Steaua Roşie, martie 1965 (Anul 17, nr. 50-76)
1965-03-02 / nr. 50
VIAŢA DE PARTID Munca politică de masă in cartierele oraşului Tg.-Mureş Organizînd munca politică de masă în cartiere, Comitetul orăşenesc de partid Tg.-Mureş se foloseşte de contribuţia mare pe care o pot da grupele de partid pe blocuri şi străzi privind activitatea membrilor şi candidaţilor de partid pe tărîm gospodăresc, cultural şi politic în cartierele unde locuiesc. Pornind de la acest considerent, organizatorii grupelor de partid au fost temeinic instruiţi pentru ca în strînsă colaborare cu organizaţiile de bază din cartiere, să atragă din pndul membrilor şi candidaţilor de partid, ale comisiilor de femei, al comitetelor cetăţeneşti, de stradă şi de blocuri, tovarăşi care, constituiţi în colective, să desfăşoare munca politică în circumscripţiile electorale respective. In această muncă au fost antrenaţi în cartierele din oraş peste 5.000 de membri şi candidaţi de partid, precum şi alţi oameni ai muncii, care mobilizează masa largă a cetăţenilor la acţiunile iniţiate de sfatul popular. Bună s-a dovedit măsura de permanentizare a colectivelor la aceleaşi case sau blocuri pe o perioadă mai îndelungată. Astfel, cunoscînd schimbările ce intervin pe parcurs, ele pot duce o muncă politică continuă de mobilizare a maselor de cetăţeni la acţiunile de interes obştesc iar acum în campania electorală, de popularizare a candidatului în alegeri, a realizărilor regimului nostru, de mobilizare a cetăţenilor pentru verificarea listelor de alegători, de participare la manifestările de la casele alegătorului, le vor arăta secţia de votare, le vorbesc despre tehnica votării şi îi mobilizează la întîlnirile cu candidaţii şi la votare încă din primele ore ale zilei alegerilor. Ţinînd seama de faptul că la 7 martie se vor prezenta în faţa urnelor tineri care acum au împlinit 18 ani, comitetul orăşenesc de partid se preocupă de educarea şi iniţierea lor, în mod organizat. In afara unor adunări cu caracter de masă organizate pentru diferite categorii de tineri, în cadrul „caselor alegătorului" se ţin întîlniri şi discuţii cu cadre de conducere din aparatul de partid şi de stat, pe teme ca „Trecutul şi prezentul în lumina cifrelor", „Exercitarea drepturilor cetăţeneşti", „Profundul democratism al regimului nostru democrat-popular". Date în grija comitetelor de partid ale unor întreprinderi sau a unor organizaţii de bază teritoriale, cele 24 case ale alegătorului îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe săptămînale variate, agreate de cetăţeni. Amenajate în localuri corespunzătoare şi prevăzute cu materialul propagandistic necesar, ca pliante, fotomontaje, broşuri, colecţii de ziare şi reviste, teze cu realizările din oraşul nostru, legea cu privire la alegerile de deputaţi, aparate de radio şi televiziune, „casele alegătorului" au devenit centre ale muncii politiceeducative de masă. S-a făcut, de asemenea, printr-un plan bine chibzuit, repartizarea formaţiilor de artişti amatori, a conferinţelor pe diferite teme, a recenziilor de cărţi şi a altor activităţi, în aşa fel încît programele să fie ferite de repetări şi uniformizare. Interesante şi ingenioase se dovedesc programele săptămînale ale „caselor alegătorului" nr. 9 de la Consiliul local al sindicatelor, nr. 7 de la clubul Fabricii de zahăr şi nr. 8 de la întreprinderea de reparaţii auto nr. 2, unde sînt prevăzute, pe lîngă alte activităţi, audiţii muzicale pe discuri, filme documentare, simpozioane pe teme diferite, concursuri „Cine ştie răspunde" pe tema realizărilor din diferite domenii, seri de poezie etc. In ce priveşte asigurarea unui conţinut bogat de idei muncii politice de masă, s-au luat măsuri ca în perioada campaniei electorale să fie ţinute