Steaua Roşie, martie 1965 (Anul 17, nr. 50-76)

1965-03-02 / nr. 50

VIAŢA DE PARTID Munca politică de masă in cartierele oraşului Tg.-Mureş Organizînd munca politică de masă în cartiere, Comitetul orăşe­nesc de partid Tg.-Mureş se folo­seşte de contribuţia mare pe care o pot da grupele de partid pe blo­curi şi străzi privind activitatea membrilor şi candidaţilor de partid pe tărîm gospodăresc, cultural şi politic în cartierele unde locuiesc. Pornind de la acest considerent, organizatorii grupelor de partid au fost temeinic instruiţi pentru ca în strînsă colaborare cu organizaţiile de bază din cartiere, să atragă din pndul membrilor şi candidaţilor de partid, ale comisiilor de femei, al comi­tetelor cetăţeneşti, de stradă şi de blocuri, tovarăşi care, constituiţi în colective, să desfăşoare munca po­litică în circumscripţiile electorale respective. In această muncă au fost antrenaţi în cartierele din oraş peste 5.000 de membri şi candidaţi de partid, precum şi alţi oameni ai muncii, care mobilizează masa lar­gă a cetăţenilor la acţiunile iniţiate de sfatul popular. Bună s-a dovedit măsura de per­manentizare a colectivelor la ace­leaşi case sau blocuri pe o perioa­dă mai îndelungată. Astfel, cunos­­cînd schimbările ce intervin pe parcurs, ele pot duce o muncă po­litică continuă de mobilizare a ma­selor de cetăţeni la acţiunile de interes obştesc iar acum în campa­nia electorală, de popularizare a candidatului în alegeri, a realizări­lor regimului nostru, de mobilizare a cetăţenilor pentru verificarea lis­telor de alegători, de participare la manifestările de la casele alegăto­rului, le vor arăta secţia de votare, le vorbesc despre tehnica votării şi îi mobilizează la întîlnirile cu candidaţii şi la votare încă din pri­mele ore ale zilei alegerilor. Ţinînd seama de faptul că la 7 martie se vor prezenta în faţa ur­nelor tineri care acum au împlinit 18 ani, comitetul orăşenesc de par­tid se preocupă de educarea şi ini­ţierea lor, în mod organizat. In afa­ra unor adunări cu caracter de masă organizate pentru diferite ca­tegorii de tineri, în cadrul „caselor alegătorului" se ţin întîlniri şi dis­cuţii cu cadre de conducere din aparatul de partid şi de stat, pe teme ca „Trecutul şi prezentul în lumina cifrelor", „Exercitarea drep­turilor cetăţeneşti", „Profundul de­mocratism al regimului nostru de­mocrat-popular". Date în grija comitetelor de par­tid ale unor întreprinderi sau a unor organizaţii de bază teritoriale, cele 24 case ale alegătorului îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe săptămînale variate, a­­greate de cetăţeni. Amenajate în localuri corespunzătoare şi prevă­zute cu materialul propagandistic necesar, ca pliante, fotomontaje, broşuri, colecţii de ziare şi reviste, teze cu realizările din oraşul nos­tru, legea cu privire la alegerile de deputaţi, aparate de radio şi tele­viziune, „casele alegătorului" au devenit centre ale muncii politice­­educative de masă. S-a făcut, de asemenea, printr-un plan bine chibzuit, repartizarea formaţiilor de artişti amatori, a conferinţelor pe diferite teme, a recenziilor de cărţi şi a altor acti­vităţi, în aşa­ fel încît programele să fie ferite de repetări şi unifor­mizare. Interesante şi ingenioase se do­vedesc programele săptămînale ale „caselor alegătorului" nr. 9 de la Consiliul local al sindicatelor, nr. 7 de la clubul Fabricii de zahăr şi nr. 8 de la întreprinderea de repa­raţii auto nr. 2, unde sînt prevăzu­te, pe lîngă alte activităţi, audiţii muzicale pe discuri, filme docu­mentare, simpozioane pe teme di­ferite, concursuri „Cine ştie răspun­de" pe tema realizărilor din dife­rite domenii, seri de poezie etc. In ce priveşte asigurarea unui conţinut bogat de idei muncii poli­tice de masă, s-au luat măsuri ca în perioada campaniei electorale să fie ţinute