Steaua Roşie, martie 1965 (Anul 17, nr. 50-76)

1965-03-02 / nr. 50

Proletari din toate ţările, unitî-vâ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 50 (2.165) Marţi, 2 martie 1965 4 pagini, 25 bani Introducerea noului in procesul de producţie - preocupare continuă întreprinderea iemn forestier (flefor) din Tg.-Mureş produce mo­bilă, binare şi ambalaje folosind ca materie primă cheresteaua, plă­cile aglomerate, fibrolemnoase, pla­cajul, panelul şi furnirul. Recepţio­­narea acestora cu grijă, manipu­larea şi depozitarea cu atenţie, în condiţiile prescrise, uşurează mult efortul muncitorilor din secţiile croit şi chiar de prelucrare. Se întîmplau cazuri cînd din neglijen­ţă, plăcile aglomerate, placajele, furnirele erau manipulate şi păstra­te necorespunzător, degradîndu-se prin rupere sau fisurare. Remedie­rea acestora ducea la pierderi în­semnate de materiale şi de timp. In vederea preîntîmpînării defi­ciențelor de acest fel s-au luat mai multe măsuri, printre care: instrui­rea muncitorilor din depozite; im­provizarea din resurse locale a unor încăperi corespunzătoare în care materialul lemnos să fie ferit de intemperii. Tot în acest scop, în depozitele de cherestea au fost luate măsuri ca stivele să fie aşe­zate pe podvale din beton, la o înălţime de 40—50 cm de la sol şi acopemite cu panouri sau alte materiale. Pentru ca principalele materiale auxiliare să satisfacă tot mai bine cerinţele dictate de procesul de producţie, s-a introdus comandarea acestora numai după ce ele au fost studiate. De pildă, s-a ajuns la concluzia că hîrtia gumată folosită pentru asamblarea furnirelor, cu un gramaj cît mai mic de lipici şi o rezistenţă mare, satisface cerinţele. Astfel, ne-am propus să folosim mai mult hîrtia cu gramaj de 35— 65 gr/m­p, la eliminarea căreia de pe suprafaţa pieselor furniruite se obţine o productivitate sporită. Hîr­tia mai groasă se imprima în tim­pul presării în furnir, iar eliminarea ei reclamă șlefuirea furnirului pînă la adîncimea de presare a hîrtiei. In cadrul întreprinderii s-a intro­dus și se extinde folosirea cleiuri­­lor cu priză rapidă, cum sînt cele realizate pe bază de ureoformal­dehidă, aracetul pe bază de poli­­clorură de vinil şi prenadezul pe bază de cauciuc. Dacă pînă nu de mult pentru furniruirea cu cleiuri de origină animală a fiecărei supra­feţe de un metru pătrat era nevoie da 4 ore, din care 20—30 de mi­nute constituia timpul de pregătire, astăzi, folosindu-se cleiul orelit la cald, întreaga operaţie se reduce la cel mult 15 minute, timp după ca­re piesa poate fi introdusă în pro­cesul de producţie Tot în scopul creşterii productivi­tăţii muncii s-a trecut la folosirea unor materiale noi ca de pildă,, la­curile poliesterice la lustruit şi poli­­uretanul sau cauciucul spongios, la tapiţarea mobilei. Prin introducerea în procesul de producţie a mai multor maşini de frezat cu turaţie sporită, de cepuit, da rindeluit la grosime, de găurit, de turnat lac, de aplicat adezivi şi multe altele, precum şi prin micile mecanizări ale utilajelor mai vechi, a fost posibilă reducerea muncii manuale la execuţia produselor noastre de la 66 la sută cît era în 1960, la 55 la sută la sfîrşitul anu­lui 1964. In vederea executării unor repa­raţii de burtă calitate la maşini, în termenele stabilite, întreprinderea, pe baza unui­ plan, s-a aprovizionat cu piese de scchimb de rezervă ca de pildă: capete de turnat pentru maşinile de turnat lac, plăci din aliaj de aluminiu pentru presele hidraulice, rulmenţi etc. Şi în domeniul fabricării mobi­lei, la baza realizării exemplare a indicatorilor de plan stă respectarea procesului tehnologic şi a norme­lor uzuale de fabricaţie. Furniruirea panourilor la presa hidraulică poa­te fi făcută între placi fixe can mo­bile. Noi folosim sistemul de pre­sare cu plăci fixe. Aplicarea acestui procedeu cere din partea muncito­: VASILF. BOLBOCFANU , inginer șef la­llefor Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 