conferinţe pe teme variate, bine documentate, care să servească multilateral rezolvarea sarcinilor existente. In acest scop au fost asigurate peste 20 de titluri de conferinţe dintre care amintim: „Democratismul profund al orînduirii noastre de stat", „Romînia pe glob, ieri şi azi", „Sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat", „Dezvoltarea regiunii Mureş- Autonomă Maghiară" şi altele. O tematică variată s-a asigurat şi recenziilor de cărţi, stabilindu-se un număr de 15 titluri şi teme diferite. Repertoriile formaţiilor artistice au fost îmbogăţite cu cîntece şi recitări adecvate alegerilor, cu programe ale brigăzilor artistice de agitaţie care vorbesc despre realizări, despre alegeri, cu dansuri populare şi cîntece interpretate de solişti. Programul formaţiei de artişti amatori a ceferiştilor, prezentat la „casa alegătorului" nr. 5, de exemplu, a cuprins: recitarea poeziei „Scrisoare către tanti deputată", cîntece populare executate de solişti ai formaţiei, dans popular din Făgăraş, iar brigada de agitaţie, printr-un text ingenios, a vorbit despre calitatea produselor ca obiectiv principal al întrecerii socialiste. _ a** - ' Considerăm că prin mijloacele şi metodele folosite pînă în prezent, precum şi prin cele pe care le vom mai preconiza, vom reuşi să dăm muncii politice de masă un caracter şi mai concret, bine argumentat şi convingător. ROMEO POJAN secretar al Comitetului orăşenesc de partid Tg.-Mureş STEAUA ROȘIE Pornind de la necesităţile producţiei Primul schimb al secţiei P.V.C. şi-a terminat orele de program. Totuşi, nimeni nu părăseşte secţia. Şi e firesc. Astăzi, extruderiştii (muncitori care lucrează la maşinile de izolat) au din nou „şcoală". In cîteva clipe, un colţ al secţiei este transformat în sală de curs cu grafice, tablă, planşe, extruderiştii devin cursanţi, iar tov. Liviu Blaj, maistrul principal al secţiei, devine, ca în atîtea alte rînduri, lector. Aşadar, în timp ce în capătul opus al secţiei muncitorii din schimbul I supraveghează maşinile de izolat cu diametru mic, aici, lîngă extruderul dublu, muncitorii din primul schimb încep „școala". Ce fel de şcoală? Vom afla îndată. •— Ne-a sosit un nou lot de granule P.V.C., spune lectorul. Faţă de granulele cu care am lucrat pînă acum, cele din noul lot prezintă cîteva particularităţi. In primul rînd, ele au o stabilitate termică mai mică. Maşinile noastre lucrează însă la o temperatură mai ridicată. Va trebui să modificăm sistemul de răcire al maşinilor. Dar operaţia aceasta nu se poate face cît ai bate din paging. Ea se cere timp, iar producţia nu poate fi oprită. De aceea vom modifica sistemul de răcire al maşinilor „din mers". Din această cauză, în procesul de fabricaţie vor interveni, pentru cîteva zile, unele modificări.. 5 Cu răbdare şi pe înţelesul fiecăruia, maistrul explică muncitorilor particularităţile chimice ale granulelor din noul lot, prin ce mijloace poate fi menţinută o temperatură constantă la maşinile de izolat, ce situaţii neprevăzute pot interveni şi cum pot fi ele evitate etc. Expunerea teoretică a fost urmată de îndată de o experienţă practică. Folosindu-se granule din noul lot, la o maşină de izolat s-a demonstrat, fază cu fază, operaţie cu operaţie, întreaga tehnologie de fabricaţie ce urma să fie aplicată pînă vor fi modificate sistemele de răcire ale maşinilor. Acţiunea aceasta a avut urmări dintre cele mai bune. Cînd, peste cîteva zile, s-a trecut la folosirea în producţie a noului fot de granule P.V.C., fiecare muncitor ştia pînă în cele mai mici amănunte cum trebuie să lucreze. In felul acesta ritmicitatea producţiei şi calitatea produselor n-au avut de suferit. Dimpotrivă. Izvorîtă din necesităţile imediate ale producţiei, această „şcoală ad-hoc" începe să