratorul Casei agronomului poartă discuţii vii asupra unei machete, reprezentînd un sistem de combatere a eroziunii solului. -o©o- FERTILIZEAZĂ SOLUL Ştiind că fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale şi chimice contribuie la sporirea producţiei la ha, ţăranii cooperatori din Valea Largă, raionul Luduş, lucrează intens la transportul gunoiului de grajd pe cîmp. La această lucrare participă zilnic 15 atelaje şi autocamioanele cooperativei, care transportă zeci de tone de îngrăşăminte pe cîmp. Printre ţăranii cooperatori care s-au evidenţiat la efectuarea acestei lucrări se numără Mihail Piper, Pavel Trifan şi alţii, precum şi Ioan Olteanu, şofer pe autocamion. ILIE I. IURIAN corespondent voluntar