3-a) O formaţie a Ansam­blului „Ciocîrlia" în turneu prin regiune Activitatea Ansamblului de mu­zică populară şi dansuri „Ciocîrlia" a Ministerului Afacerilor Interne este cunoscută şi apreciată nu nu­mai în ţară ci şi peste hotare. Mulţi dintre membrii ansamblului au fă­cut parte din renumita formaţie „Rapsodia romînă" care, peste ho­tare — în America, Franţa, R.F. Germană, Olanda, R.D. Germană sau ,în Austria — au reprezentat cu cinste bogatul nostru folclor, bogata noastră artă. De aceea, ştirea că o formaţie de muzică populară a acestui an­samblu va întreprinde un turneu în regiunea noastră cu prilejul campa­niei electorale pentru alegerile de la 7 martie, a fost primită cu mare bucurie şi satisfacţie. La Gheor­­ghieni ca şi la Păltiniş-Ciuc, la Ci­­ceu, Odorhei, Miercurea-Ciuc, To­­pliţa, Deda, Brîncoveneşti, Tg.-Mu­reş, mii de oameni ai muncii au aplaudat înalta măiestrie a grupului de orchestrând de sub conducerea iscusitului dirijor şi violonist Tudor Pană, virtuozitatea dansatorilor în dansurile populare „Suită de pe So­meş", „Dans moldovenesc" etc., ca şi vocile pline de farmec, ale so­liştilor vocali: Ileana Sărăroiu, Du­mitru Constantin­­ sau Maria Pău­­nescu. . Luni, în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş, această for­maţie de muzică populară şi de dansuri a Ansamblului „Ciocîrlia" a dat două spectacole care le-a atras admiraţia unanimă a sutelor de tîrgumureşeni nu numai prin robusteţea, optimismul şi vioiciu­nea fiecărei bucăţi interpretate, dar şi prin înalta măiestrie şi precizie intonaţională şi ritmică de care au dat dovadă toţi membrii formaţiei. Alături de numele pomenite am mai remarcat frumoasa prezentare a programului făcută de Lucica Şte­­fănescu, pe soliştii instrumentişti Marin Chisăr (fluier), Mihai Mihă­­iescu (acordeon), Dinu Filip (ţam­bal), Constantin Botez (clarinet), C. şi a întregului grup de dansatori. Această formaţie de muzică populară şi dansuri a Ansamblului „Ciocîrlia"­ urmează să mai prezin­te spectacole la Sovata, Miercurea- Niraj, Sîngeorgiu de Pădure, Luduș, Iernut, Jidvei și Tîrnăveni. Raioanele regiunii în plină dezvoltare CIUC Casele alegătorului din raio­nul Ciuc sunt frecventate zi de zi de un număr tot mai mare de cetăţeni. Oamenii muncii studiază cu mult interes Mani­festul Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei Populare, Constituţia R.P.R., Legea electo­rală şi alte materiale ilustrind succesele remarcabile obţinute de poporul nostru muncitor, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, în anii luminoşi ai socialismului. Este studiată amănunţit şi bro­şura intitulată „Dezvoltarea ra­ionului Ciuc în anii puterii populare", editată de Consiliul regional al F.D.P.. Spicuim pe scurt din cuprinsul acestei bro­şuri: • In anii puterii populare s-a schimbat complet înfăţişarea raionului. Au luat fiinţă şi s-au dezvoltat cinci importante între­prinderi de interes republican, unităţi ale industriei locale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, în care lucrează peste 8.500 de muncitori. 9 An de an, prin grija parti­dului şi guvernului nostru, se acordă fonduri de investiţii tot mai mari pentru dezvoltarea in­dustriei din raion. In anul 1964, de pildă, fondul de investiţii s-a ridicat la 125 milioane lei, faţă de 104 milioane lei în 1962 sau 60 milioane lei în anul 1960.­­ Intre anii 1959—1964, pro­ducţia globală industrială din ra­ion a crescut de peste 2 ori. In anul 1964 s-a realizat o produc­ţie globală industrială cu 43,3 la sută mai mare decît în anul 1962. Anul trecut, prin munca însufleţită desfăşurată de colec­tivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni, sub îndrumarea or­ganizaţiilor de partid, s-a obţi­nut o producţie peste plan în valoare de 16 milioane lei. « Anul trecut, în întreprin­derile industriale din raion s-au înregistrat 263 propuneri de inovaţii, din care 149 au fost introduse în producţie, prin ca­re s-a realizat o economie de 2 milioane Iei. • Planul productivităţii mun­cii, în anul 1964, a fost realizat în proporţie de 102,6 la sută. 19 Cele 29 cooperative agri­cole de producţie din raion ob­ţin an de an rezultate tot mai frumoase în întărirea lor econo­­mico-organizatorică, în creşte­rea producţiei vegetale şi ani­male, în sporirea veniturilor ţă­ranilor cooperatori. Valoarea fondului de bază este de a­­proape 60.000.000 Iei, faţă de 35.600.000 lei în anul 1962.