devină, pe zi ce trece, o formă organizată şi permanentă de instruire profesională, de ridicare a calificării muncitorilor de la Fabrica de cabluri din Tg.Mureş. Şi este normal să fie aşa. Ştiinţa şi tehnica progresează mereu, cerinţele producţiei cresc şi ele de la o lună la alta, iar pentru a stăpîni tehnica modernă, pentru a îndeplini cu succes sarcinile sporite pe care partidul şi guvernul le pune în faţa industriei noastre socialiste, se cere, între altele, o continuă perfecţionare a măiestriei profesionale a muncitorilor. lată de ce acum, ori de cîte ori într-o secţie sau alta a fabricii urmează să fie lansat în fabricaţie un nou produs, să fie introdusă o nouă maşină ori generalizată o nouă metodă de muncă etc., maiştrii, tehnicienii, inginerii fac în faţa muncitorilor expuneri , teoretice, demonstraţii practice, ajutîndu-i astfel să-şi îmbogăţească continuu cunoştinţele profesionale, să prevină şi să înlăture operativ, atunci cînd se ivesc, unele deficienţe în producţie. Bunăoară, în secţia cablaje s-a constatat într-un timp că unele produse nu întrunesc toate condiţiile de calitate cerute de „stas". La îndemnul organizaţiei de partid, conducerea secţiei a studiat îndeaproape cauzele defectelor, iar după cîteva zile inginerul Iosif Csorvassy a ţinut în faţa muncitorilor o expunere pe tema: „Defecte de calitate, cauzele lor şi posibilităţile de înlăturare a acestora". Fiind bine argumentată din punct de vedere teoretic şi, în plus, însoţită de numeroase exemple concrete şi demonstraţii practice „pe viu", expunerea s-a bucurat de mult succes. Şi, cum era şi de aşteptat de altfel, ea a dat imediate rezultate pozitive. Drept urmare, produsele secţiei trec acum cu succes examenele controlului tehnic de calitate. De obicei instructajele teoretice şi practice se ţin o dată pe lună. Dar dacă necesităţile producţiei o cer, aşa cum s-a văzut din cele relatate mai sus, asemenea instructaje se ţin de 2—3 ori pe lună, fie cu toţi muncitorii secţiei, fie pe sectoare sau ateliere. Iar după cum dovedesc faptele, alături de celelalte forme — cursuri pentru maiştri şi ingineri, pentru economişti, cursuri pe diferite profesii pentru muncitori etc. — instructajele teoretico-practice ţinute în fiecare secţie, atelier, la fiecare loc de muncă şi ori de cîte ori sunt cerute de necesităţile producţiei, constituie un important mijloc de ridicare a măiestriei profesionale a muncitorilor. Ca urmare a acestei preocupări sporeşte mereu numărul muncitorilor care se apleacă cu mai multă grijă asupra revistelor şi cărţilor tehnice, care caută şi descoperă soluţii tehnico-economice pentru mecanizarea şi automatizarea unor operaţii şi procese de muncă şi, ceea ce este deosebit de important, ridicarea calificării muncitorilor contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii produselor. Anul trecut, de exemplu, raportată la întreaga producţie a fabricii, valoarea produselor cu defecte de calitate a reprezentat doar cîteva mii de lei. Este, desigur, un succes de seamă al colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de cabluri. Şi, fără îndoială, preocupîndu-se în continuare de aplicarea celor mai eficiente căi de perfecţionare a măiestriei profesionale, colectivul fabricii va obţine în viitor succese şi mai mari în producție. ION ANDREI -pSo- In fiecare cooperativă agricolă - producţie sporită de lapte Cînd experienţa înaintată se bucură de preţuire In scopul cunoaşterii şi generalizării experienţei bune în sporirea producţiei de lapte, redacţia ziarului nostru a organizat recent un schimb de experienţă la cooperativa agricolă din comuna Gorneşti, raionul Reghin. In cadrul schimbului de păreri ce a avut loc între specialiştii şi crescătorii de animale prezenţi, mulţi au apreciat