conferinţe pe teme va­riate, bine documentate, care să servească multilateral rezolvarea sarcinilor existente. In acest scop au fost asigurate peste 20 de titluri de conferinţe dintre care amintim: „Democratismul profund al orîn­­duirii noastre de stat", „Romînia pe glob, ieri şi azi", „Sfaturile popu­lare, organe locale ale puterii de stat", „Dezvoltarea regiunii Mureş- Autonomă Maghiară" şi altele. O tematică variată s-a asigurat şi recenziilor de cărţi, stabilindu-se un număr de 15 titluri şi teme di­ferite. Repertoriile formaţiilor artistice au fost îmbogăţite cu cîntece şi recitări adecvate alegerilor, cu pro­grame ale brigăzilor artistice de agitaţie care vorbesc despre reali­zări, despre alegeri, cu dansuri populare şi cîntece interpretate de solişti. Programul formaţiei de ar­tişti amatori a ceferiştilor, prezen­tat la „casa alegătorului" nr. 5, de exemplu, a cuprins: recitarea poe­ziei „Scrisoare către tanti deputa­tă", cîntece populare executate de solişti ai formaţiei, dans popular din Făgăraş, iar brigada de agitaţie, printr-un text ingenios, a vorbit despre calitatea produselor ca o­­biectiv principal al întrecerii so­cialiste. _ a** - ' Considerăm că prin mijloacele şi metodele folosite pînă în prezent, precum şi prin cele pe care le vom mai preconiza, vom reuşi să dăm muncii politice de masă un carac­ter şi mai concret, bine argumen­tat şi convingător. ROMEO POJAN secretar al Comitetului orăşenesc de partid Tg.-Mureş STEAUA ROȘIE Pornind de la necesităţile producţiei Primul schimb al secţiei P.V.C. şi-a terminat orele de program. To­tuşi, nimeni nu părăseşte secţia. Şi e firesc. Astăzi, extruderiştii (mun­citori care lucrează la maşinile de izolat) au din nou „şcoală". In cî­­teva clipe, un colţ al secţiei este transformat în sală de curs cu gra­fice, tablă, planşe, extruderiştii de­vin cursanţi, iar tov. Liviu Blaj, maistrul principal al secţiei, devi­ne, ca în atîtea alte rînduri, lector. Aşadar, în timp ce în capătul opus al secţiei muncitorii din schimbul I­ supraveghează maşinile de izo­lat cu diametru mic, aici, lîngă extruderul dublu, muncitorii din primul schimb încep „școala". Ce fel de şcoală? Vom afla îndată. •— Ne-a sosit un nou lot de gra­nule P.V.C., spune lectorul. Faţă de granulele cu care am lucrat pînă acum, cele din noul lot prezintă cîteva particularităţi. In primul rînd, ele au o stabilitate termică mai mi­că. Maşinile noastre lucrează însă la o temperatură mai ridicată. Va trebui să modificăm sistemul de răcire al maşinilor. Dar operaţia a­­ceasta nu se poate face cît ai bate din pa­ging. Ea se cere timp, iar pro­ducţia nu poate fi oprită. De aceea vom modifica sistemul de răcire al maşinilor „din mers". Din această cauză, în procesul de fabricaţie vor interveni, pentru cîteva zile, unele modificări.. 5 Cu răbdare şi pe înţelesul fiecă­ruia, maistrul explică muncitorilor particularităţile chimice ale granu­lelor din noul lot, prin ce mijloace poate fi menţinută o temperatură constantă la maşinile de izolat, ce situaţii neprevăzute pot interveni şi cum pot fi ele evitate etc. Expune­rea teoretică a fost urmată de în­dată de o experienţă practică. Fo­­losindu-se granule din noul lot, la o maşină de izolat s-a demonstrat, fază cu fază, operaţie cu operaţie, întreaga tehnologie de fabricaţie ce urma să fie aplicată pînă vor fi modificate sistemele de răcire ale maşinilor. Acţiunea aceasta a avut urmări dintre cele mai bune. Cînd, peste cîteva zile, s-a trecut la folosirea în producţie a noului fot de gra­nule P.V.C., fiecare muncitor ştia pînă în cele mai mici amănunte cum trebuie să lucreze. In felul a­­cesta ritmicitatea producţiei şi ca­litatea produselor n-au avut de suferit. Dimpotrivă. Izvorîtă din necesităţile imedia­te ale producţiei, această „şcoală ad-hoc" începe să devină, pe zi ce trece, o formă organizată şi perma­nentă de instruire profesională, de ridicare a calificării muncitorilor de la Fabrica de cabluri din Tg.