­­ Staţiunea de maşini şi trac­toare din Miercurea Ciuc deţi­nea la sfîrşitul anului 1964, 178 de tractoare fizice, 83 de semă­nători mecanice, 29 de combi­ne, precum şi un mare număr de alte maşini agricole. 9 In anul 1964, prin aplica­rea pe scară largă a metodelor agrotehnice înaintate, 10 coope­rative agricole de producţie din raion, printre care cele din To­­pliţa, Sînmărtin, Caşinul Nou, au realizat producţii medii între 25.000—29.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar. Cooperativa a­­gricolă de producţie din Sîn­mărtin, la cartofi, pe 340 de hectare, a realizat o producţie medie de 19.000 kg la hectar. 9 Cooperativele agricole de producţie deţin în proprietate obştească 25.000 de bovine, 23.600 de ovine, 3.150 de por­cine, faţă de 14.600 bovine, 17.123 ovine şi 2.846 porcine în 1962. 9 In anul 1964, prin unită­ţile comerţului de stat şi coo­peratist s-au vîndut de două ori mai multe mărfuri decît în 1960. . .9 In prezent, în raion func­ţionează 4 spitale, 21 circum­scripţii sanitare şi un mare nu­măr de case de naştere, înzes­trate cu aparatură modernă. De ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii se ocupă 86 de medici şi numeroase cadre medii sa­nitare. „ Anul trecut, în raion s-au dat în folosinţă 33 noi săli de clasă. In acest an şcolar frec­ventează şcolile peste 14.000 de elevi, faţă de 6.990 în anul şco­lar 1938—1939. Pentru învăţă­­mînt, în anul 1964 s-au alocat 18 milioane de lei. Elevilor din clasele I—VIII li se distribuie anual manuale gratuite în va­loare de peste 500.000 lei. „ In raion există 37 de ci­nematografe, frecventate anual de peste 1 milion de spectatori. Funcţionează şi 43 cămine cul­turale, două case raionale de cultură, două cluburi de uzină, 62 de biblioteci etc. Numai pentru construirea Casei raiona­le de cultură din Miercurea Ciuc s-au alocat 5 milioane de lei. Mina Bălan este una din unităţile din raionul Ciuc, care în anii puterii populare a cunoscut o mare dezvoltare. Prin însemnatele fonduri de investiţii alocate de stat pentru cercetările geologice, în scopul descoperirii şi punerii în valoare a resurselor naturale din regiune. Mina din Bălan s-a dez­voltat an de an. Această mină, închisă în timpul celui de-al doilea război mondial, ca neavînd rezer­ve, a devenit în prezent una din cele mai importante mine din ţară. Faţă de 6.000 tone minereu ex­tras în 1938, în condiţii de muncă grele, astăzi în mina reutilată şi dezvoltată se extrag anual 460.000 tone de minereu. SPRE NOI ÎNFĂPTUIRI ! In sala căminului cultural din Veţca, raionul Tg.-Mureş, s-au adu­nat peste 200 de cetăţeni. încă înainte de începerea adunării, to­varăşii Dionisie Bartha, candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, Carol Szabó, candidat în alegerile pentru sfatul popular regional şi Sigismund Izsák, candidat în alegerile pentru sfatul popular raional, s-au întreţinut cu alegătorii, au discutat asupra re­zolvării propunerilor făcute cu pri­­lejul întîlnirilor şi despre alte pro­bleme ce frămîntă pe cetăţenii din comună. — Bilanţul bogat al celor patru ani care au trecut de la alegrile precedente — a arătat candidatul Dionisie Bartha — constituie un iz­vor de adîncă satisfacţie şi încre­dere în­ viitor pentru toţi cetăţenii ţării noastre. Patria noastră socia­listă înaintează cu paşi fermi pe calea progresului economic. Acest lucru este demonstrat de ritmul în care se dezvoltă industria noastră socialistă. La sfîrşitul acestui an, nivelul producţiei industriale va fi de 2,25 ori mai mare decît