metodele bune folosite aici şi s-au angajat să le aplice în fermele în care lucrează. Pentru a ne da seama de măsurile care s-au luat în scopul sporirii producţiei de lapte, ne-am deplasat recent la cooperativa agricolă de producţie din Voivodeni. Lucrurile pe care le-am aflat aici ne-au dovedit seriozitatea cu care conducerea cooperativei, specialiştii şi îngrijitorii de animale se străduiesc să aplice o serie de metode avansate în îngrijirea şi furajarea vacilor. Redăm mai jos cîteva din constatările făcute cu această ocazie. Lotizarea — factor important în aplicarea unei furajări raţionale îngrijitorii de animale de la Voivodeni s-au convins din proprie experienţă că nu se poate face o furajare raţională fără a ţine seama de particularităţile fiziologice şi de producţie ale fiecărui animal în parte. Au fost cazuri cînd datorită aplicării unei furajări uniforme pe întregul lot de vaci, unele din ele au ajuns să prezinte semne de subalimentaţie, iar altele se îngrăşau prea mult, lucru ce dăuna mult producţiei de lapte şi de viţei. Atît vacile subalimentate, cît şi cele prea abundent alimentate intrau tîrziu în călduri, multă vreme nu dădeau lapte şi nu rămîneau gestante. Pentru a înlătura aceste neajunsuri, inginerul Nagy Dezideriu şi medicul veterinar Dumitru Ochiană au trecut la lotizarea vacilor în patru grupe, în funcţie de greutatea corporală şi de producţia zilnică de lapte. Prima grupă cuprinde vacile cu o producţie zilnică de peste 10 litri lapte. Raţia acestui lot este alcătuită din 3 kg fîn de trifoi, 2 kg fîn natural, 2 kg paie de orz, 2 kg tulei tocaţi şi trataţi cu saramură, 15 kg de siloz din porumb şi soia, 15 kg borhot şi 1,5 kg tărîţe. A doua grupă este formată din vacile cu o producţie de 8—10 litri lapte, iar grupa a 111-a din vacile cu o producţie sub 8 litri lapte. In grupa a IV-a sunt cuprinse vacile trecute de luna a opta de gestaţie. Aceste vaci sunt scoase din lot, izolate şi furajate special. Treptat li se suprimă din raţie furajele suculente şi li se administrează în schimb 8 kg de fîn de trifoi de bună calitate şi 1 kg de concentrare. Furaje bune şi îndestulătoare Principala grijă a cooperativei agricole din Voivodeni a fost asigurarea unor furaje îndestulătoare şi de bună calitate, fără de care nu se poate face o furajare raţională şi nici nu se poate obţine o producţie bună. In acest scop, pe baza cunoaşterii necesarului de furaje, cooperativa a introdus în cultură o serie de plante furajere valoroase: soia şi bob, trifoi, lucernă, borceag, ghizdei, sparcetă etc. O deosebită atenţie se acordă creşterii producţiei pe suprafeţele cultivate cu plante furajere, recoltării şi depozitării lor la timp şi în bune condiţii, evitării pierderilor şi a risipei. Ca urmare, pentru întreaga perioadă de stabulaţie cooperativa are asigurat un sortiment variat şi îndestulător de furaje, conform raţiilor întocmite. In anii trecuţi, cooperativa nu putea asigura o furajare raţională nici chiar în perioadele de vară şi toamnă, considerate a fi vîrfuri de producţie pentru vacile cu lapte. Acest lucru se datora în special lipsei de furaje suculente şi verzi. In lunile iulie şi august curba producţiei de lapte cunoştea întotdeauna o scădere accentuată. Pentru a asigura o producţie maximă în tot timpul anului, conducerea cooperativei agricole s-a îngrijit din timp de organizarea conveierului, care va asigura vacilor furaje verzi începînd din primăvară şi pînă în toamnă. In jurul datei de 20 mai vacile vor primi din conveier borceag de toamnă, apoi în ordine, lucernă coasa I, borceag de primăvară, lucernă coasa a II- a, porumb masă verde, lucernă coasa a III- a, frunze şi colete de sfeclă, bostănoase etc. Tot pentru lunile de vară, conducerea cooperativei a rezervat însemnate