­­Mureş. Şi este normal să fie aşa. Ştiinţa şi tehnica progresează me­reu, cerinţele producţiei cresc şi ele de la o lună la alta, iar pentru a stăpîni tehnica modernă, pentru a îndeplini cu succes sarcinile spo­rite pe care partidul şi guvernul le pune în faţa industriei noastre so­cialiste, se cere, între altele, o con­tinuă perfecţionare a măiestriei profesionale a muncitorilor. lată de ce acum, ori de cîte ori într-o sec­ţie sau alta a fabricii urmează să fie lansat în fabricaţie un nou pro­dus, să fie introdusă o nouă maşi­nă ori generalizată o nouă metodă de muncă etc., maiştrii, tehnicienii, inginerii fac în faţa muncitorilor expuneri , teoretice, demonstraţii practice, ajutîndu-i astfel să-şi îm­bogăţească continuu cunoştinţele profesionale, să prevină şi să înlă­ture operativ, atunci cînd se ivesc, unele deficienţe în producţie. Bu­năoară, în secţia cablaje s-a con­statat într-un timp că unele produse nu întrunesc toate condiţiile de ca­litate cerute de „stas". La îndem­nul organizaţiei de partid, condu­cerea secţiei a studiat îndeaproape cauzele defectelor, iar după cîteva zile inginerul Iosif Csorvassy a ţi­nut în faţa muncitorilor o expune­re pe tema: „Defecte de calitate, cauzele lor şi posibilităţile de în­lăturare a acestora". Fiind bine ar­gumentată din punct de vedere teoretic şi, în plus, însoţită de nu­meroase exemple concrete şi de­monstraţii practice „pe viu", expu­nerea s-a bucurat de mult succes. Şi, cum era şi de aşteptat de altfel, ea a dat imediate rezultate pozi­tive. Drept­ urmare, produsele sec­ţiei trec acum cu succes examenele controlului tehnic de calitate. De obicei instructajele teoretice şi practice se ţin o dată pe lună. Dar dacă necesităţile producţiei o cer, aşa cum s-a văzut din cele re­latate mai sus, asemenea instruc­taje se ţin de 2—3 ori pe lună, fie cu toţi muncitorii secţiei, fie pe sectoare sau ateliere. Iar după cum dovedesc faptele, alături de cele­lalte forme — cursuri pentru maiş­tri şi ingineri, pentru economişti, cursuri pe diferite profesii pentru muncitori etc. — instructajele teo­­retico-practice ţinute în fiecare sec­ţie, atelier, la fiecare loc de muncă şi ori de cîte ori sunt cerute de ne­cesităţile producţiei, constituie un important mijloc de ridicare a măiestriei profesionale a muncito­rilor. Ca urmare a acestei preocupări sporeşte mereu numărul muncitori­lor care se apleacă cu mai multă grijă asupra revistelor şi cărţilor tehnice, care caută şi descoperă soluţii tehnico-economice pentru mecanizarea şi automatizarea unor operaţii şi procese de muncă şi, ceea ce este deosebit de impor­tant, ridicarea calificării muncitori­lor contribuie direct la îmbunătă­ţirea calităţii produselor. Anul tre­cut, de exemplu, raportată la în­treaga producţie a fabricii, valoarea produselor cu defecte de calitate a reprezentat doar cîteva mii de lei. Este, desigur, un succes de sea­mă al colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de cabluri. Şi, fără îndoială, pre­­ocupîndu-se în continuare de apli­carea celor mai eficiente căi de perfecţionare a măiestriei profesio­nale, colectivul fabricii va obţine în viitor succese şi mai mari în pro­ducție. ION ANDREI -pSo- In fiecare cooperativă agricolă - producţie sporită de lapte Cînd experienţa înaintată se bucură de preţuire In scopul cunoaşterii şi generalizării expe­rienţei bune în sporirea producţiei de lapte, re­dacţia ziarului nostru a organizat recent un schimb de experienţă la cooperativa agricolă din comuna Gorneşti, raionul Reghin. In ca­drul schimbului de păreri ce a avut loc între specialiştii şi crescătorii de animale prezenţi, mulţi au apreciat metodele bune