în 1959, faţă de 2,1 cît prevedeau Di­rectivele Congresului al IIl-lea al P.M.R. Vorbitorul a scos în evidenţă şi succesele de seamă obţinute în re­giunea noastră, prin munca însufle­ţită a oamenilor muncii, romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi. Prin politica înţeleaptă a partidului şi guvernului, regiunea noastră cu­noaşte o continuă dezvoltare şi în­florire. In perioada 1951—1964 au fost construite, în regiune, aproxi­mativ 30 de obiective industriale noi, iar altele au fost lărgite şi re­­utilate. Producţia industrială globa­lă a regiunii a fost în anul 1964 de 10 ori mai mare decît în 1938. In regiune s-au construit două cen­trale electrice importante, la Fîntî­­nc*le «$? 'preot, care au n mmire im­portanţă pentru economia naţională. In numele ţăranilor cooperatori, Iosif­ Toth s-a angajat ca în cinstea alegerilor de la 7 martie să pre­gătească, temeinic campania­­ agri­colă de primăvară, pentru obţine­rea în acest an de producții cît mai mari la toate culturile. La 7 martie, alegeri Cânii F.DI. In mijlocul alegătorilor La oraşe şi sate, într-o atmosferă de mare însufleţire, continuă adunările cetăţeneşti şi întîl­­nirile candidaţilor Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare cu alegătorii. Aceste adunări constituie o puternică manifestare a participării nemijlocite şi entuziaste a oamenilor­ muncii la dezbaterea şi rezolvarea treburilor ob­şteşti. Trecînd în revistă marile realizări obţinute în ultimii patru­ ani, oamenii muncii îşi exprimă hotărîrea de a-şi consacra şi în viitor hărnicia, energia şi priceperea cuceririi, sub conducerea înţe­leaptă a Partidului Muncitoresc Român, de noi culmi pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, al înfloririi patriei noastre dragi, al bunăstării şi fericirii celor ce muncesc. Cu spirit de buni gospodari Sîmbătă după-amiază, în noul că­min cultural din Şiclod, raionul Odorhei, s-au adunat sute de cetă­ţeni din sat, bărbaţi şi femei, ţineţi şi vîrstnici, pentru a se întîlni cu scriitorul Kovács György, membru al C.C. al P.M.R , candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi cu alţi candidaţi ai F.D.P. Tovarăşul Samuel György, preşe­dintele comitetului executiv al sfa­tului popular comunal, candidat în circumscripţia electorală comunală nr 13, a înfăţişat tabloul realizări­lor obţinute în ultimii ani în co­mună. — In 1958, cu sprijinul statului am construit în comună patru săli de clasă. Totodată s-au reconstruit şcolile existente. In anul 1962 a început construirea unui cămin cul­tural. Anul trecut, la realizarea a­­cestei construcţii au participat 627 de cetăţeni. Ştefan Manga, preşedintele U.R.C.C. Odorhei, candidat în ale­gerile pentru sfatul popular raional, printre altele, a vorbit despre creş­terea continuă a bunăstării oame­nilor muncii, oglindită şi în volu­mul sporit al desfacerilor prin uni­tăţile cooperaţiei. Pentru îmbună­tăţirea deservirii populaţiei an de an se construiesc la sate tot mai multe magazine moderne, iar cele vechi se înzestrează cu mobilier nou. Anul trecut, de pildă, pentru dezvoltarea reţelei de desfacere s-au alocat 1.300.000 lei, din care 350.000 lei pentru construirea ma­gazinului din Şk­lod. Tovarăşul Ludovic Szávay, preşe­dintele Comitetului executiv al Sfa­tului popular raional Odorhei, can­didat în alegerile pentru sfatul popular regional, a scos în evidenţă succesele remarcabile obţinute în regiune, în toate domeniile de ac­tivitate. Prin politica înţeleaptă a partidului şi guvernului nostru, re­giunea Mureş-Autonomă Maghiară cunoaşte o continuă dezvoltare şi înflorire. Partidul şi statul nostru au acordat o atenţie deosebită refa­­r­cerii patrimoniului forestier, exploa­tat neraţional şi distrus în trecut. In ultimii 15 ani în regiune s-au executat reîmpăduriri pe o supra­faţă de 60000 de hectare. Condi­ţiile de muncă şi de viaţă ale muncitorilor din exploatările fores­tiere s-au îmbunătăţit an de an. Numeroase operaţii în exploatările