cantităţi de siloz. Pe păşuni şi fîneţe naturale, în scopul sporirii producţiei de masă verde, se vor aplica lucrări de întreţinere în tot timpul anului, se va face curăţirea de mărăcini şi scaieţi, împrăştierea muşuroaielor, se vor aplica îngrăşăminte chimice şi naturale etc. Retribuire stimulativă pentru fiecare îngrijitor Unul din factorii care au contribuit în mare măsură la sporirea producţiei şi a rentabilităţii în ferma de vaci, îl constituie introducerea unei retribuiri care să cointereseze în cel mai înalt grad pe fiecare îngrijitor. Ţinînd seama de condiţiile locale şi de experienţa altor cooperative fruntaşe, aici a fost introdusă următoarea retribuire pentru îngrijitorii-mulgători: cîte 0,01 zile-muncă pentru îngrijire, 2,5 zilemuncă pentru 100 litri de lapte muls în perioada de iarnă şi 1,5 zile-muncă pentru aceeaşi producţie în lunile de vară, 2 zile-muncă pentru fiecare vacă rămasă gestantă, 8 zile-muncă pentru fiecare viţel predat sănătos după 21 de zile de la naştere şi 40 la sută din valoarea producţiei de lapte ce o obţine îngrijitorul peste plan drept retribuţie suplimentară. Pentru a se aplica cît mai corect retribuirea, au fost stabilite sarcini de plan pe zi, pe lună şi anual, pentru fiecare grupă şi vacă în parte. In această situaţie îngrijitorul ştie cît lapte trebuie să obţină zilnic şi se străduieşte ca printr-o îngrijire şi furajare raţională să depăşească producţia planificată. Cunoscînd potenţialul productiv al fiecărei vaci, felul cum răspunde fiecare la un plus de furaje, îngrijitorii au posibilitatea să corecteze săptămînal raţiile şi să facă o furajare cît mai diferenţiată. Pe baza situaţiei întocmite la fiecare muls, îngrijitorul cere brigadierului suplimentarea raţiei pentru vacile care depăşesc producţia de lapte prevăzută. Control şi îndrumare susţinută Îndrumarea şi controlul permanent şi sistematic în ferma de vaci constituie un factor important în respectarea cu stricteţe a programului de grajd, în aplicarea riguroasă a tuturor măsurilor stabilite. Controlul producţiei de lapte se face de două ori pe lună, iar evidenţa montelor şi fătărilor se face pe bază de fişe ginecologice, care sunt ţinute la zi şi se trec în registru de către brigadierul zootehnic. Medicul veterinar face lunar un control ginecologic tuturor vacilor pentru a descoperi la timp eventualele afecţiuni, iar după montă controlul se repetă din 5 în 5 zile pînă la stabilirea definitivă a gestaţiei. Vacile în călduri sunt ţinute sub supraveghere şi controlate dimineaţa şi seara, astfel încît să poată fi date la însămînţare înainte de muls. Datorită conştiinciozităţii şi corectitudinii cu care lucrează operatorul Dezsi Gheorghe şi a condiţiilor deosebit de bune create punctului de însămînţări, procentul de fecunditate la vacile însămînţate artificial se ridică la 91,4 la sută. De la o vreme la Voivodeni s-a statornicit obiceiul de a se organiza lunar 12 şedinţe de lucru cu toţi îngrijitorii din fermă. In cadrul lor se discută toate problemele privind organizarea muncii în sector şi îndeplinirea măsurilor stabilite în şedinţele anterioare, se discută raţiile, se iau măsuri pentru înlăturarea deficienţelor ivite pe parcurs. Urmarea stilului bun de muncă, a măsurilor organizatorice luate, a furajării raţionale şi a metodelor noi aplicate, este evidentă. Producţia de lapte pe cap de vacă furajată a crescut de la 4 litri cît a fost în toamnă, la 7,2 litri în luna ianuarie şi există condiţii bune create ca ea să crească şi mai mult în viitor. MELIAN BĂLDEANU Comoara din Poiana Zînelor La mai puţin de un kilometru de pitoreasca staţiune Borsec, la o altitudine de peste 800 de metri îşi înalţă fruntea muntele Scaunul Rotund a cărei coamă longitudinală prezintă niveluri