folosite aici şi s-au angajat să le aplice în fermele în care lu­crează. Pentru a ne da seama de măsurile care s-au luat în scopul sporirii producţiei de lapte, ne-am deplasat recent la cooperativa agricolă de producţie din Voivodeni. Lucrurile pe care le-am aflat aici ne-au dovedit seriozitatea cu care conducerea cooperativei, specialiştii şi în­grijitorii de animale se străduiesc să aplice o serie de metode avansate în îngrijirea şi furaja­rea vacilor. Redăm mai jos cîteva din consta­tările făcute cu această ocazie. Lotizarea — factor important în aplicarea unei furajări raţionale îngrijitorii de animale de la Voivodeni s-au convins din proprie experienţă că nu se poate face o furajare raţională fără a ţine seama de particularităţile fiziologice şi de producţie ale fiecărui animal în parte. Au fost cazuri cînd datorită aplicării unei furajări uniforme pe în­tregul lot de vaci, unele din ele au ajuns să prezinte semne de subalimentaţie, iar altele se îngrăşau prea mult, lucru ce dăuna mult pro­ducţiei de lapte şi de viţei. Atît vacile subali­­mentate, cît şi cele prea abundent alimentate intrau tîrziu în călduri, multă vreme nu dădeau lapte şi nu rămîneau gestante. Pentru a înlătura aceste neajunsuri, inginerul Nagy Dezideriu şi medicul veterinar Dumitru Ochiană au trecut la lotizarea vacilor în patru grupe, în funcţie de greutatea corporală şi de producţia zilnică de lapte. Prima grupă cuprinde vacile cu o producţie zilnică de peste 10 litri lapte. Raţia acestui lot este alcătuită din 3 kg fîn de trifoi, 2 kg fîn natural, 2 kg paie de orz, 2 kg tulei tocaţi şi trataţi cu saramură, 15 kg de siloz din porumb şi soia, 15 kg borhot şi 1,5 kg tărîţe. A doua grupă este formată din vacile cu o producţie de 8—10 litri lapte, iar grupa a 111-a din vacile cu o producţie sub 8 litri lapte. In grupa a IV-a sunt cuprinse vacile trecute de luna a opta de gestaţie. Aceste vaci sunt scoase din lot, izolate şi furajate special. Treptat li se suprimă din raţie furajele suculente şi li se ad­ministrează în schimb 8 kg de fîn de trifoi de bună calitate şi 1 kg de concentrare. Furaje bune şi îndestulătoare Principala grijă a cooperativei agricole din Voivodeni a fost asigurarea unor furaje îndes­tulătoare şi­ de bună calitate, fără de care nu se poate face o furajare raţională şi nici nu se poate obţine o producţie bună. In acest scop, pe baza cunoaşterii necesarului de furaje, coo­perativa a introdus în cultură o serie de plante furajere valoroase: soia şi bob, trifoi, lucernă, borceag, ghizdei, sparcetă etc. O deosebită a­­tenţie se acordă creşterii producţiei pe supra­feţele cultivate cu plante furajere, recoltării şi depozitării lor la timp şi în bune condiţii, evi­tării pierderilor şi a risipei. Ca urmare, pentru întreaga perioadă de stabulaţie cooperativa are asigurat un sortiment variat şi îndestulător de furaje, conform raţiilor întocmite. In anii trecuţi, cooperativa nu putea asi­gura o furajare raţională nici chiar în perioade­le de vară şi toamnă, considerate a fi vîrfuri de producţie pentru vacile cu lapte. Acest lucru se datora în special lipsei de furaje suculente şi verzi. In lunile iulie şi august curba producţiei de lapte cunoştea întotdeauna o scădere accen­tuată. Pentru a asigura o producţie maximă în tot timpul anului, conducerea cooperativei agri­cole s-a îngrijit din timp de organizarea conve­­ierului, care va asigura vacilor furaje verzi înce­­pînd din primăvară şi pînă în toamnă. In jurul datei de 20 mai vacile vor primi din conveier borceag de toamnă, apoi în ordine, lucernă coasa I, borceag de primăvară, lucernă coasa a II- a, porumb masă verde, lucernă coasa a III- a, frunze şi colete de sfeclă, bostănoase etc. Tot pentru lunile de vară, conducerea coope­rativei a rezervat însemnate cantităţi de siloz. Pe