forestiere se execută azi mecanizat. Vorbind despre dezvoltarea agri­culturii, tovarăşul Szávay a scos în evidenţă grija deosebită a partidu­lui şi guvernului pentru asigurarea agriculturii cu tot mai multe trac­toare şi maşini agricole, îngrăşămin­te chimice etc. Anul trecut, de pil­dă, cooperativele agricole de pro­ducţie din regiune au primit peste 23.000 tone de îngrăşăminte chi­mice, cantitate ce depăşeşte de două ori pe cea primită în anul 1962. Luînd cuvîntul, scriitorul Kovács György, membru al C.C. al P.M.R., Laureat al Premiului de Stat, a re­levat atmosfera de avînt politic cu care masele largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate întîmpi­­nă alegerile de la 7 martie. Infăţi­­şînd măreţul tablou al succeselor dobîndite de ţara noastră pe dru­mul desăvîrşirii construcţiei socia­liste, vorbitorul a subliniat că cei patru ani care au trecut de la ale­gerile precedente au fost ani de noi şi remarcabile realizări în in­dustrializarea ţării, în dezvoltarea agriculturii socialiste, înflorirea cul­­turii şi ridicarea continuă a nivelu­lui de trai al oamenilor muncii. Volumul producţiei industriale s-a dublat faţă de 1959, realizîndu-se un ritm mediu anual de creştere de 14,8 la sută, în comparaţie cu 13 la sută prevăzut în planul sesenat. Ritmul în care industria noastră se va dezvolta în anii următori este demonstrat de faptul că numai producţia globală a anului 1965 va reprezenta trei sferturi din întreaga producţie a primului cincinal. Vorbitorul a scos în evidenţă şi succesele de seamă obţinute în întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de pro­ducţie, în creşterea producţiei de cereale, a numărului de animale şi a productivităţii acestora. Votul dat la 7 martie candidaţilor Frontului Democraţiei Populare va exprima hotărîrea oamenilor muncii de a lupta pentru obţinerea de noi şi noi succese în lupta pentru reali­zarea sarcinilor puse în faţă de că­tre partid şi guvern, pentru înflori­rea scumpei noastre patrii — Repu­blica Populară Romînă. însufleţită adunare la Crăieşti Intr-o adunare însufleţită, sute de cetăţeni din Crăieşti, raionul Tîrnăveni, s-au întîlnit cu candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Cu acest prilej, Ioan Popa, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Bălcaciu, candidat pentru ale­gerile de deputaţi în Marea Adu­nare Naţională, Ioan Rusu, preşedin­tele comitetului executiv al sfatului popular comunal, candidat în ale­gerile de deputaţi pentru sfatul popular comunal şi Emil Giura, pre­şedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, candidat în alegerile pentru sfatul popular re­gional, au vorbit celor pre­zenţi despre măreţele succese obţinute în ultimii ani, sub condu­cerea partidului, în comuna Cră­ieşti, în raionul Tîrnăveni, în regiu­ne, precum şi în întreaga ţară. Cooperativa agricolă de producţie din comună se dezvoltă an de an, asigurînd membrilor ei venituri tot mai frumoase. Valoarea fondului de bază al cooperativei a ajuns la 5 milioane de lei, constituind prin­cipalul izvor al bunăstării ţăranilor, cooperatori. Cetăţenii prezenţi la adunare şi-au­ exprimat hotărîrea ca la 7 martie să-şi dea cu încredere votul pentru candidaţii F.D.P., şi să lupte cu forţe sporite pentru obţinerea de noi succese în întărirea coope­rativei de producţie, în buna gos­podărire şi înfrumuseţare a co­munei. Casa agronomului din Iernut Deşi înfiinţată abia la sfîrşitul a­­nului trecut, Casa agronomului din Iernut a devenit un sfătuitor de nădejde al lucrătorilor din agricul­tura regiunii. In scurta perioadă de activitate, Casa agronomului a dat răspuns la atîtea şi atîtea probleme legate de munca de fiecare zi a lu­crătorilor unităţilor agricole socia­liste, i-a făcut să înţeleagă o serie de probleme noi, necunoscute sau mai puţin cunoscute. Detalii în legătură cu activitatea desfăşurată, am aflat de la tov. in­giner Gavril Boier, directorul Casei agronomului. El ne-a relatat bună­oară, că