diferite care dau acestor meleaguri un cadru deosebit de pitoresc. Tot aici se înalţă un pinten stîncos care, spre deosebire de alte stînci, reflectă, mai ales spre lăsatul serii, sclipiri marmoreene. Drumeţii, cît şi localnicii, încă cu decenii în urmă, de cîte ori priveau sub razele piezişe ale soarelui stînca, de atîtea ori descopereau noi farmece, deşi peisajul era pietrificat de milenii. La poalele pintenului, cu o înclinare dulce, se aşterne Poiana Zînelor, care încă din vremuri îndepărtate era un punct de atracţie pentru numeroşii turişti care se încumetau să traverseze depresiunea Borsecului. La o vreme peisajul a fost privit de ochi care s-au smuls mirajului şi au văzut frumuseţile dincolo de legendă, prin prisma bunului gospodar. La început a apărut un om cu o cazma. Cînd s-a întors ducea într-un rucsac cîteva aşchii rupte chiar de lîngă piciorul stîncii. După o analiză făcută de specialişti s-a descoperit nu numai fenomenul care dădea farmec peisajului, dar şi valoarea materială pusă la dispoziţia omului cu atîta dărnicie de către natură. Atît pintenul cît şi întreaga coastă a muntelui ascunde imense cantităţi de travertin, un fel de marmură, cu însuşiri nebănuite pentru construcţii. Asta s-a întîmplat cu un deceniu şi jumătate în urmă. Prin preocuparea sfatului popular din Borsec, peisajul a început să capete o nouă fizionomie. Panta a început să fie dezvelită şi cu ajutorul ciocanelor pneumatice, blocuri care cîntăresc pînă la trei tone sunt smulse muntelui şi transportate spre întreprinderea „Marmura" din Bucureşti, unde după o minuţioasă prelucrare îşi însuşesc valori neasemuite. Frumuseţea din Poiana Zînelor poate fi întilnită azi, fie pe coloanele sau pereţii Palatului Republicii, ale Casei Scînteii, ale Gării de Nord din Bucureşti, în noile şi modernele construcţii din oraşele patriei, ai căror cetăţeni au prilejul să admire frumuseţea travertinului aşternut pe zeci de mii de metri pătraţi. Datorită spiritului gospodăresc al sfatului popular, care a supravegheat şi îndrumat o bună parte din vreme lucrările, exploatarea se face în mod raţional. Pe lîngă însemnatele venituri obţinute, peisajul a căpătat un farmec şi mai atrăgător. Acum, după 15 ani, privind de departe cariera, observi nişte trepte uriaşe destinate parcă giganţilor spre a urca către înălţimi. Uriaşa construcţie însă e făurită de om. Cioplitorii în piatră ca: Dumitru Pop, Iosif Gabor, Andrei Csibi sau mecanicul Petre Bajko şi Ludovic Kristaf, tractorist, mînuind cu pricepere noua tehnică, despică stînca într-o simetrie perfectă. Cele 12 terase, avînd fiecare o lungime de 120 de metri şi o lăţime de peste 40 de metri, creează într-adevăr iluzia unor trepte uriaşe. Zeci de camioane se strecoară cu multă abilitate pe drumuri de munte transportînd spre unităţile de prelucrare mii de metri cubi de travertin. In aniidin urmă, farmecul din Poiana Zînelor a trecut departe, peste graniţele ţării. Constructorii din ţări îndepărtate ca Liban, Japonia, Egipt sau chiar Suedia — ţara pietrelor — solicită travertinul de la Borsec pe care spiritul gospodăresc l-a adus la adevărata sa valoare. CONSTANTIN BASOV introducerea noului în procesul de producpe - preocupare continuă (Urmare din pag. 1) rilor care execută presarea o calificare superioară şi supravegherea atentă a furniruirii panourilor. Pe această cale, la realizarea acestei operaţii productivitatea muncii creşte cu 2,3 la sută faţă de presarea cu plăci mobile, se uşurează efortul fizic şi se obţin economii de energie electrică. Pe panourile lăcuite cu nitrolac apăreau după uscarea peliculei mici adîncituri în porii lemnului. Eliminarea acestor denivelări uşor vizibile cu ochiul liber se făcea printr-o operaţie greoaie, de şlefuire şi egalizare. Am introdus