păşuni şi fîneţe naturale, în scopul sporirii producţiei de masă verde, se vor aplica lucrări de întreţinere în tot timpul anului, se va face curăţirea de mărăcini şi scaieţi, împrăştierea muşuroaielor, se vor aplica îngrăşăminte chi­mice şi naturale etc. Retribuire stimulativă pentru fiecare îngrijitor Unul din factorii care au contribuit în mare măsură la sporirea producţiei şi a renta­bilităţii în ferma de vaci, îl constituie introdu­cerea unei retribuiri care să cointereseze în cel mai înalt grad pe fiecare îngrijitor. Ţinînd sea­ma de condiţiile locale şi de experienţa altor cooperative fruntaşe, aici a fost introdusă ur­mătoarea retribuire pentru îngrijitorii-mulgători: cîte 0,01 zile-muncă pentru îngrijire, 2,5 zile­­muncă pentru 100 litri de lapte muls în pe­rioada de iarnă şi 1,5 zile-muncă pentru aceeaşi producţie în lunile de vară, 2 zile-muncă pen­tru fiecare vacă rămasă gestantă, 8 zile-muncă pentru fiecare viţel predat sănătos după 21 de zile de la naştere şi 40 la sută din valoarea producţiei de lapte ce o obţine îngrijitorul peste plan drept retribuţie suplimentară. Pen­tru a se aplica cît mai corect retribuirea, au fost stabilite sarcini de plan pe zi, pe lună şi anual, pentru fiecare grupă şi vacă în parte. In această situaţie îngrijitorul ştie cît lapte tre­buie să obţină zilnic şi se străduieşte ca prin­­tr-o îngrijire şi furajare raţională să depăşească producţia planificată. Cunoscînd potenţialul productiv al fiecărei vaci, felul cum răspunde fiecare la un plus de furaje, îngrijitorii au po­sibilitatea să corecteze săptămînal raţiile şi să facă o furajare cît mai diferenţiată. Pe baza si­tuaţiei întocmite la fiecare muls, îngrijitorul cere brigadierului suplimentarea raţiei pentru vacile care depăşesc producţia de lapte pre­văzută. Control şi îndrumare susţinută Îndrumarea şi controlul permanent şi sis­tematic în ferma de vaci constituie un factor important în respectarea cu stricteţe a progra­mului de grajd, în aplicarea riguroasă a tuturor măsurilor stabilite. Controlul producţiei de lapte se face de două ori pe lună, iar eviden­ţa montelor şi fătărilor se face pe bază de fişe ginecologice, care sunt ţinute la zi şi se trec în registru de către brigadierul zootehnic. Medi­cul veterinar face lunar un control ginecologic tuturor vacilor pentru a descoperi la timp eventualele afecţiuni, iar după montă controlul se repetă din 5 în 5 zile pînă la stabilirea defi­nitivă a gestaţiei. Vacile în călduri sunt ţinute sub supraveghere şi controlate dimineaţa şi seara, astfel încît să poată fi date la însămîn­­ţare înainte de muls. Datorită conştiinciozităţii şi corectitudinii cu care lucrează operatorul Dezsi Gheorghe şi a condiţiilor deosebit de bune create punctului de însămînţări, procen­tul de fecunditate la vacile însămînţate artifi­cial se ridică la 91,4 la sută. De la o vreme la Voivodeni s-a statornicit obiceiul de a se organiza lunar 1­2 şedinţe de lucru cu toţi îngrijitorii din fermă. In cadrul lor se discută toate problemele privind organi­zarea muncii în sector şi îndeplinirea măsuri­lor stabilite în şedinţele anterioare, se discută raţiile, se iau măsuri pentru înlăturarea defi­cienţelor ivite pe parcurs. Urmarea stilului bun de muncă, a măsurilor organizatorice luate, a furajării raţionale şi a metodelor noi aplicate, este evidentă. Producţia de lapte pe cap de vacă furajată a crescut de la 4 litri cît a fost în toamnă, la 7,2 litri în luna ianuarie şi există condiţii bune create ca ea să crească şi mai mult în viitor. MELIAN BĂLDEANU Comoara din Poiana Zînelor La mai puţin de un kilometru de pitoreasca staţiune Borsec, la o al­titudine de peste 800 de metri îşi înalţă fruntea muntele Scaunul Ro­tund a cărei coamă longitudinală prezintă niveluri diferite care dau acestor meleaguri un cadru