de la înfiinţarea ei, Casa agronomului şi-a axat activitatea pe popularizarea în rîndul lucrătorilor din agricultură, a experienţei uni­tăţilor agricole. De asemenea, ca­drele tehnice şi de conducere au fost puse la curent cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi practicii agri­cole înaintate. Pînă în prezent, Ca­sa agronomului a iniţiat aproape 200 de consfătuiri şi instructaje, la care au participat peste 1.260 de oameni din agricultura. Zilele trecute s-a încheiat cursul de scurtă durată, la care au participat 110 şefi de brigadă din S.M.T. Luduş, Tîrnăveni, Sărmaş şi Reghin. (Cursul a fost organizat de Consiliul agri­col regional, serviciul S.M.T.) Cu acest prilej au fost popularizate me­todele cele mai eficace aplicate de mecanizatorii din diferite staţiuni de maşini şi tractoare din regiunea noastră şi din alte regiuni, au fost prezentate noile maşini agricole de fabricaţie românească, cum ar fi: semănătoarea de porumb SPC 6, cu o mare productivitate, tractoare­le UTOS 650—651 şi altele. După încheierea cursului, şefii de brigadă au fost supuşi unei examinări. Re­zultatele au fost semnificative. Nu­meroşi şefi de brigadă au dat răs­punsuri foarte bune. Cursuri de scurtă durată au mai fost ţinute şi cu îngrijitorii de tau­rine din raionul Luduş. La confe­rinţele ţinute au fost dezbătute pro­bleme de importanţă deosebită pentru sporirea şi îmbunătăţirea e­­fectivelor de animale, ca cele pri­vind însămînţările artificiale, asigu­rarea bazei furajere, folosirea unor raţii echilibrate şi economice în hra­na animalelor etc. O mare parte din conferinţele ţinute au fost în­soţite de filme tehnico-documenta­­re şi diafilme. Tot în cadrul Casei agronomului, în două serii, s-a fă­cut instruirea medicilor veterinari de la circumscripţiile sanitar-veteri­­nare şi a personalului tehnic de la centrele de însămînţări artificiale. S-au mai ţinut cursuri de scurtă du­rată şi cu inginerii şi contabilii şefi din cooperativele agricole de pro­ducţie, precum şi cu contabilii şefi din gospodăriile agricole de stat. Cei care vin să şi împrospăteze cunoştinţele profesionale la Casa a­­gronomului beneficiază de cele mai bune condiţii de studii: săli de cursuri, săli pentru seminarii, labo­ratoare, o bibliotecă înzestrată cu cărţile necesare (peste 6.400 de vo­lume). La buna desfăşurare a pro­cesului de învăţămînt îşi dau con­cursul peste 60 de specialişti şi lu­crători fruntaşi din unităţile agrico­le socialiste: ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari, ingi­neri din S.M.T., G.A.S. şi alţii, care expun lecţii şi organizează demon­straţii practice. Pentru a veni în sprijinul ingine­rilor agronomi din cooperativele a­­gricole de producţie, Casa agrono­mului şi-a propus extinderea şi îm­bunătăţirea activităţii caselor labo­rator. In acest an, pe lîngă cele existente, vor lua fiinţă în regiu­nea noastră cca. 30 de case labo­rator (la Iernut, Grindeni, Cuci, Va­lea Largă, Pogăceaua etc.), care vor fi înzestrate cu aparatură de spe­cialitate. Pentru a ajuta concret ac­tivitatea caselor laborator din coo­perativele agricole de producţie se vor organiza schimburi de expe­rienţă pe grupe de raioane. SIMION POPA Un grup de şefi de brigadă aflaţi în laboratorul Casei agronomului poartă discuţii vii asupra unei machete, reprezentînd un sistem de combatere a eroziunii solului. -o©o- FERTILIZEAZĂ SOLUL Ştiind că fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale şi chimice contribuie la sporirea producţiei la ha, ţăranii cooperatori din Valea Largă, raionul Luduş, lucrează in­tens la transportul gunoiului de grajd pe cîmp. La această lucrare participă zilnic 15 atelaje şi auto­­camioanele cooperativei, care trans­­portă zeci de tone de îngrăşăminte pe cîmp. Printre ţăranii cooperatori care s-au evidenţiat la efectuarea acestei lucrări se numără Mihail Piper, Pa­vel Trifan şi alţii, precum şi Ioan Olteanu, şofer pe autocamion. ILIE I. IURIAN corespondent voluntar

Next