umplerea iniţială a porilor cu un alt material, în aşa fel ca pelicula să nu mai prezinte denivelări după uscare. Astfel se reduce mult timpul necesar operaţiei de şlefuire a mobilei. La proiectarea mobilei, specialiştii din întreprindere au căutat să îmbine nu numai frumosul cu utilul, ci să asigure mobilei posibilitatea practică de execuţie în serii mari, cu o productivitate ridicată a muncii şi un consum specific redus de materiale. Pentru a satisface cererea consumatorilor în ceea ce priveşte diversitatea tipurilor de mobilă, executăm simultan două şi chiar trei feluri de mobilă cu elemente tipizate. De exemplu, la unitatea Ilefor Reghin se execută patru tipuri de mobilă, ale căror uşi şi pereţi laterali au aceleaşi dimensiuni. Variaţia sortimentelor e în funcţie de coloritul şi acoperirea canturilor şi a lezenelor cu diferite materiale noi. Pregătirea producţiei are o influenţă mare asupra creşterii productivităţii muncii. Principalele unităţi ale întreprinderii au fost specializate în execuţia anumitor produse, înaintea introducerii în fabricaţie a unui tip de mobilă nouă, acesta este studiat timp de 3—4 luni. Serviciile tehnic, producţie, organizarea muncii şi aprovizionare pregătesc detaliile de construcţie, executarea prototipului, şabloanele şi dispozitivele, prescriu consumurile specifice, fac aprovizionarea cu materiale etc. O dată cu punerea în fabricaţie a noului produs documentaţia este dezbătută cu maiştrii secţiilor şi, dacă este cazul, se aduc modificări şi completări desenelor sau fişelor tehnologice. Preocuparea colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la ILEFOR Tg.-Mureş privind îmbunătăţirea activităţii economice a întreprinderii a condus la rezultate semnificative. Inlăturînd greutăţile şi lipsurile care mai persistă în activitatea noastră, sîntem hotărîţi să ne achităm cu cinste şi anul acesta de sarcinile de plan și angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste. Mecanizarea în exploatările forestiere In exploatările forestiere din raionul Topliţa, la fel ca şi din întreaga ţară, se extinde necontenit mecanizarea — sarcină importantă trasată economiei forestiere de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R. In cursul acestui an, exploatările forestiere din raionul Topliţa vor fi dotate cu noi utilaje şi mecanisme moderne. In luna februarie, întreprinderea forestieră a primit 14 ferăstraie mecanice, urmînd a fi dotată, în zilele următoare, cu alte 22 ferăstraie mecanice. Indicele de mecanizare la faza scos-apropiat se va ridica, la sfîrşitul acestui an şi mai mult. Acest lucru va fi realizat prin înzestrarea exploatărilor forestiere cu încă 7 instalaţii uşoare de scos şi 8 funiculare. e Femei — candidate ale F.D.P. Femeilor — însemnată forţă socială reprezentînd jumătate din populaţia ţării — orînduirea socialistă le-a asigurat respectarea demnităţii de om şi cetăţean, le-a creat condiţii de manifestare în toate domeniile de activitate economică, politică şi culturală. In regiunea noastră, ca şi în întreaga ţară, în însufleţite adunări, oamenii muncii au propus candidaţi ai F.D.P. pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare un mare număr de femei. Ana Botoş (fotografia din stingă) se numără printre cele mai harnice membre ale cooperativei agricole de producţie din Ungheni, raionul Tg.-Mureş. Pentru activitatea neobosită desfăşurată în cooperativa agricolă de producţie şi pe tărâm obştesc, cetăţenii din comună au propus o candidată a F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru sfatul popular comunal. Elisabeta Kocsis, fruntaşă în producţie la I.I.S. „Mureşul" din Tg.-Mureş (fotografia din dreapta), a fost propusă candidată în circumscripţia electorală orăşenească nr. 93 Tg.-Mureş.