deose­bit de pitoresc. Tot aici se înalţă un pinten stîncos care, spre deose­bire de alte stînci, reflectă, mai a­­les spre lăsatul serii, sclipiri mar­­moreene. Drumeţii, cît şi localnicii, încă cu decenii în urmă, de cîte ori priveau sub razele piezişe ale soarelui stînca, de atîtea ori desco­pereau noi farmece, deşi peisajul era pietrificat de milenii. La poalele pintenului, cu o înclinare dulce, se aşterne Poiana Zînelor, care încă din vremuri îndepărtate era un punct de atracţie pentru numeroşii turişti care se încumetau să traver­seze depresiunea Borsecului. La o vreme peisajul a fost privit de o­chi care s-au­ smuls mirajului şi au văzut frumuseţile dincolo de legendă, prin prisma bunului gos­podar. La început a apărut un om cu o cazma. Cînd s-a întors ducea în­tr-un rucsac cîteva aşchii rupte chiar de lîngă piciorul stîncii. După o analiză făcută de specialişti s-a descoperit nu numai fenomenul care dădea farmec peisajului, dar şi valoarea materială pusă la dispo­ziţia omului cu atîta dărnicie de către natură. Atît pintenul cît şi în­treaga coastă a muntelui ascunde imense cantităţi de travertin, un fel de marmură, cu însuşiri nebănuite pentru construcţii. Asta s-a întîm­­plat cu un deceniu şi jumătate în urmă. Prin preocuparea sfatului popular din Borsec, peisajul a în­ceput să capete o nouă fizionomie. Panta a început să fie dezvelită şi cu ajutorul ciocanelor pneuma­tice, blocuri care cîntăresc pînă la trei tone sunt smulse muntelui şi transportate spre întreprinderea „Marmura" din Bucureşti, unde du­pă o minuţioasă prelucrare îşi în­suşesc valori neasemuite. Frumuse­ţea din Poiana Zînelor poate fi în­­tilnită azi, fie pe coloanele sau pe­reţii Palatului Republicii, ale Casei Scînteii, ale Gării de Nord din Bucureşti, în noile şi modernele construcţii din oraşele patriei, ai căror cetăţeni au prilejul să admire frumuseţea travertinului aşternut pe zeci de mii de metri pătraţi. Datorită spiritului gospodăresc al sfatului popular, care a suprave­gheat şi îndrumat o bună parte din vreme lucrările, exploatarea se face în mod raţional. Pe lîngă însemna­tele venituri obţinute, peisajul a căpătat un farmec şi mai atrăgător. Acum, după 15 ani, privind de de­parte cariera, observi nişte trepte uriaşe destinate parcă giganţilor spre a urca către înălţimi. Uriaşa con­strucţie însă e făurită de om. Cio­plitorii în piatră ca: Dumitru Pop, Iosif Gabor, Andrei Csibi sau me­canicul Petre Bajko şi Ludovic Kris­­taf, tractorist, mînuind cu pricepere noua tehnică, despică stînca într-o simetrie perfectă. Cele 12 terase, avînd fiecare o lungime de 120 de metri şi o lăţime de peste 40 de metri, creează într-adevăr­ iluzia unor­ trepte uriaşe. Zeci de camioane se strecoară cu multă abilitate pe drumuri de mun­te transportînd spre unităţile de prelucrare mii de metri cubi de travertin. In anii­­din urmă, farmecul din Poiana Zînelor a trecut departe, peste graniţele ţării. Constructorii din ţări îndepărtate ca Liban, Japo­nia, Egipt sau chiar Suedia — ţara pietrelor — solicită travertinul de la Borsec pe care spiritul gospodă­resc l-a adus la adevărata sa va­loare. CONSTANTIN BASOV introducerea noului în procesul de producpe - preocupare continuă (Urmare din pag. 1) rilor care execută presarea o cali­ficare superioară şi supravegherea atentă a furniruirii panourilor. Pe această cale, la realizarea a­­cestei operaţii productivitatea mun­cii creşte cu 2,3 la sută faţă de presarea cu plăci mobile, se uşu­rează efortul fizic şi se obţin eco­nomii de energie electrică. Pe panourile lăcuite cu nitrolac apăreau după uscarea peliculei mici adîncituri în porii lemnului. Elimi­narea acestor denivelări uşor vizi­bile cu ochiul liber se făcea prin­­tr-o operaţie greoaie, de şlefuire şi egalizare. Am introdus umplerea iniţială a porilor cu un alt mate­rial, în aşa fel ca pelicula să nu mai p­rezinte denivelări după usca­re. Astfel se reduce mult timpul necesar operaţiei de şlefuire a mo­bilei. La proiectarea mobilei, specialiş­tii din întreprindere au căutat să îmbine nu numai frumosul cu uti­lul, ci să asigure mobilei posibilita­tea practică de execuţie în serii mari, cu o productivitate ridicată a muncii şi un consum specific re­dus de materiale. Pentru a satisface cererea consu­matorilor în ceea ce priveşte diver­sitatea tipurilor de mobilă, execu­tăm simultan două şi chiar trei fe­luri de mobilă cu elemente tipiza­te. De exemplu, la unitatea Ilefor Reghin se execută patru tipuri de mobilă, ale căror uşi şi pereţi la­terali au aceleaşi dimensiuni. Va­riaţia sortimentelor e în funcţie de coloritul şi acoperirea canturilor şi a lezenelor cu diferite materiale noi. Pregătirea producţiei are o influ­enţă mare asupra creşterii produc­tivităţii muncii. Principalele unităţi ale întreprinderii au fost speciali­zate în execuţia anumitor produse, înaintea introducerii în fabricaţie a unui tip de mobilă nouă, acesta este studiat timp de 3—4 luni. Ser­viciile tehnic, producţie, organiza­rea muncii şi aprovizionare pregă­tesc detaliile de construcţie, execu­tarea prototipului, şabloanele şi dis­pozitivele, prescriu consumurile specifice, fac aprovizionarea cu ma­teriale etc. O dată cu punerea în fabricaţie a noului produs documentaţia este dezbătută cu maiştrii secţiilor şi, dacă este cazul, se aduc modificări şi completări desenelor sau fişelor tehnologice. Preocuparea colectivului de mun­citori, tehnicieni şi ingineri de la ILEFOR Tg.-Mureş privind îmbună­tăţirea activităţii economice a între­prinderii a condus la rezultate sem­nificative. Inlăturînd greutăţile şi lipsurile care mai persistă în acti­vitatea noastră, sîntem hotărîţi să ne achităm cu cinste şi anul acesta de sarcinile de plan și angajamen­tele luate în cadrul întrecerii socia­­liste. Mecanizarea în exploatările forestiere In exploatările forestiere din ra­ionul Topliţa, la fel ca şi din în­treaga ţară, se extinde necontenit mecanizarea — sarcină importantă trasată economiei forestiere de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R. In cursul acestui an, exploatările forestiere din raionul Topliţa vor fi dotate cu noi utilaje şi mecanisme moderne. In luna februarie, între­prinderea forestieră a primit 14 fe­­răstraie mecanice, urmînd a fi do­tată, în zilele următoare, cu alte 22 ferăstraie mecanice. Indicele de mecanizare la faza scos-apropiat se va ridica, la sfîrşi­­tul acestui an şi mai mult. Acest lucru va fi realizat prin înzestrarea exploatărilor forestiere cu încă 7 in­stalaţii uşoare de scos şi 8 funi­­culare. e Femei — candidate ale F.D.P. Femeilor — însemnată forţă socială reprezentînd jumătate din populaţia ţării — orînduirea socialistă le-a asigurat respec­tarea demnităţii de om şi cetă­ţean, le-a creat condiţii de ma­nifestare în toate domeniile de activitate economică, politică şi culturală. In regiunea noastră, ca şi în întreaga ţară, în însufleţite adu­nări, oamenii muncii au propus candidaţi ai F.D.P. pentru ale­gerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfatu­rile populare un mare număr de femei. Ana Botoş (fotografia din stin­gă) se numără printre cele mai harnice membre ale cooperati­vei agricole de producţie din Ungheni, raionul Tg.-Mureş. Pentru activitatea neobosită des­făşurată în cooperativa agricolă de producţie şi pe tărâm ob­ştesc, cetăţenii din comună au propus­ o candidată a F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru sfa­tul popular comunal. Elisabeta Kocsis, fruntaşă în producţie la I.I.S. „Mureşul" din Tg.-Mureş (fotografia din dreapta), a fost propusă candi­dată în circumscripţia electorală orăşenească nr. 93 Tg.-Mureş.

Next